Speta Legea 10/2001. Decizia 5/2010. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - Legea nr. 10/2001-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA Nr. 5

Ședința publică din 29 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Timofte Cristina

JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița

Grefier - -

Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta -, domiciliată în T,-, județul T atât în nume propriu cât și ca mandatară a reclamanților, domiciliat în T,-, județul T, și, domiciliați în C N, Al. nr. 21,. 9, județul C, împotriva sentinței nr. 296 din 12 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosarul nr-.

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă a prezentei decizii, când pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra apelului de față, constată:

Prin dispoziția nr. 194 din 14 iunie 2007 emisă de Președintele Consiliului Județean Saf ost respinsă cererea formulată de și privind restituirea în natură a imobilului casă de administrație (), situat în satul, comuna, județul S cu propunerea acordării de despăgubiri în condițiile dispozițiilor din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, motivat de faptul că acestuia i-au fost adăugate pe orizontală corpuri de clădire a căror arie desfășurată depășește 100% din aria inițială, la data preluării prin Decretul nr. 83/1949.

Totodată, s-a propus restituirea în natură a terenului identic cu parcelele cadastrale nr. 1 și 2 din CF nr. 1255, în suprafață de 18.306, aflat în incinta Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică din satul, identificat prin planul de situație anexă la dispoziție.

Împotriva deciziei au formulat contestație reclamanții și, prin mandatar -, înregistrată la Tribunalul Suceava sub nr. 4770/86/9 iulie 2007, solicitând restituirea în natură a imobilelor, actual A, garaj, actual înscris în CF 2302, fila C, nr. top 653, partea existentă a garajului, în prezent sediu administrativ, restituirea în natură pe vechiul amplasament a pacelelor de teren 1 și 2 din planul de situație, pe care sunt edificate construcțiile - pavilion B - parcela nr. 647, centrală termică - parcela nr. 634, pavilion C - parcela nr. 632, microlaborator - parcela 639, gospodărie anexă - parcela 644, beci - parcela 645, atelier de terapie și sediu administrativ - parcela 648 și capelă - parcela 629, urmând a fi menținută propunerea privind acordarea de despăgubiri pentru imobilele locuință administrator și grajd - partea demolată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în anul 2003, ulterior depunerii notificărilor s-au operat nelegal modificări în CF nr. 1255, în sensul că în locul proprietarului tabular G s-a înscris Statul Român, cu schimbarea configurației parcelelor și deschiderea unei noi cărți funciare, nr. 2302. În prezent, imobilele se află în administrarea Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică.

Contrar celor menționate în dispoziție, aria desfășurată a clădirilor adăugate pe orizontală nu depășește 100% din aria desfășurată de la data preluării, iar pârâtul a prezentat autorizații doar pentru construirea capelei ortodoxe, atelierului de terapie ocupațională, executarea lucrărilor de reparații capitale la ul A și a lucrărilor de îmbunătățire a sistemului de alimentare cu apă și utilități tehnico-utilitare.

Prin întâmpinare, pârâtul s-a opus acțiunii.

După administrarea probelor, Tribunalul Suceava prin sentința civilă nr. 296 din 12 februarie 2008 a respins ca nefondată contestația.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că imobilele ce formează obiectul notificării au constituit proprietatea autorului reclamanților, G, care le-a dobândit prin moștenire de la (filele 75-87, 92-105 și 127-135 dosar) și de la care au fost preluate prin Decretul nr. 83/1949.

Urmare a identificării cadastrale, s-a constatat că din parcela nr. 1 aparținând CF 1255 - stare veche, de 25358, suprafața de 17082 se regăsește în incinta Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică (), iar parcela nr. 2, de 1224 din aceeași carte funciară se află în întregime în incinta acestui centru. Imobilul avea la data preluării suprafața de 500 și un grad de uzură de 80 %, iar în prezent este reprezentat de A și B, având o suprafață de 1428, exclusiv beciul de sub acestea.

