Speta Legea 10/2001. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 45
Ședința publică de la 16 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Grefier: - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta PREFECTURA M, cu sediul în DTS, județul M, împotriva sentinței civile nr. 224 de la 07 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în comuna, sat de, județul, cu intimații reclamanți moștenitori GH. G, GH., ambii cu domiciliul în comuna Broșteni, sat de, județul M, cu intimații pârâți COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 10/2001 - M, cu sediul în DTS, județul M, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE M, cu sediul în DTS, județul M, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul reclamant, personal și consilier juridic reprezentând intimații pârâți STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE M, lipsind apelanta pârâtă Prefectura M, intimații reclamanți moștenitori Gh. G, Gh., intimata pârâtă COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 10/2001 -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat instanței că apelanta pârâtă Prefectura M, prin motivele de apel a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Nemaifiind excepții de invocat, probe de administrat, alte cereri de formulat, instanța, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra apelului.
Intimatul reclamant a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Mehedinți.
Consilier juridic pentru intimații pârâți STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE M a susținut că hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală întrucât în ceea ce privește Statul în mod corect s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia, iar în ceea ce privește Direcția Generală a Finanțelor Publice M și din acest punct de vedere hotărârea este temeinică și legală și s-a respins acțiunea față de această pentru că, aceasta nu este proprietară.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Mehedinți la data de 29.03.2007, reclamanții și G au chemat în judecată Prefectura M, Comisia județeană de aplicare a 10/2001 și Statul Român reprezentat de Direcția generală a finanțelor publice, pentru a fi obligați să emită decizia de restituire în natură a unui imobil compus din casă cu trei camere și terenul aferent în suprafață de 650 mp precum și anexele aferente acestuia, imobil situat în DTS,-, având ca vecini, la data preluării: E -, A - strf. -, Mz - și Mn - moșt.. In subsidiar, au solicitat acordarea de despăgubiri reprezentând contravaloarea imobilelor la valoarea de circulație a acestora.
In motivarea acțiunii au arătat că, autoarea, a dobândit imobilele ce fac obiectul acțiunii prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1850/12 oct.1937 și scris la nr. 6270/1937 al Tribunalului Mehedinți
La data de 08.02.1977 autoarea a decedat, iar moștenitori cu vocație succesorală au rămas G - în calitate de nepot de soră și - în calitate de nepoată de frate, conform certificatului de moștenitor autentificat sub nr. 334 /1974.
a decedat, moștenitor acceptant al succesiunii acesteia fiind reclamantul.
Din procesul verbal încheiat la 15.02.1977 rezultă că, după decesul lui terenul și construcția au fost preluate de stat, casa a fost demolată, iar pe teren sunt construite, clădirea Direcției finanțelor publice M și Oficiul Național de Statistică - Direcția județeană de statistică
Au mai arătat că, în baza 10/2001, au formulat notificare, înaintată Prefecturii M la data de 07.01.2002, însă, atât notificarea cât și demersurile ulterioare, au rămas fără rezultat, Comisia județeană de aplicarea 10/2001 refuzând să emită decizie până la această dată.
La termenul din 12 oct.2007 apărătorul reclamanților a precizat că, a chemat în judecată, atât Statul Român prin Ministerul Finanțelor, reprezentat în teritoriu prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cât și pe aceasta din urmă, în nume propriu, în calitate de deținătoare a imobilului ce face obiectul restituirii.
Pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice M cât și Statul Român prin Ministerul Finanțelor au depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată deoarece nu sunt unități deținătoare în accepțiunea legii speciale, terenul pe care se află construită clădirea făcând parte din domeniul public al statului.
Pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii față de Statul Român pentru lipsa calității procesuale, deoarece nu este unitate deținătoare.
La termenul din 09 nov.2007, întrucât reclamantul Gad edcedat, s-a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acestuia G și. La același termen, s-a depus cerere de intervenție în interes propriu de, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din 23 nov.2007, apreciindu-se că intervenientul nu justifică interes legitim în cauză întrucât moștenitorii legali ai lui G trăiesc, unul dintre aceștia fiind, tatăl intervenientului.
Pentru dovedirea acțiunii, pe lângă proba cu acte s-a solicitat și încuviințat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate întocmită de către expert care să identifice terenul solicitat, în raport de actele de proprietate și să se precizeze dacă poate fi restituit parțial în natură în cazul neafectării de detalii de sistematizare.
Prin sentința civilă nr.224 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanții domiciliat în comuna sat de județul M, și G - decedat - moștenitori.G și. domiciliați în comuna Broșteni sat de județul M față de Statul Român, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins ca nefondată acțiunea față de Direcția Generală a Finanțelor Publice
S-a admis în parte acțiunea față de Prefectura
S-a constatat că reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii în echivalent, conform Titlului VII din 247/2005 pentru imobilul casă și teren ce a aparținut autoarei, situat în DTS,- ce a făcut obiectul exproprierii, în baza 159/1983.
