Speta Legea 10/2001. Decizia 56/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția Civilă mixtă

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 56/2008-

Ședința publică din 03.04.2008

PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia

JUDECĂTOR 2: Trif Doina

Grefier: - -

Pe rol fiind soluționarea apelurilor civile introduse de pârâții domiciliată C 21 - 2. nr. 135. 49 Județul C, domiciliată C N-. 127, Lang domiciliată C- Județul S M, - oare a.. - domiciliată B- -.19.11 sector 3, Primăria Municipiului C, Instituția Primarului Municipiului C, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat C- Județul SMî mpotriva sentinței civile nr. 230/D din 2 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, prin care s-a admis contestația, având ca obiect Legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă pentru apelanții pârâți Lang, toți lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 54 din 16 aprilie 2007 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, pentru apelanții Primăria C și Instituția Primarului Municipiului C se prezintă consilier juridic, în baza delegației speciale nr 7138 din 24 mai 2007, emisă de apelante și reprezentanta intimatului reclamant, lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale din 20 martie 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentele apeluri sunt scutite de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 28.03.2008, o notă din partea apelanților Primăria Mun. C și Instituția Primarului Mun. C, având anexată copia deciziei civile nr. 373/2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, în dosar nr-, după care:

Reprezentanții părților arată că nu au alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.

Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelurilor.

Reprezentantul apelanților pârâți Lang, solicită în principal, admiterea apelului, schimbarea în întregime a hotărârii apelate, în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar, admiterea apelului, anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre judecare instanței competente, respectiv Judecătoria Carei, cu cheltuieli de judecată. Arată că, potrivit Legii nr. 10/2001 instanța competentă a soluționa prezenta cerere este Judecătoria Carei și nu Tribunalul Satu Mare, întrucât în speța de față suntem în prezența contestării unei dispoziții de aprobare a restituirii, făcută de către un terț.

Reprezentantul apelanților pârâți Primăria C și Instituția Primarului Municipiului C solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată. Arată că instanța de fond a ignorat toate actele doveditoare, prevăzute de Legea nr. 10/2001, pe care se întemeiază dispozițiile atacate și a avut în vedere doar anexa la Decretul nr. 92/1950. De asemenea, instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.

Reprezentanta intimatului reclamant solicită respingerea apelurilor ca nefondate, menținerea hotărârii apelate ca fiind legală și temeinică, conform concluziilor scrise depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată în cuantum de 2000 lei. Arată că, criticile aduse sentinței pronunțate de către instanța de fond sunt neîntemeiate. Instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, raportat la dispozițiile art. 24 alin. 1 din legea nr. -. Arată că, din toată probațiunea administrată în cauză, rezultă că antecesorul intimatului reclamant, numitul, a avut o avere consistentă, o situație materială foarte bună, a fost arestat ca urmare a atitudinii dușmănoase față de regimul comunist. Apreciază că în mod legal, instanța de fond a considerat că intimatul reclamant este îndreptățit la măsuri reparatorii pentru imobilul preluat abuziv, acesta fiind or al lui, de la care s-a naționalizat imobilul. Lasă la aprecierea instanței soluționarea celui de-al doi-lea capăt din apel.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND,

Asupra apelurilor civile de față, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 230/D din 02.03.2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Satu Mare a admis contestația formulată de reclamantul, cu domiciliul ales în C,-, în contradictoriu cu intimații PRIMĂRIA CAREI, PRIMARUL MUNICIPIULUI CAREI, domiciliată în C,-, jud.S M, domiciliat în B,-, -.19,.11, sector2, domiciliat în C N, b- 21 - 2. nr.135, -.3,.49, jud.C prin orii, domiciliată în C N, b- 21 - 2. nr.135, -.3,.49, domiciliată în C,-,.127 și în consecință:

A anulat dispozițiile nr.1191/2004, 131/2005, 132/2005 emise de Primarul municipiului

A obligat intimații să plătească reclamantului 500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fonda avut în vedere următoarele considerente:

Prin Dispozițiile nr.1911/2004 s-a restituit în natură dreptul de proprietate privind cota de 1/8 parte din imobilul situat în C, str.-, nr.1, înscris în CF 6902 C în favoarea pârâtei Lang.

Prin Dispoziția nr.132/2005, respectiv 131/2005 (filele 66,68 din dosar) s-au restituit cotele de câte 1/12 din același imobil în favoarea pârâților și.

Din certificatul de or nr.128/2006 (fila 27 din dosar) rezultă că după defunctul ori sunt pârâții și, iar după calitate de or îl are.