Celelalte construcții ce se solicită a fi restituite în natură (locuință administrator și grajd) nu fac parte din domeniul public sau privat al Județului S, încât nu pot face obiectul acordării de măsuri reparatorii. Garajul nu a făcut obiectul notificărilor, iar celelalte construcții existente pe terenul ce se solicită a fi restituit în natură pe vechiul amplasament au fost edificate cu respectarea dispozițiilor legale. Astfel, cele edificate anterior anului 1990 au la bază memorii justificative privind investiția, certificate de urbanism, devize generale de cheltuieli și planuri de situație avizate, iar pentru cele edificate ulterior au fost prezentate autorizații emise cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 50/1991.

Împotriva sentinței au declarat apel în termen legal reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor au reiterat susținerile de la fond, arătând că aria desfășurată a ului A (fost ) nu depășește 100 % din aria inițială, suprafața de 1468 avută în vedere de pârât reprezentând suma ariilor A și B care sunt clădiri distincte; că, din chiar înscrisurile furnizate de pârât rezultă că bunurile indicate la pozițiile 6-10, 12, 15, 17, 20, 21, 22, 23, 28 și 29 au fost construite după anul 1990, doar cele de la pozițiile 10 și 12 fiind autorizate.

Totodată, au arătat că prima instanță le-a respins nejustificat cererea de administrare a probei cu o expertiză de specialitate și nu a indicat probele care i-au format convingerea privind aria desfășurată a celor două corpuri de clădire ( A și B ).

Urmare a decesului reclamantei-apelante, survenit la data de 13 martie 2008, în cauză au fost introduși, în aceeași calitate, la cerere, moștenitorii legali ai acesteia, - și (filele 6, 9, 22-23 și 26 dosar apel).

La cererea reclamanților, în apel a fost suplimentat probatoriul atât cu înscrisuri, cât și cu o expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții și o cercetare la fața locului.

Pârâtul, prin întâmpinare, s-a opus apelului.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de reclamanți, în raport de întreg probatoriul administrat în cauză, conform dispozițiilor art. 295 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată neîntemeiat apelul.

Astfel, cu referire la motivul privind restituirea în natură a fostului, actual ul A al Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică, instanța a avut a stabili, în raport de dispozițiile art. 19 din Legea nr. 10/2001, dacă în prezent aria desfășurată a acestuia include suprafața noii construcții alipite, reprezentând ul B al Centrului.

Potrivit constatărilor expertului de specialitate, necontestate de părți, la data preluării fostul, actual A, avea o suprafață la sol de 580, iar ulterior, prin lucrările de recompartimentare și adaptare la specificul activității căreia îi este afectat, i s-au adăugat extinderi de 248

ul B este o construcție de 650, dispusă pe două nivele, alipită corpului A, cele două formând un (fila 134 dosar - planșă foto).

În cadrul cercetării locale s-a constatat că ul B este aliniat pe laterala ului A și se prelungește în spatele acestuia. Privit din spate, acest ansamblu imobiliar este completat de o altă porțiune de construcție, având un singur nivel, care unește ambele corpuri (lipită de spatele corpului A), având acces distinct și comunicări cu cele două imobile. Această a treia construcție a avut destinația de izolator TBC, iar în prezent este afectată atelierelor de terapie ocupațională. acesteia - imagine din spatele ansamblului imobiliar, în raport cu starea veche a fostului - este redată în planșa fotografică (fila 132 dosar).

A și B comunică printr-un hol amplu, din care se asigură accesul atât spre sala de mese și o sală de relaxare (din care se intră în saloane), precum și în partea opusă a clădirii, printr-o ușă separată. Diferența de nivel dintre cele două corpuri este demarcată de 5 trepte de acces, aflate în interiorul holului.

Întreg ansamblul constructiv are șarpanta și jgheaburile de scurgere comune, în prelungire și un sistem unitar de utilități și iluminat.

În conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001, în situația imobilelor construcții care fac obiectul notificărilor și cărora le-au fost adăugate, pe orizontală și/sau verticală, în raport cu forma inițială, noi corpuri a căror arie desfășurată însumează peste 100% din aria desfășurată inițial și dacă părțile nu convin altfel, foștilor proprietari li se acordă sau, după caz, propun măsuri reparatorii prin echivalent.

