Speta Legea 10/2001. Decizia 679/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (1932/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.679
Ședința publică de la 14 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Fănica Pena
JUDECĂTOR 2: Cristina Nica
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanta pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr. 807 din 27.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
are ca obiect - Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul reclamant personal lipsind apelanta pârâtă Primăria Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței depunerea, prin serviciul registratură, la data de 10.11.2009, a relațiilor solicitate la SA.
Se legitimează intimatul reclamant cu actul de identitate astfel cum a fost menționat în încheierea de ședință anterioară.
La solicitarea instanței, intimatul reclamant precizează că nu contestă mențiunile din adresa SA și arată că probabil autorii săi au încasat aceste despăgubiri, dar nu cunoaște dacă acestea au constituit despăgubiri pentru teren sau pentru construcție.
Totodată, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea, ia act de declarația părții și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Intimatul reclamant solicită respingerea ca nefondat a apelului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile atacate.
CURTEA,
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
La data de 17.04.2008, reclamantul a chemat în judecat Primăria Municipiului B, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, pârâta să fie obligată la restituirea în natură a terenului în suprafață de 433. situat în B, șos. - nr.138, sector 1, la restituirea unui alt teren în echivalent sau la plata de despăgubiri.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că terenul a aparținut părinților săi, și G, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat și transcris sub nr.3073/06.09.1951 pe care au edificat o construcție din cărămidă, care a fost apoi preluat de stat, imobilul intrând într-o zonă de sistematizare a orașului.
S-a depus notificare la Primăria Municipiului B, în temeiul legii nr.10/2001 care a rămas fără răspuns.
Prin sentința civilă nr. 7183/29.05.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, cauza a fost declinată spre soluționare instanței competente - Tribunalul București, unde a primit numărul de dosar -.
S-au administrat probele cu înscrisuri, atașându-se dosarul administrativ.
Prin sentința civilă nr. 807/27.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea și s-a constatat că reclamantul este persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru imobilul care a fost situat în B, șos. - nr.138, sector 4, compus din teren în suprafață de 433.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de judecată a reținut că părinții reclamantului dețineau dreptul de proprietate asupra terenului de 433. conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 03.09.1951, de la vânzătoarea, iar potrivit notei de reconstituire nr.18250/02.02.2008 întocmită de Primăria Municipiului B - Direcția Evidență Imobiliară și Cadastrală - Serviciul Cadastru, imobilul a fost identificat în șos. - nr.138, fiind afectat de elemente de sistematizare, respectiv un bloc de locuințe, trotuar protecție, spațiu aferent blocului, trotuar pietonal.
Potrivit certificatului de moștenitor nr.1610/14.11.1994 al notariatului de Stat al Sectorului 4 B, moștenitor al foștilor proprietari este reclamantul în cauză,.
Potrivit art.3, 4, 23, 24 și 26 alin.3 din Legea nr.10/2001, s-a constatat că reclamantul este o persoană îndreptățită în ceea ce privește imobilul în litigiu care nu poate fi, din punct de vedere obiectiv, restituit în natură, impunându-se acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, respectiv despăgubiri, în condițiile în care nu s-a prezentat de către Primăria Municipiului B posibilitatea acordării unui alt teren în schimb.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel Primăria Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, s-a arătat că în mod greșit s-a admis acțiunea în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, întrucât termenul de 60 de zile prevăzut de art.23 coroborat cu art.22 din Legea nr.10/2001, este un termen de recomandare, de soluționare a notificării, depășirea lui putând fi sancționată, eventual cu despăgubiri, or, în speță, nu s-a dovedit existența unui prejudiciu.
Soluționarea notificării trebuia să aibă loc numai după depunerea tuturor actelor doveditoare ale dreptului de proprietate și calității de moștenitor.
S-a solicitat admiterea apelului și respingerea acțiunii ca nefondată. La solicitarea Curții, a comunicat cu adresă la dosar (fila 11) că pentru terenul în cauză s-au acordat despăgubiri de 1083 lei la data de 05.01.1982, iar evaluarea se stabilea în baza Decretului Consiliului de Stat nr.467/28.12.1979 (2,50 lei/).
Nu s-au administrat noi probe în apel.
Apelul nu este fondat.
Criticile privind greșita admitere a acțiunii, întrucât termenul de 60 de zile prevăzut de art.23 din Legea nr.10/2001 este de recomandare, că numai după depunerea tuturor actelor privind dovedirea calității de moștenitor și a dreptului de proprietate, se impunea soluționarea notificării, nu pot fi primite în condițiile în care, acestea nu sunt veritabile critici vizând netemeinicia și nelegalitatea soluției, ele constituind mai mult simple justificări privind nesoluționarea notificării.
Or, notificarea a avut loc în 2001, care nu a primit o soluționare într-un timp rezonabil, astfel că, în 2008, reclamantul s-a adresat instanței de judecată, obținând o soluție de fond a notificării, cu respectarea deciziei nr. 22/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recursul în interesul legii.
Se mai constată și faptul că reclamantul, dimpotrivă, depusese toarte actele de proprietate pentru imobil și dovada calității sale de moștenitor în dosarul administrativ de notificare în baza Legii nr.10/2001, contrar susținerilor din apel, care sugerează că lipsa soluției în dosar s-ar fi datorat faptului, că dosarul nu ar fi fost complet.
În consecință, potrivit art.296 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.807/27.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în B,--4,.6 A,.2,.8,.67, sector 4.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnodact.
4 ex./ 22.12.2009
- Secția a IV-a Civ. -
Președinte:Fănica PenaJudecători:Fănica Pena, Cristina Nica
