Speta Legea 10/2001. Decizia 52/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 52
Ședința publică de la 24 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanții pârâți Primăria Orașului F, Primarul Orașului F împotriva sentinței civile nr. 330 din 20 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic, pentru intimații pârâți Primăria Orașului F, Primarul Orașului F, lipsind intimata reclamantă -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului de față.
Reprezentantul apelanților pârâți arată că reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate și nici dovada preluării abuzive pentru terenul de 2500 mp.
De asemenea, precizează că terenul solicitat nu a trecut niciodată în patrimoniul autorului acesteia,.
Pune concluzii de admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate, în sensul de a se respinge contestația și de a se menține Dispoziția nr. 255/22.03.2007 emisă de Primăria Municipiului
URTEA
Asupra apelului civil de față:
Reclamanta - a formulat contestație împotriva dispoziției nr.255/22.03.2007 a Primăriei F, solicitând despăgubiri pentru suprafața de 2400 mp. situat în intravilanul orașului
În motivarea cererii a arătat că înțelege să facă dovada proprietății cu contractul de vânzare-cumpărare nr.644/27.08.1949 și în prezent pe acest teren se află construit Grupul Școlar.
Prin dispoziția nr.255/22.03.2007 s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent doar pentru imobilele casă de locuit și anexele gospodărești demolate în momentul exproprierii, respingându-se cererea privind terenul aferent casei,cu motivarea că pentru acest teren nu se face dovada preluării abuzive.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul de notificare, reclamanta a depus înscrisuri în copie legalizată.
La data de 02.06.2009, reclamanta a precizat acțiunea, solicitând suprafața de 100 mp. ce face parte din totalul de 2500 mp. în măsura în care aceasta este liberă.
A fost încuviințată proba cu expertiza tehnică de specialitate, având ca obiective: individualizarea terenului, stabilirea de către expert dacă există identitate între terenul solicitat de reclamantă și terenul din actele prin care înțelege să le invoce în dovedirea proprietății, identificarea lucrărilor care se află pe teren, dacă există vreo porțiune de teren liberă în sensul Legii 10/2001și neafectată de utilități care să facă imposibilă restituirea terenului, evaluarea terenului.
A fost desemnat expertul scu, conform art.202 pr.civ.
La raportul de expertiză nu au fost formulate obiecțiuni.
Prin sentința civilă nr.330 din 20 octombrie 2009 Tribunalul Dolj admis în parte contestația formulată de reclamanta -, dispunând anularea în parte a dispoziției nr.255/22.03.2007 emisă de Primăria Municipiului
A constatat că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea 247/2005 pentru terenul în suprafață de 2500mp din incinta Liceului - F, identificat și evaluat conform raportului de expertiză efectuat în dosarul cauzei; au fost menținute restul dispozițiilor actului contestat.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin dispoziția nr.255 emisă de Primăria Faf ost soluționată notificarea nr.233/N/2001, reținându-se că reclamanta face dovada calității de persoană îndreptățită doar în privința imobilelor construcții (casă de locuit și anexe gospodărești) demolate în baza Decretului nr.12/1977.
A fost admisă parțial cererea de restituire și respinsă cererea de acordare a despăgubirilor pentru terenul de 2500 mp. cu motivarea că nu s-a făcut dovada preluării abuzive. Atât în etapa administrativă a procedurii cât și în cea judiciară, reclamanta a anexat notificării actele care-i atestă calitatea de moștenitoare a tatălui său, care este menționat în contractul de vânzare-cumpărare din anul 1948, ca reprezentant al fiicelor sale, reclamanta din prezenta cauză și cea care este, ambele minore la data încheierii actului.
În ceea ce privește dreptul de proprietate afirmat și actul preluării de către stat, contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 22 octombrie 1948 s-a reținut că întrunește cerințele legale pentru a fi considerat titlu de proprietate, iar prin decretul prezidențial din anul 1977 s-a dispus exproprierea și trecerea în proprietatea statului a unei suprafețe mai mari de teren și a construcțiilor aferente, în scopul construirii Școlii Profesionale Electrotehnice F (actualul Grup Școlar ).
Împrejurarea că în tabelul cuprinzând proprietarii de imobile trecute în proprietatea statului este trecută doar suprafața construită a construcțiilor, nu poate determina concluzia că terenul aferent nu fost preluat nici abuziv și nici în altă modalitate, câtă vreme este de necontestat că scopul exproprierii a fost realizat prin construirea obiectivului vizat.
O situație contrară nici nu ar fi fost posibilă în mod fizic, deoarece, așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, terenul solicitat, în suprafață de 2500 mp. este ocupat de utilități publice, astfel: suprafața de 100 mp. este zonă de protecție dintre trotuarul Bulevardului - și perimetrul liceului, iar suprafața de 2400 mp. este ocupată de incinta Liceului.
Tribunalul a reținut că reclamanta a făcut dovada preluării abuzive a terenului pentru care justifică atât calitatea de persoană îndreptățită, cât și proprietatea asupra terenului situat în intravilanul localității, situație care rezultă din actele depuse la dosar, conținutul decretului de expropriere și scopul declarat al exproprierii.
În privința modalității de restituire, instanța a constatat că suprafața de teren de 100 mp. nu este liberă în sensul art.7 și art.10 din Legea 10/2001, fiind ocupată de zona de protecție și situată în vecinătatea trotuarului ce traversează Bulevardul -, ca amenajare de utilitate publică iar pentru diferența de teren de 2400 mp. dispoziția a fost anulată parțial, reclamanta fiind îndreptățită la măsuri prin echivalent în valoare de 882.500lei conform raportului de expertiză (filele 102-111).
S-a reținut că sunt aplicabile dispozițiile alin.1 al art.16 din Legea 10/2001, în sensul că în situația dată instanța poate stabili cuantumul despăgubirilor cuvenite beneficiarului legii de reparație, reprezentând valoarea actuală de circulație a bunului, precum și disp. art.21 din Constituție și art.6 din CEDO care garantează dreptul de acces la instanță în sensul de autoritate competentă să analizeze și să stabilească cuantumul despăgubirilor.
Față de toate aceste considerente, tribunalul a admis în parte contestația, a anulat dispoziția nr.255/22 03 2007 emisă de Primarul Municipiului F în parte și a constatat că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent conform titlului VII din Legea 247/2005 pentru terenul în suprafață de 2500 mp. din incinta Liceului; s-au menținut restul dispozițiilor actului contestat.
Împotriva acestei sentințe au declarat și motivat apel în termen Primarul Orașului F și Primăria F, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, susținând că intimata contestatoare nu a făcut dovada dreptului de proprietate și nici dovada preluării abuzive pentru terenul de 2500 mp.
Apelantele invocă faptul că potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 22 oct.1948, contestatoarea - și sora acesteia, au cumpărat terenul în litigiu, așa încât, notificarea trebuia făcută în nume propriu, întrucât nu a trecut niciodată în patrimoniul autorului, aspect ce reiese din Decretul de expropriere din 01 februarie 1977, prin care s-a expropriat doar casa de locuit, iar nu și terenul aferent.
Arată că prin menținerea Dispoziției nr.255 din 29 martie 2007, intimatei contestatoare nu-i sunt încălcate dispozițiile art.16 alin.1 din Lg.10/2001, art.21 din Constituție și art.6 din CEDO, întrucât aceasta trebuie să facă dovada dreptului de proprietate și a exproprierii, după cum nu-i este încălcat nici accesul în instanță.
Apelanții precizează că prin raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă indubitabil că terenul solicitat este afectat de detalii de sistematizare -conducte de apă și canalizare ce deservesc Liceul F- fiind în zona de protecția a DN 6.
Apelul este nefondat.
Din verificarea actelor și lucrărilor cauzei se constată că sunt lipsite de temei legal criticile formulate de apelanții pârâți, prin hotărârea pronunțată prima instanță dând o judicioasă rezolvare pricinii deduse judecății.
Astfel, examinându-se conținutul notificării formulată de intimata contestatoare la data de 12 noiembrie 2001, înregistrată sub nr.233/N/2001, la Biroul Executorului Judecătoresc, se constată că aceasta a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele teren intravilan în suprafață de 2500 mp. casă de locuit și anexe gospodărești, situate în F str.- (actualmente B- -) nr.192, jud.
Contestatoarea a invocat actul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 22 octombrie 1948, prin care a cumpărat împreună cu sora sa, actualmente decedată, suprafața de teren menționată, pe care ulterior a fost edificat imobilul casă de locuit împreună cu anexele gospodărești, bunuri ce i-au fost preluate în mod abuziv, pe teren fiind construit în prezent Liceul Industrial
A mai arătat contestatoarea că la data întocmirii actului de vânzare cumpărare atât aceasta cât și sora sa erau minore, așa încât au fost reprezentate de tatăl lor, aspect menționat în contractul de vânzare-cumpărare.
Cu actele de filiație depuse la dosarul cauzei, intimata contestatoare a făcut dovada realității acestor susțineri, așa încât se constată că sunt lipsite de temei legal criticile apelantelor vizând faptul că intimata contestatoare nu ar fi formulat notificare în nume propriu.
Totodată, cu actul de vânzare-cumpărare susmenționat, intimata contestatoare a făcut pe deplin dovada dreptului de proprietate asupra terenului solicitat de 2500 mp. iar împrejurarea că în tabelul cuprinzând proprietarii de imobile trecute în proprietatea statului în anul 1977, este menționată numai suprafața ocupată de construcții, nu poate duce la concluzia că terenul aferent nu ar fi fost preluat, câtă vreme exproprierea s-a dispus pentru construirea actualului Grup Școlar " ", scopul exproprierii fiind realizat prin construirea acestui obiectiv, ocupând întreaga suprafață ce a aparținut contestatoarei.
În acest sens, din conținutul raportului de expertiză întocmit în cauză, reiese că terenul de 2500 mp. este ocupat de utilități publice, respectiv 100 mp. este zonă de protecție, dintre trotuarul B-dului - și perimetrul liceului, iar suprafața de 2400 mp. este ocupată de incinta Liceului " ".
Reținându-se corect de prima instanță că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită, modalitatea de restituire dispusă se constată că a fost judicios aleasă, o restituire în natură a terenului în suprafață de 100 mp nefiind posibilă, întrucât nu este liberă în sensul art.7 și 10 din Lg.10/2001.
Se constată astfel că întreaga suprafață de teren solicitată de intimata contestatoare este afectată de detalii de sistematizare, situație în care prima instanță, prin acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea 247/2005, a respectat întrutotul prevederile art.16 alin.1 din Lg.10/2001, art.21 din Constituție și art.6 din CEDO, fiind neîntemeiate și sub acest aspect criticile apelanților pârâți.
Așa fiind constatându-se că sunt lipsite de temei legal criticile formulate de apelanții pârâți, urmează ca potrivit art.296 pr.civ. apelul declarat de aceștia să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanții pârâți Primăria Orașului F și Primarul Orașului F împotriva sentinței civile nr.330 din 20 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă -, având ca obiect Legea 10/2001.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
03.03.2010
Red.jud.-
Tehn.MC/5 ex.
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Maria Cumpănașu