Examinând, în raport art.137, civ.excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor, s-a apreciat că este întemeiată.
S-a constatat în acest sens că, acesta nu face parte din categoria persoanelor juridice deținătoare astfel cum au fost definite de 10/2001, motiv pentru care se va admite excepția și se va respinge acțiunea față de Statul Român pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia.
Imobilul ce face obiectul acțiunii a aparținut defunctei (decedată la 08 febr.1977) ai cărei moștenitori au fost în calitate de nepoată de frate( decedat în 1961) și G, în calitate de nepot de soră( decedată în anul 1953), așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 334/30 dec.1977 eliberat de notariatul de Stat al județului a decedat, moștenitorul acesteia fiind reclamantul.
Pe parcursul soluționării cauzei a decedat și reclamantul G la data de 23 aug2007, moștenitorii acestuia fiind Gh. G și.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1850/12 0ct.1937, și transcris sub nr. 6270/1937, a dobândit imobilul situat în DTS,-, compus din 650 mp teren loc de casă și clădiri în suprafață construită de 285,20 mp.
Acest imobil a făcut obiectul exproprierii conform 159./1983, moștenitorii defunctei primind, în urma exproprierii suma de 81.453 lei așa cum rezultă din adresa nr. 4705/11.09.2001 a SC SA DTS, aflată la fila 48 dosar.
Potrivit raportului de expertiză efectuat de expert terenul solicitat de reclamanți la 10/2001, este afectat în totalitate de detalii de sistematizare și utilități, fiind ocupat de clădirea și anexele DGFP M, blocul 13, spațiu și parcare precum și detalii de sistematizare și utilități.
Potrivit art. 1 al.2 din 10/2001, așa cum a fost modificată, în cazul în care restituirea în natură a imobilului solicitat nu este posibilă, se vor acorda despăgubiri persoanelor îndreptățite.
S-a constatat că, reclamanții în calitate de moștenitori ai defunctei, sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul proprietatea acesteia ce a făcut obiectul exproprierii, despăgubiri ce se vor acorda conform Titlului VII din 247/2005.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta PREFECTURA M, arătând că nu are calitate procesuală pasivă și că de principiu, competența de soluționare a notificării revine Primăriei Municipiului Dr.Tr.S, căreia îi revine obligația de a emite dispoziție de restituire în natură sau în echivalent, ce va fi comunicată părților, ținându-se totodată seama și de dispozițiile art.26 alin.1 din Legea nr.10/2001 republicată și art.13 alin.1 Titlul VII din legea nr.247/2005.
S-a precizat de asemenea că, în cadrul Prefecturii M nu este constituită și nu funcționează Comisie de aplicare a Legii nr.10/2001 ci, un județean pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr.10/2001, care are cu totul alte atribuții.
S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță în vederea introducerii în cauză a Primăriei Municipiului Dr.Tr.S, entitate legal investită cu soluționarea notificării.
S-au depus la dosar: adresa nr.710/2002.
Apelul este întemeiat.
Potrivit HG nr.963/5.02.2002 - prin articol unic se atestă apartenența la domeniul public al județului M precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul M, a bunurilor cuprinse în anexele 1-65, care fac parte din prezenta hotărâre.
Această HG nr.963/2002, nu trebuie privită prin prisma acestui articol unic ci, coroborat cu anexele care separat cuprind inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public, defalcat pe județ, municipiu, oraș sau comună.
Or, anexa 2 la această hotărâre prevede strict inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Dr.Tr.S, în care figurează și terenul solicitat de reclamanți, la poziția 28.
Este indubitabil faptul că terenul figurează în anexa privind inventarul bunurilor care aparțin municipiului și nu județului.
Din acest punct de vedere,într-adevăr Instituția Prefectului - județul M nu are calitate procesuală pasivă,neavând în sensul Legii nr.10/2001 calitate de entitate investită cu soluționarea notificării.
Ceea ce este important de lămurit este sintagma de "unitate deținătoare", prin care în esență se înțelege în principiu orice persoană juridică de drept public sau de drept privat creată de stat, sa, după caz de autoritățile administrației publice centrale ori locale, instituții publice precum și organizațiile cooperatiste care dețin cu orice titlu imobilele preluate în condițiile prevăzute de art.2 din lege. Calitatea de "unitate deținătoare" o are persoana juridică din categoria celor enumerate,care dețin imobilele fie în proprietate privată, administrare, folosință, ori numai în fapt.
Prin urmare, nu numai deținerea în proprietate conferă calitatea de unitate deținătoare ci, deținerea imobilelor poate fi sub orice titlu, așa cum s-a arătat, pentru a atrage această calitate.
Terenul a fost dat în administrare de către Primăria Municipiului Dr.Tr.S,conform adresei nr.10000/10.09.1991 DGFP M în vederea construirii sediului.