Din extrasul CF nr.6902 C (filele 28-29 din dosar) rezultă că proprietari tabulari asupra cotei de 2/8 parte din imobil au fost, și, asupra cotei de 2/8 parte a fost, iar privind cota de 2/8 și pentru cota de câte 1/8 parte proprietari erau și soția. La poziția 14 rezultă că imobilul în baza Decretului 92/1950 a fost preluat în favoarea statului și s-a radiat din oficiu mențiunea de sub 8, 9.

Din actele de naționalizare, în contradicție cu situația de CF, rezultă că imobilul a fost preluat de la antecesorul reclamantului,. Astfel, din anexa Decr.92/1950 (filele 117-120 din dosar) rezultă că a fost trecut privind imobilul din C, P-ța - nr.11-12 dr.. De asemenea, în tabelul despre imobilele naționalizate în orașul C, emis de Comitetul provizoriu al orașului C nr.7232/1950 (fila 121 din dosar) este trecut ca și proprietar cu privire la același imobil. În fișa imobilului (fila 124 din dosar) privind imobilul înscris în CF 6902 C, nr.top 432, 433 figurează ca și proprietari, fișa a fost întocmită la data de 22.03.1962 și cuprinde descrierea imobilului, data dării în folosință - 20.05.1950, precum și evidența tehnică a imobilului și planul de situație al acestuia (filele 125-130).

La fila 131 din dosar se afla fișa personală întocmită de Direcția Serv.Jud.-Regiunea B M cu ocazia constatării infracțiunii ca fiind membru al Partidului, figurează cu domiciliul în C,-.

Din actele comunicate de Arhivele Naționale - Direcția Județeană S M nr./10.03.2003 (fila 133), /10.03.2003 (fila 134), C 119/10.03.2003 (fila 135, rezultă că în cadrul documentelor privind imobilele naționalizate cu Decretul 92/1950 numiții, și și și soția nu figurează în documentele pentru perioada 1950-1960 cu privire la imobilul de pe str.-, cu str.-.

Reținând că în actele de naționalizare figurează antecesorului reclamantului, precum și incidența disp.art.24 din Lg.nr.10/2001, republ. conform căruia în absența unor probe contrare existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive, iar în alin.2 se arată că în aplicarea prevederilor alin.1 mai sus citat și în absența unor probe contrare persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar, tribunalul a considerat că îndreptățit la măsuri reparatorii pentru imobilul preluat este reclamantul în calitate de or al antecesorului său, de la care s-a naționalizat imobilul. Acordarea măsurilor reparatorii trebuie să se facă persoanei de la care s-a preluat efectiv imobilul, interpretare ce rezultă din textele de lege invocate mai sus.

Față de cele de mai sus, tribunalul, constatând că preluarea efectivă a avut loc de la antecesorul reclamantului, a admis acțiunea reclamantului și a anulat dispozițiile nr.1911/2004, -, 132/2005 ca nelegale.

Văzând și disp.art.274 Cod proc.civ.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții, Lang, precum și pârâta Primăria municipiului

Primăria municipiului Cac riticat hotărârea atacată sub următoarele aspecte:

- în speță sunt atacate dispoziții prin care s-au admis cererile petenților, iar cel care atacă aceste dispoziții este un terț față de actele juridice atacate, ca atare competența materială de judecare a cauzei aparține judecătoriei, fiind cea prevăzută de dreptul comun, potrivit art. 1 alin. 1 Cod procedură civilă;

- reclamantul fiind terț față de dispozițiile de admitere, singura cale prin care acesta se putea adresa justiției era aceea a constatării nulității absolute a actului atacat;

- soluția este dată pe bază de supoziții, fiind ignorate actele doveditoare, în special extrasul CF 6902 și încheierea CF nr. 640/1950;

- în perioada anterioară naționalizării, antecesorul reclamantului a locuit în imobilul din litigiu, dar nu în calitate de proprietar, iar faptul că figurează în actele de naționalizare nu dovedește decât că naționalizarea l-a găsit în fapt în imobil.

În drept sunt invocate dispozițiile art. 282 - 298 Cod procedură civilă.

Apelanții pârâți Lang, și au solicitat admiterea apelului, schimbarea în întregime a hotărârii în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar admiterea apelului, anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre judecare instanței competente, respectiv Judecătoria Carei.