În situația imobilelor - construcții cărora le-au fost adăugate, pe orizontală și/sau verticală, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine-stătătoare, foștilor proprietari li se restituie în natură suprafața deținută în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.

În interpretarea acestor dispoziții legale, prin dispozițiile art. 19 pct. 1 și 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin nr.HG 250/2007, s-a statuat că alin. 1 al art. 19, sus citat, vizează acele construcții cărora, prin transformările survenite în raport cu forma inițială, le-au fost adăugate corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 100% raportat la aria desfășurată existentă la data preluării (etajări și/sau adăugări de corpuri noi pe orizontală). Nu se circumscrie acestei ipoteze acea construcție căreia i s-a modificat compartimentarea inițială ori i s-au adus îmbunătățiri funcționale (racordări la gaze, termoficare, consolidare, etc.). De asemenea, nu poate fi circumscrisă acestei ipoteze nici acea construcție căreia i-au fost adăugate, pe orizontală și/sau verticală, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare ce au o utilizare independentă de cea a suprafeței preluate (de exemplu, spații distincte de locuit, ocupate în baza unor contracte de închiriere).

În aprecierea probelor menționate, în speță se poate concluziona că vechiului, actual A, i-au fost adăugate pe orizontală noi corpuri de clădire, în raport cu forma inițială, reprezentând ul B și atelierele de terapie ocupațională (fost izolator TBC), a căror arie desfășurată depășește 100% din aria desfășurată inițial, împrejurare de natură a atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 19 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.

Prin modul de amplasare, detaliile constructive și de utilități, cât și prin destinație corpul de clădire reprezentând ul B, vizat de apelanți, nu are o "utilizare independentă de cea a suprafeței preluate", în sensul prevederilor art. 19.2, teza a II-a din nr.HG 250/2007.

Sub acest aspect, susținerile reclamanților, întemeiate pe răspunsul expertului constructor la propriile obiective, privind faptul că A și B au între ele un rost structural, sunt realizate din materiale diferite, au numere de înregistrare în cartea funciară și în contabilitate diferite, nu sunt de natură a atrage aplicarea în cauză a dispozițiilor de excepție sus-menționate.

De altfel, expertul însuși a menționat că orice analiză a incintei Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică, cuprinzând în prezent 22 de clădiri, trebuie să aibă în vedere că acestea funcționează ca un tot unitar, (fila 131 dosar apel), opinie împărtășită și de expertul asistent desemnat de apelanți (filele 175 și 195 dosar apel).

Nu poate fi, de asemenea, inclusă în situațiile de excepție prevăzute de art. 19.2 din Normele metodologice nici construcția - fost grajd de animale, actual clădire de birouri, ateliere și magazie. Cum însăși denumirea o indică, aceasta a fost transformată în timp, atât ca destinație, cât și din punct de vedere tehnic - constructiv, prin consolidarea structurii demisolului, a planșeelor de peste parter, turnare buiandrugi, stâlpi de beton armat, plăci din beton pentru balcoane la etaj, compartimentări la ambele nivele potrivit destinației actuale, lucrări și finisaje diverse în interior, înlocuire șarpantă și învelitoare, etc. desfășurată a clădirii este în prezent de 351

Din analiza documentației care a stat la baza emiterii autorizației nr. 198 din 10 octombrie 1996 (dosar atașat), rezultă că în baza acesteia, construcției în forma existentă la acea dată i-au fost adăugate la parter și etaj noi spații, a căror arie desfășurată este de 206,55

Cu probele administrate în cauză nu s-a putut identifica distinct "partea din imobil existentă", posibil a fi restituită în natură, în sensul solicitat de reclamanți.

În ce privește garajul solicitat a fi restituit în natură, expertul desemnat în cauză a concluzionat că imobilul identificat ca atare în teren nu are nici o legătură cu cele existente în proprietatea autorului la data deposedării, concluzie ce nu a fost contestată ori răsturnată de reclamanți prin dovada contrară.

În conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, se restituie în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii după data de 1 ianuarie 1990, precum și construcții ușoare sau demontabile.

În speță, pârâtul a prezentat autorizații pentru lucrările executate ulterior anului 1990, respectiv: atelier de terapie și sediu administrativ, RK A, capelă ortodoxă și lucrări de îmbunătățire a sistemului de alimentare cu apă și utilități (documentații - în dosarele atașate). Din studiul documentațiilor ce au stat la baza emiterii autorizațiilor RK A și îmbunătățire sistem de alimentare cu apă se observă că acestea au vizat și ul B, cât și fostul izolator TBC.

Contrar susținerii apelanților, din documentele depuse la dosarul cauzei de pârât nu rezultă că celelalte construcții, descrise în tabelul cuprinzând inventarul bunurilor Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică, indicate în motivele de apel ar fi fost construite ulterior anului 1990 (filele 70-71 dosar fond).

În ce privește construcția B, conform opiniei expertului, bazată în special pe materialele de construcție folosite, acesta a fost edificată ulterior anului 1960, iar potrivit mențiunilor din lista de inventar, a fost dată în folosință în anul 1982.

Cu referire la legalitatea edificării construcțiilor datate anterior anului 1990, pârâtul s-a apărat invocând imposibilitatea identificării autorizațiilor, dată fiind vechimea lor, faptul că ulterior preluării, în 1949, spațiul respectiv s- aflat, succesiv, în administrarea mai multor instituții diferite (cămin cultural, sanatoriu TBC, cămin-spital pentru bătrâni), cât și uzanțele în materie din perioada regimului totalitar, când construcțiile proprietate de stat se realizau "la comandă", iar nu neapărat în baza unei autorizații.

În acest sens a opinat și expertul desemnat în cauză (fila 131 dosar apel), care a arătat că nu a reușit să obțină informații clare privind împrejurările în care au fost efectuate lucrările de construcții, însă, din câte cunoaște, anterior anului 1990 astfel de construcții, mai ales în mediul rural, se executau "la indicația partidului", prin muncă patriotică, din economii de costuri pe organizare de șantier, etc.

La rândul său, expertul asistent desemnat de apelanți a opinat în sensul legalității edificării construcțiilor anterior anului 1990, arătând că, din experiența sa în domeniu, cunoaște că "imobilele de o așa amploare nu se puteau realiza fără forme legale" (fila 195 dosar apel ).

Aceste opinii, exprimate de specialiști în domeniu, coroborate și cu datele privind perioada executării lucrărilor de construire, legislația în materie în acea perioadă și regimul juridic al imobilelor, care constituiau proprietate de stat, în administrarea unor instituții ale acestuia, sunt de natură a crea o puternică prezumție de legalitate.

În afara celor 22 construcții, pe vechiul amplasament al terenului ce se solicită a fi restituit în natură sunt amenajate alei interioare și platforme din beton cu plombe de asfalt, însumând 3070, rețele de alimentare cu apă, de canalizare și iluminat. Reclamanții nu au propus administrarea de probe pentru identificarea parcelelor libere de astfel de amenajări, în sensul dispozițiilor art. 10 din Lege. Din examinarea planului de situație ce face parte din dispoziția contestată, cât și din constatările directe, la fața locului, Curtea a apreciat că identificarea și delimitarea unor astfel de porțiuni ale vechiului amplasament al proprietății autorului reclamanților este neavenită, acestea urmând a avea suprafețe mici, fără ieșire directă la calea publică, fiind astfel improprii unei utilizări independente.

Față de cele ce preced, Curtea, constatând că nu sunt date în cauză motivele invocate de apelanți și nici motive de nulitate a hotărârii atacate, ce pot fi invocate din oficiu,

Văzând și dispozițiile art. 296 din Codul d e procedură civilă,

În numele Legii

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta -, domiciliată în T,-, județul T atât în nume propriu cât și ca mandatară a reclamanților, domiciliat în T,-, județul T, și, domiciliați în C N, Al. nr. 21,. 9, județul C, împotriva sentinței nr. 296 din 12 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosarul nr-.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 29 ianuarie 2010.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex. 7/15.02.2010

Președinte:Timofte Cristina
Judecători:Timofte Cristina, Plăcintă Dochița

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 5/2010. Curtea de Apel Suceava