Speta Legea 10/2001. Decizia 75/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.75/2009-
Ședința publică din 23 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Crupșa
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelanții reclamanți, ambii cu domiciliul în O, P-ța -, nr. 33, - 7,. 24, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL O, PRIMARUL MUNCIPIULUI O, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B,-, sector 5, COMISIA JUDEȚEANĂ B DE APLICARE A LEGII NR. 112/1995, COMISIA LOCALĂ O DE APLICARE A LEGII NR. 112/1995, COMISIA CENTRALĂ PENTRU DESPĂGUBIRI, cu sediul în B, nr. 202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 80/C din 06.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect Legea nr. 112/1995.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă pentru apelanții reclamanți, -ambii personal, reprezentanta acestora, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 09.10.2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual și intimata pârâtă Comisia Județeană B pentru aplicarea Legii nr.112/1995, prin consilier juridic, în baza delegației nr.3184 din 17.04.2009, emisă de partea intimată, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este completă.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că apelul este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, intimata pârâtă Comisia Județeană B de aplicare a Legii nr.112/1995, intimata pârâtă nu s-a conformat dispozițiilor instanței de la termenul anterior, necomunicând răspunsul solicitat, iar intimata pârâtă de rând 5, prin registratura instanței, la data de 15.04.2009 a depus note, după care:
Reprezentantul intimatei pârâte de rând 3 depune la dosar note de ședință și prezintă spre vedere o adresă, din care rezultă că hotărârea a fost comunicată către apelanți, înscris care de altfel se regăsește la dosar, aceasta a fost comunicată prin borderou, prin agenți proprii sau prin poștă.
La întrebarea instanței, reprezentantul intimatei pârâte precizează că nu mai există nici o dovadă a comunicării hotărârii, iar de altfel arată că Comisia de aplicare a Legii nr.112/1995 s-a desființat,și-a desființat activitatea, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001 și mai mult decât atât arată că, apelanții au primit despăgubiri pentru apartamentele 4-8 din imobil, mai puțin pentru apartamentele 1-3, deoarece acestea aveau o altă destinație, și deoarece sunt prezenți apelanții solicită să fie întrebați dacă au primit despăgubiri în baza Legii nr.112/1995.
Apelanții, precizează că au ridicat o sumă de bani, prin ordin de plată dar nu și hotărârea în baza căreia s-au acordat aceștia.
Reprezentanta apelanților reclamanți învederează instanței că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra apelului.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta apelanților reclamanți susține apelul și solicită admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, în principal-casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată. În esență, solicită a se constata că în mod nefundat prima instanță a respins acțiunea reclamanților, ca fiind făcută de persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință și mai mult în motivarea hotărârii s-a reținut în mod incorect că cererea formulată de apelanți în baza Legii nr.112/1995 pentru despăgubiri, a fost soluționată, deoarece hotărârea nr.34/1997, invocată în motivarea sentinței, nu pomenește nimic de soarta apartamentelor nr.1,2 și 3, hotărârea nu le-a fost comunicată niciodată, iar până în prezent nu s-a dat o hotărâre care să privească despăgubirile solicitate de reclamanți, iar din actele de la dosar rezultă că aceste apartamente au avut destinație de locuință și nu o altă destinație. Mai mult decât atât menționează că, Legea nr.10/2001 nu abrogă Legea nr.112/1995, motiv pentru care apreciază că reclamanții apelanți trebuie să fie despăgubiți în condițiile Legii nr.112/1995.
Reprezentantul intimatei pârâte solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, pe cale de excepție pentru lipsa capacității de folosință a Comisiei județene de aplicare a Legii nr.112/1995, având în vedere faptul că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001 comisia și-a încetat activitatea, respectiv tardivitatea introducerii acțiunii raportat la prevederile art.18 din Legea nr.112/1995, fără cheltuieli de judecată, pentru considerentele din notele de ședință depuse la dosar.