Că pe acest teren se află edificat sediul DGFP M,reiese fără dubiu din adresa arătată, adresa nr.41886/1991, raportul de expertiză întocmit în cauză ( care menționează că pe acest teren se află edificat și un bloc), adresa nr.13395/2001, anexa 2 HG 963/2002, care la poziția nr.28 atestă că pe teren se află sediul Finanțe Publice.
De reținut că, potrivit Decretului de expropriere nr.159/1983 s-a expropriat atât terenul cât și casa care s-a demolat.
Instanța a făcut numai generic aplicarea art.1 alin.2 din Legea nr.10/2001, nestabilind în speță încadrarea juridică exactă, și anume nu a indicat textul de lege pe care l-a avut în vedere la soluționarea cauzei, adică prin prisma cărui articol a analizat pricina în întregul ei, articol care să fi determinat convingerea instanței în sensul aplicării ca și consecință,a art.1 alin.2 din Legea nr.10/2001.
În această situație, Tribunalul Mehedinți nu a analizat cauza prin prisma stabilirii cu exactitate a calității de persoană deținătoare, în condițiile în care unitatea care are în administrare terenul despre care se susține că este domeniul public, este DGFP M și să stabilească exact ce articole sunt incidente în speță, față de dispozițiile speciale reglementate de Legea nr.10/2001.
Adică,în primul rând, fie sunt incidente în contextul dat, alte dispoziții ale Legii nr.10/2001, fie sunt întrunite cerințele art.11 din lege, după ce în prealabil se fac verificări pentru a se stabili care erau lucrările pentru care s-a dispus exproprierea.In consecință,sa se verifice dacă sunt întrunite cerințele textului de lege și în funcție de aceasta se au în vedere și dispozițiile art.32 alin.1 din lege, privind soluționarea notificării în situația imobilelor - construcții demolate.
Totodată, instanța de fond,fata de solutia pronuntata,trebuia să țină seama în acest context și de dispozițiile Legii nr.10/2001, la care trebuia să facă referire în hotărâre, care prevăd că valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent se stabilesc prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren (construcții), din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat teren și construcții care nu se pot restitui în natură.
Chiar dacă instanța a constatat doar îndreptățirea reclamanților la măsuri reparatorii prin echivalent conform titlului VII din Legea nr.247/2005 - trebuia să analizeze și era necesar să facă mențiunile în hotărâre în această privință pentru o aplicare corectă a legii, atâta vreme cât la fila 48 din dosarul de fond există adresa nr.4705/2001 din care reiese autoarea a ridicat suma cu titlu de despăgubiri pentru imobilele expropriate. Mai mult, din considerentele hotărârii apelate nu reiese că instanța a analizat cauza prin prisma acestei dispoziții nefăcând, ca motivare în drept, nici o referire în acest sens.
de către instanță, la analizarea cauzei în lumina dispozițiilor arătate pentru a stabili exact, calitatea de unitate deținătoare, și ce articole sunt incidente in speta pentru a face posibila o corecta incadrare juridica, echivalează cu o necercetare a fondului cauzei.
Mai mult decât atât, conform art.27 alin.2 din Legea nr.10/2001 republicată, apelanta a înaintat notificarea spre soluționare Primăriei Municipiului Dr.Tr.S, nefăcându-se dovada până în prezent că aceasta a soluționat notificarea în acest sens.Unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil este cel al disponibilitatii,in continutul caruia intra si dreptul reclamantului de a determina limitele cererii de chemare in judecata,ale cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu privire la obiect si la parti.In respectarea acestui principiu,instanta nu poate introduce din oficiu o alta persoana in proces,insa in exercitiul rolului activ instanta poate sa puna in duscutia partilor necesitatea largirii cadrului procesual initial.
Față de cele menționate mai sus, se impunea ca instanța să pună în discuție, cu respectarea și a principiului disponibilității părții - introducerea în cauză a Primăriei Municipiului Dr.Tr.S, care să furnizeze totodată și informații cu privire la stadiul de soluționare al notificării.
Este clar, raportat la cele de mai sus că, apelanta Instituția Prefectului Jud.M nu are calitate procesuală pasivă în speță, excepția invocată fiind întemeiată. Față de soluția pronunțată de instanța de fond - prin admiterea acțiunii numai față de această pârâtă și respingerea față de toate celelalte părți, inclusiv față de, si pentru a nu lipsi partile de un grad de jurisdictie, se impune conform art.297 al1 CIV admiterea apelului,desfiintarea sentintei civile si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâta PREFECTURA M, cu sediul în DTS, județul M, împotriva sentinței civile nr. 224 de la 07 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în comuna, sat de, județul, cu intimații reclamanți moștenitori GH. G, GH., ambii cu domiciliul în comuna Broșteni, sat de, județul M, cu intimații pârâți COMISIA JUDEȚEANĂ DE APLICARE A LEGII 10/2001 - M, cu sediul în DTS, județul M, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, sector 5,-, DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE M, cu sediul în DTS, județul
Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Mehedinți.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Februarie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.9 ex/23.02.2009
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu