Speta Legea 10/2001. Decizia 67/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 67
Ședința publică de la 12 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Romila
JUDECĂTOR 2: Valentina Gabriela Baciu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului civil declarat de pârâta Instituția Primarului com.R jud. B, împotriva sentinței civile nr. 763 din 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila, în contradictoriu cu intimatul
domiciliat în B,-, în acțiunea civilă formulată în baza Legii 10/2001.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.02.2009 fiind consemnate în încheierea din acea zi, când instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de 17.02.2009, pentru ca intimatul să depună la dosar copia lizibilă a procesului verbal de sechestru din 1960 existent la dosarul cauzei, pronunțând prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Brăila, reclamantul a contestat Dispoziția nr. 2 din 11.01.2007 emisă de Primăria comunei R - Comisia privind Legea nr. 10/2001 prin care i-a fost respinsă solicitarea privind restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri pentru moara de porumb fostă proprietatea străbunicului său; să se stabilească, având în vedere opțiunea reclamantului de restituire în natură conform art. 24 din Legea nr. 10/2001, iar în cazul în care nu este posibilă această restituire în natură, una din modalitățile de reparație prin echivalent sau, după caz, măsuri combinate și să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamantul a susținut că s-a adresat Primăriei Comunei R cu notificare comunicată la data de 5.07.2001 prin executor judecătoresc, prin care, în calitate de moștenitor al străbunicului său, a solicitat restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri pentru moara de porumb naționalizată, situată în comuna R, județul B, conform tabelului de naționalizare din anul 1949, dosarul nr. 3715, pag. 2/19, poz. 37, aflat în arhiva Prefecturii Județului
Deși a depus această notificare în anul 2001, dosarul a fost soluționat cu întârziere, cu propunerea de respingere a cererii cu motivarea că nu a dovedit dreptul de proprietate asupra bunului solicitat; nu a dovedit dacă bunul constă în clădire, teren sau utilaje; nu a făcut dovada că bunul se află în proprietatea statului și nu a făcut dovada că bunul solicitat se afla în proprietatea autorului la momentul preluării în proprietatea statului.
Reclamantul consideră nelegală și netemeinică dispoziția atacată, motivând că având în vedere actele depuse la dosar, respectiv: răspunsul Arhivelor Statului privind naționalizarea morii cu valț; actul de vânzare-cumpărare; certificatul de deces al tatălui său și certificatul de moștenitor nr. 56/27.02.1997.
Față de motivele invocate solicită admiterea contestației, anularea Dispoziției nr. 2 din 11.01.2007 și restituirea în natură sau să se stabilească una din modalitățile de reparație prin echivalent.
În drept, a invocat dispozițiile art. 24 din Legea nr. 10/2001.
Comisia internă privind Legea nr. 10/2001 de pe lângă Primăria Comunei R, județul B, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale a comisiei și scoaterea acesteia din cauză, iar pe fond, respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea dispoziției atacate.
Pârâta a motivat că solicitarea reclamantului este făcută în contradictoriu cu o entitate care nu are calitate procesuală, având în vedere că dispoziția atacată este emisă de Primarul Comunei R, județul
Pe fond, pârâta a susținut că reclamantul nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, în sensul că nu a dovedit dreptul de proprietate al autorului său cu privire la bunul solicitat, calitatea de moștenitor, preluarea abuzivă de către stat și existența bunului în patrimoniul statului.
Tribunalul Brăila prin sentința civilă nr. 763/29.10.2008 a admis contestația, a anulat dispoziția nr. 2 din 11.01.2007 emisă de Primarul com. R și a stabilit măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru imobilul moară de porumb situat în com. R jud. B, imposibil de restituit în natură.
Pentru a pronunța această hotărâre a reținut următoarele considerente;
Prin dispoziția nr. 2 din 11 ianuarie 2007 emisă de Primarul Comunei R, județul B, s-a respins notificarea nr. 266/5.07.2001 înregistrată sub nr. 2 de către, cu motivarea că nu s-a dovedit dreptul de proprietate cu privire la bunul solicitat; nu s-a dovedit dacă bunul constă în clădire, teren sau utilaje; nu s-a făcut dovada preluării efective a bunului în proprietatea statului, nu s-a făcut dovada că bunul solicitat se afla în proprietatea autorului la momentul preluării în proprietatea statului.
Din probele administrate în cauză rezultă că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii cerințelor menționate în dispoziția de respingere.
Astfel, prin actul de vânzare - cumpărare nr. 267/1958, a vândut lui C, imobilul compus din vatră de casă în suprafață de 3850 mp și construcțiile aflate pe acest teren și care se compun din casă de locuit construită din paiantă, acoperită cu tablă, formată din patru camere pe sală, o magazie din scândură acoperită cu tablă și o moară țărănească compusă din motor și un valț de porumb, construcție din paiantă, acoperită cu tablă, imobil situat în V satului R, comuna R, raionul, regiunea G, având ca vecini, la Nord, moștenitorii lui, în partea de Sud și la est drumul, iar la Vest.