CURTEA D APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.80/C din 6 martie 2008, Tribunalul Bihora respins ca nefondată acțiunea completată, precizată și extinsă formulată de reclamanții - și -, ambii domiciliați în O, str. P-ța -, nr. 33, cod poștal -, jud. în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL LOCAL O, PRIMARUL MUNICIPIULUI O, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, cod poștal -, sector 5, COMISIA CENTRALĂ PENTRU DESPĂGUBIRI B, cu sediul în B, nr. 202, sector 1, iar față de COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGII 112/1995 O și COMISIA JUDEȚEANĂ B DE APLICARE A LEGII 112/1995, ca fiind făcută față de persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, că la data de 12.06.1996, reclamantul a formulat o cerere pentru acordarea de despăgubiri pentru imobilele situate în O,- și-,cerere ce a fost soluționată prin Hotărârea nr. 34/1997 a Comisiei Județene de aplicare a Legii 112/1995, prin care s-au acordat despăgubiri pentru imobilul situat pe-,. 1 și 3 și pentru apartamentele nr. 4 și 8 din imobilul situat pe-,nefiind acordate despăgubiri pentru apartamentele 1,2 și 3 din imobilul situat în O,-, întrucât s-a apreciat că la data naționalizării imobilului, prin Decretul nr. 92/1950, acestea aveau o altă destinație decât cea de locuință.
S-a reținut de prima instanță că,această hotărâre nu a fost contestată de către reclamant în cadrul procedurii reglementate de Legea 112/1995, iar, ulterior, prin dispozițiile art. 20, alin. 4, teza a II-a din Legea nr. 10/2001, se stipulează că persoanele îndreptățite au dreptul de a formula cereri, notificări în sensul art. 22 din același act normativ, în condițiile acestei legi, în situația în care cererile formulate în temeiul legii 112/1995 au fost respinse sau nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a Legii 10/2001, respectiv 14.02.2001.
Instanța de fond a reținut că, în cauza dată reclamanții nu au formulat o notificare în termenul și condițiile prevăzute de Legea 10/2001, iar urmare a apariției acestei legi Comisia Locală de aplicare a Legii 112/1995 și Comisia Județeană de aplicare a Legii 112/1995 și-au încetat activitatea, nemaiavând capacitatea procesuală de folosință.
Astfel, întrucât reclamanții nu au uzat de nici una din procedurile reglementate de legile speciale reparatorii - Legea 112/1995 și Legea 10/2001, pentru valorificarea dreptului pretins, deși aveau această posibilitate, instanța de fond a apreciat acțiunea formulată ca fiind nefondată, motiv pentru care oar espins-o potrivit dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, au declarat apel reclamanții - și -, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de apel s-a invocat că au solicitat despăgubiri pentru apartamentele 1,2,3 situate în O,-, deși toți au calitate procesuală de folosință, greșit s-a respins acțiunea cu această motivare. S-a reținut incorect că a fost soluționată cererea de despăgubiri în baza Legii nr.112/1995 cu toate că hotărârea nr.34/1997 a Comisiei Județene de aplicare a Legii nr.112/1995 nu pomenește nimic de apartamentele nr.1,2,3, nu le-a fost comunicată și nici nu s-a emis o hotărâre de despăgubiri.
Legea nr.10/2001 nu abrogă Legea nr.112/1995 astfel că ei trebuie despăgubiți în baza acesteia, cu atât mai mult cu cât comisia locală și județeană de aplicare a Legii nr.112/1995 nu și-au încetat activitatea.
În drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr.112/1995.
Prin întâmpinarea, depusă la dosar, intimata Comisia Centrală pentru stabilirea Despăgubirilor, a solicitat respingerea apelului, invocând că întrucât temeiul indicat de reclamanți prin acțiune este Legea nr.112/1995, nu au calitate procesuală pasivă, mai mult, nu s-a urmat procedura reglementată de Legea nr.10/2001, nu s-a formulat notificare.
Intimata Comisia Județeană B, prin reprezentantul său și prin notele de ședință depuse la dosar, a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică a sentinței instanței de fond, pe cale de excepție pentru lipsa capacității de folosință a Comisiei județene de aplicare a Legii nr.112/1995, având în vedere faptul că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001 comisia și-a încetat activitatea, respectiv tardivitatea introducerii acțiunii raportat la prevederile art.18 din Legea nr.112/1995, fără cheltuieli de judecată.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, instanța de apel constată următoarele:
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, formulată de reclamanții - și - -fila 1-2, dosar fond, se reține faptul că aceștia au solicitat obligarea comisiei de aplicare a Legii nr.112/1995 O să emită o hotărâre prin care să li se acorde despăgubiri reprezentând contravaloarea apartamentelor nr.1,2,3 din localitatea O,-, invocând temei de drept ca fiind Legea nr.112/1995 și Legea nr.554/2004.
Ulterior, prin precizarea de acțiune,-fila 15 dosar fond, reclamanții au solicitat a se constata că la data naționalizării apartamentele susmenționate erau de locuit nu aveau o altă destinație. Printr-o altă precizare, -filele 23, 24 dosar fond, au solicitat introducerea în cauză a Comisiei Județene de aplicare a Legii nr.112/1995 și a Comisiei Locale de aplicare a Legii nr.112/1995 și a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, iar la data de 4.10.2007 au solicitat introducerea în cauză și a Comisiei Centrale pentru Despăgubiri
Din analiza procesului-verbal nr.134 din 26 februarie 1998, -fila 49 dosar fond, întocmit de Comisia Județeană B de aplicare a Legii nr.112/1995, se reține faptul că pentru imobilul situat în localitatea O,- s-au făcut evaluări a 5 apartamente, iar pentru cele cu nr.1, 2, 3, întrucât la data naționalizării aveau o altă destinație nu au fost evaluate. Conform referatului nr.134/1997 emis de aceiași comisie -fila 73 dosar fond, aceste apartamente 1, 2, 3 au avut o altă destinație și s-a propus respingerea cererii pentru acordarea despăgubirilor.
Cu toate acestea, prin hotărârea nr.36/16.03.1998 emisă de Comisia Județeană de aplicare a Legii nr.112/1995 din cadrul Consiliului Județean B, ce a avut la bază acest referat, s-au stabilit totalul despăgubirilor de 214.231.729 lei fără a se indica decât că sunt aferente imobilului din localitatea O,- și - - nr.32 nu și că pentru apartamentele nr.1-3 din strada - - nu se acordă astfel de despăgubiri.
Deși instanța de apel, în virtutea rolului activ -conform art.129 alin.5 Cod procedură civilă a solicitat prin adresă Comisiei Județene B pentru aplicarea Legii nr.112/1995 a județului B, din cadrul Consiliului Județean B, să comunice dovezi din care să reiasă că s-a comunicat cu apelanții această hotărâre, prin ce modalități și la ce dată, aceasta a trimis doar copia hotărârii și a unei adrese de înaintare -filele 37-38, dosar apel, adresă din care însă nu se poate reține că a fost trimisă acestora și nici la ce dată, prin ce modalitate, pentru ca aceștia să fi avut posibilitatea legală de-a o contestat în termenul de 30 zile, conform art.18 alin.1 din Legea nr.112/1995. Obligația de comunicare a hotărârii, din partea comisiei era stabilită de altfel imperativ în art.19 alin.1 din același act normativ, aspect ce însă nu s-a dovedit a fi fost respectat în speță, în mod greșit instanța de fond concluzionând că nu a fost contestată hotărârea în termenul legal.
Art.19 alin.4 din Legea nr.10/2001 a prevăzut că, persoanele îndreptățite care nu au formulat cereri potrivit Legii nr.112/1995 și cele ale căror cereri au fost respinse ori nu au fost soluționate, până la intrarea în vigoare a acestei legi, au dreptul de a formula o asemenea cerere în condițiile acestui act normativ, în speță, comisia de aplicare a Legii nr.112/1995 a soluționat cererea formulată în baza Legii nr.112/1995 de foștii proprietari deposedați abuziv de Statul Român, însă, hotărârea nu le-a fost comunicată pentru a avea posibilitatea de-a o contestat în termenul impus de art.18 alin.1.
Ca urmare a celor expuse, nu se poate admite punctul de vedere al instanței de fond, conform căreia comisia județeană de aplicare a Legii nr.112/1995 și-a încetat activitatea, neexistând o dispoziție legală în acest sens, iar textul legal susmenționat nu a impus formularea unei noi notificări în baza noii legi ci doar dreptul, opțiunea persoanei îndreptățite de-a uza de procedura nou instituită fără însă aoe limina pe cea prevăzută de Legea nr.112/1995.
Ar fi excesiv ca în situația în speță, deși s-a uzat de prevederile legale în materie -Legea nr.112/1995-, care nu au fost finalizate, nefiind comunicată hotărârea luată de organele abilitate -Comisia de aplicare a Legii nr.112/1995 -să i se impună celui îndreptățit să urmeze alte proceduri prevăzute de noul act normativ -Legea nr.10/2001-, deși nu are nici-o culpă.
Faptul că imobilele pentru care nu au fost acordate despăgubiri în baza Legii nr.112/1995 erau sau nu exceptate de la aplicarea dispozițiilor acestui act normativ, este un aspect ce urmează a fi analizat cu ocazia rejudecării cauzei, ca urmare a faptului că prima instanță nu a soluționat, (în mod greșit) conform celor expuse fondul cauzei ci a analizat doar excepțiile referitoare la capacitatea procesuală, calitatea procesuală a intimaților.
Ca urmare a faptului că nu a fost analizat fondul cauzei, fiind incidente dispozițiile art.297 alin.1 Cod procedură civilă, se impune desființarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la Tribunalul Bihor, competent a soluționa plângerea conform Legii nr.112/1995 având în vedere faptul că cele 3 apartamente pentru care se solicită despăgubiri, situate fiind în localitatea O,- au o valoare notorie de peste 5 miliarde lei vechi. Cu ocazia rejudecării va fi analizată astfel incidența Legii nr.112/1995 referitoare la cest imobil, calitatea procesuală pasivă a părților chemate în judecată raportat la cele expuse și bineînțeles la practica CEDO în materia încălcării dreptului de proprietate garantat prin Protocolul adițional nr.1.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat apelul civil declarat de reclamanți, ambii cu domiciliul în O, P-ța -, nr. 33, - 7,. 24, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL O, PRIMARUL MUNCIPIULUI O, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B,-, sector 5, COMISIA JUDEȚEANĂ B DE APLICARE A LEGII NR. 112/1995, COMISIA LOCALĂ O DE APLICARE A LEGII NR. 112/1995, COMISIA CENTRALĂ PENTRU DESPĂGUBIRI, cu sediul în B, nr. 202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 80/C din 06.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o desființează și trimite cauza la Tribunalul Bihor pentru o nouă judecare.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2009.
Președinte Judecător Grefier
- - - - - -
Red.concept decizie: -
Data:27.04.2009
Jud.fond
Dact.
Data:30.04.2009/10 ex.
8 com.- din O, P-ța -, nr. 33, - 7,
. 24, județul
-, idem.
-CONSILIUL LOCAL O, nr.1,jud.B
-PRIMARUL MUNCIPIULUI O-idem,
-STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR
B, cu sediul în B,-, sector 5,
-COMISIA JUDEȚEANĂ B DE APLICARE A LEGII NR. 112/1995,
O, Parcul, nr.5, jud.
-COMISIA LOCALĂ O DE APLICARE A LEGII NR. 112/1995,
, nr.1,jud.B
-COMISIA CENTRALĂ PENTRU DESPĂGUBIRI B,
- cu sediul în B, nr. 202, sector 1
Data:
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Moșincat Eugenia, Crupșa