În motivarea cererii de apel, sunt invocate următoarele:

- reclamantul este un terț față de dispoziția Primarului de aprobare a restituirii în natură a unui imobil, el neavând calitate procesuală activă, ci eventual constatarea nulității absolute a actului;

- prin Legea nr. 10/2001 se prevede competența specială a tribunalului numai în situația contestațiilor îndreptate împotriva dispozițiilor de respingere a cererii de restituire, iar în speță suntem în prezența contestării unei dispoziții de aprobare a restituirii, făcută de un terț, competența de soluționare revenind judecătoriei;

- la data naționalizării, în anul 1950, în CF erau înscriși șase coproprietari, reclamantul nefiind printre aceștia;

- instanța de fond a încălcat prevederile art. 3 și a dat o altă interpretare dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 10/2001, conform cărora numai în absența unor probe contrare persoana individualizată în actul de preluare este presupusă ca fiind proprietar;

- reclamantul nu contestă titlul de proprietate al celor înscriși în CF, el susținând însă că antecesorul său a cumpărat imobilul;

- reclamantul nu are nici un drept asupra imobilului, în același sens fiind și sentința nr. 1767/D/2006 ( dosar nr. 851/2005, prin care s-a respins cererea sa tocmai pentru motivele invocate de apelanți în acest apel, în prezent cauza aflându-se în apel, în dosar nr. 1595/2006 al Curții de APEL ORADEA, în prezent suspendat.

Prin actul înregistrat la instanță în ziua de 20 mai 2007, Primarul municipiului Caf ormulat cerere de aderare la apelurile declarate în cauză, pe aceleași motive invocate în cele două apeluri.

Prin întâmpinare, intimatul - a solicitat respingerea apelului, cu motivarea că, interpretarea apelantului cu privire la competența de drept comun se referă doar la anularea actelor de înstrăinare încheiate de către chiriașii imobilelor revendicate, iar pe fond intimatul arată că pârâților li s- restituit ceea ce nu s-a luat de la ei, conform actelor aflate la dosar, pârâții, respectiv antecesorii acestora nu figurează în documentele privind imobilele naționalizate, actele figurând pe numele lui.

Examinând sentința prin prisma motivelor de apel, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Codul d procedură civilă, judecătoriile soluționează în primă instanță toate cererile și procesele, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe, iar în situația în care, în prezenta cauză, nici dispozițiile art. 2 din Codul d e procedură civilă și nici prevederile Legii nr. 10/2001 nu reglementează competența tribunalului pentru judecarea acțiunilor formulate de terțe persoane împotriva dispoziției de restituire în natură, concluzia ce se desprinde este că, față de prevederile art. 1 Cod procedură civilă, competența soluționării cauzei în primă instanță revine judecătoriei. În același context, este necesar a se face trimitere și la actuala reglementare a art. 24 alin. 3 indice 1 - introdus prin Legea nr. 247/2005 - care atribuie tribunalului competența soluționării contestației introduse de persoana care se pretinde îndreptățită la restituirea în natură a unui imobil, îndreptată împotriva dispoziției de respingere a notificării, ceea ce nu este cazul în speță, recurentul contestator neatacând o atare dispoziție de respingere, ci dispoziții de restituire în favoarea persoanelor notificante, altele decât contestatorul din cauză.

Potrivit art. 297 alin. 2 din Codul d procedură civilă, dacă prima instanță s-a declarat competentă și instanța de apel stabilește că fost necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauza instanței competente.

În speță, în mod eronat tribunalul a pășit la judecarea pricinii pe fond, nesocotind astfel normele cârmuitoare în materie de competență.

În prezentul proces, prin contestația dedusă judecății, contestatorul a contestat dispozițiile nr. 1911/2004, nr. 131/2005 și 132/2005 emise de Primarul Municipiului C, prin care s-a restituit intimaților Lang, și cote părți din imobilele înscrise în Cf nr. 6902 C cu nr. topografice 432 și 433, dispoziții în raport de care contestatorul apare ca fiind terț.

Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art. 297 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, va admite apelul, va anula în tot sentința apelată și va trimite cauza instanței competente, și anume Judecătoria Carei.

Dată fiind soluția de anulare în tot a sentinței, devine de prisos analizarea motivelor de apel, respectiv a apărărilor intimatului privitoare la fondul pricinii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE ca fondate apelurile declarate de apelanții pârâți domiciliată C 21 - 2. nr. 135. 49 Județul C, domiciliată C N-. 127, Lang domiciliată C- Județul S M, - oare a. - domiciliată B- -.19.11 sector 3, Primăria Municipiului C, Instituția Primarului Municipiului C, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat C- Județul SMî mpotriva sentinței civile nr. 230/D din 2 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o desființează și trimite cauza la Judecătoria Carei pentru o nouă judecare.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 03.04.2008.

Președinte Judecător Grefier

- - - - - -

- redactat decizie în concept - judecător - - - - 18.04.2008

- judecător fond -

- dact. gref. - - - - 9 ex.

- emis 7 comunicări - 18.04.2008 -

Lang

Primăria Mun.

Instituția Primarului Mun.

Președinte:Moșincat Eugenia
Judecători:Moșincat Eugenia, Trif Doina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 56/2008. Curtea de Apel Oradea