Prin cererea de înmatriculare din 6 octombrie 1931 și chestionarul - declarație din 1931, s-a înregistrat la Camera de Comerț și Industrie B cu moară de măcinat cereale și batoză de treierat, iar prin cererea de modificare din data de 1 iunie 1948, s-a radiat din evidența Camerei de Comerț și Industrie cu batoza de treierat și a păstrat numai moara de măcinat, pe cont propriu, cu sediul în comuna R, județul
Din adresa nr. 2957/2001 emisă de Consiliul Județean B, rezultă că moara cu dublu valț 60/30 și piatră de 36 țoli, magazie de 1 vagon din comuna R, s-a naționalizat pe numele proprietarului,conform tabelului de naționalizare existent la Prefectura Județului B, în anul 1949, dosarul nr. 3715, pagina 2/19, poziția 37.
Din certificatul de moștenitor nr. 56/27.02.1997 rezultă că de pe urma defunctului au rămas bunuri mobile și anume, terenul arabil în suprafață totală de 18.600 mp situat în extravilanul comunei R, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 și cota de din apartamentul situat în municipiul
Ca moștenitori au rămas, soție și, fiu, cu o cotă de 3/4.
Potrivit declarațiilor autentificate sub nr. 323/2006 și 324/2006, mai era cunoscut și sub numele de .
Așa se explică faptul că în Certificatul de seria - nr. - în care figurează sub numele de.
a avut ca fiu pe G, decedat la data de 28 iunie 1992, iar este fiul lui.
Reclamantul este nepotul autorului proprietar, de la care s-a naționalizat bunul revendicat.
Din redarea probelor administrate rezultă că a cumpărat moara de cereale pe care a transmis-o lui care s-a înregistrat la Camera de Comerț și Industrie B și de la care a fost naționalizată în anul 1949.
Întrucât imobilul naționalizat se compunea atât din utilajul moară de porumb cât și din construcție, magazie, acesta intră sub incidența Legii nr. 10/2001, iar reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești având în vedere că nu mai există în materialitatea sa pentru a fi restituit în natură.
În drept, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, prin imobile în sensul prezentei legi, se înțeleg terenurile, cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcții.
În speță, moara pentru măcinat porumb pentru care se solicită măsuri reparatorii se încadrează în categoria prevăzută de textul de lege invocat întrucât utilajul era încorporat în construcția dobândită așa cum este descrisă în actul de cumpărare încheiat între și, transmisă ulterior lui.
Reclamantul a făcut dovada calității de moștenitor a fostului proprietar, precum și dovada preluării abuzive a imobilului de către stat, astfel că este îndreptățit la măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Instituția Primarului com. R considerând-o nelegală pentru următoarele motive;
Prin notificare a fost solicitat un bun care a aparținut lui și care a fost naționalizat în anul 1949.
La dosar reclamantul intimat nu a depus dovada proprietății lui asupra bunului înainte de naționalizare și nici dovada calității de moștenitor a reclamantului în raport cu autorul.
Apreciază că instanța de fond în mod greșit a luat în calcul un act de dovedirea proprietății asupra unui imobil naționalizat în anul 1949 datat 1958, deci ulterior naționalizării.
Că întrucât pe actul de dovedire a proprietății nr. 267/1958 figurează în calitate de vânzător iar în calitate de cumpărător Gh. tatăl reclamantului intimat, nu a fost dovedită proprietatea lui sau modul cum a ajuns imobilul revendicat din proprietatea lui în proprietatea lui și în acest context nu are calitatea de moștenitor în raport cu.
Mai invocă, apelantul că instanța a greșit și pentru faptul că s-a dispus acordarea de despăgubiri inclusiv pentru instalații moară, iar Legea 10/2001 actualizată prevede că pentru instalații se acordă măsuri reparatorii în cazul numai în condițiile în care acestea mai există sau există acte de înstrăinare sau desființarea lor.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate prin prisma motivelor de apel invocate constată apelul nefondat pentru următoarele considerente;
Imobilul a cărui retrocedare se solicită a fost proprietatea lui care a decedat în anul 1956 și soția supraviețuitoare în anul 1957 vinde partea sa de moștenire și cota sa de bun comun nepotului de fiu Gh.
Este adevărat că acest bun figura ca și naționalizat din anul 1949, de la, dar preluarea efectivă s-a făcut în anul 1960, așa cum rezultă din procesul verbal de sechestru nr. 897/24.03.1960 ( fila 59 dosar fond).
Din procesul verbal de sechestru reiese că moara țărănească a fost preluată - sechestrată de la și.
Critica cu privire la calitatea de moștenitor al petentului raportat la fostul proprietar este neîntemeiată.
Petentul a făcut dovada cu certificatul de moștenitor nr. 56/27.02.1997 ( fila 38 dosar fond) că este moștenitorul în calitate de descendent al defunctului, care așa cum s-a reținut mai sus este nepotul de fiu al defunctului și ( ) ( acte de stare civilă filele 61-63 dosar fond).
Cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 6 alin. 2 din Legea 10/2001 reține că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii, raportat și la dispozițiile nr.HG 250/7.03.2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001.
Față de considerentele expuse mai sus și văzând dispozițiile art. 296 cod proc.civilă va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta Instituția Primarului com.R jud. B, împotriva sentinței civile nr. 763 din 29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila, în contradictoriu cu intimatul
domiciliat în B,-, în acțiunea civilă formulată în baza Legii 10/2001.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 17.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR Grefier
- - - - - -
Red.GB/2.03.2009
Dact.IS/3.03.2009
Fond.
Președinte:Elena RomilaJudecători:Elena Romila, Valentina Gabriela Baciu
