Speta Legea 10/2001. Decizia 76/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 76
Ședința publică de la 05 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din 26 februarie 2009 privind judecarea apelului declarat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 281 din 8 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, cu domiciliul în B, sect. 1,-, st. 2,. 7, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 26 februarie 2009 au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
La data de 10.04.2008 reclamanta a chemat în judecată pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C și PRIMARUL MUNICIPIULUI C, solicitând ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună anularea dispoziției Primarului nr. 31301/27.02.2008, cu privire la restituirea suprafeței de 397 mp. teren situat în C,-, jud.
În motivare, se arată că a solicitat restituirea terenului deoarece nu se poate face intrarea la construcția care i s-a restituit prin sentința civilă 15772 din 17 dec. 1992.
Prin sentința civilă 281 din 8 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj s-a admis în partea acțiunea, s-a dispus anularea parțială a dispoziției nr. 31301/27.02.2008 emisă de Primăria Municipiului
S-a dispus restituirea în natură către reclamantă a suprafeței de 353 mp teren aferent construcției casă de locuit proprietatea reclamantei, situată în C,-, suprafață compusă din 54mp,00 mp, mp, 59 mp, astfel cum au fost identificate în Anexa nr. 2 la raportul de expertiză întocmit de expert.
S-a menținut propunerea de acordare a despăgubirilor în condițiile Titlului VII din Lg. 247/2005 numai cu privire la suprafața de teren de 44 mp, teren situat în C,-, care este imposibil de restituit în natură.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că suprafața de teren aferentă necesară pentru întreținerea și utilizarea clădirii deținute de reclamantă este de 353 mp, ținând cont și de utilizarea și întreținerea celorlalte clădiri din zonă.
S-a constatat că reclamanta va rămâne cu un minus de teren de 44 mp, care nu poate fi retrocedat în natură.
S-a arătat că persoanele deposedate în mod abuziv de proprietățile lor în perioada comunistă au fost private în decursul unei perioade îndelungate de posesia și fructele bunurilor lor, fără a primi cel puțin o justă despăgubire.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Primăria Mun. C, motivând că imobilul proprietatea reclamantei se învecinează cu trotuar și alei publice de acces aflate în domeniul public, astfel că nu există elemente care să conducă la îngrădirea și exploatarea proprietății. Cele cinci suprafețe de teren identificate de expert sunt utile pentru exploatarea clădirilor din zonă, constituind căi de acces la acestea, astfel că potrivit art. 10 pct. 2 din legea 10/2001 nu se pot restitui în natură.
S-a susținut că terenul solicitat este ocupat de amenajări de utilitate publică, că, potrivit art. 11 din lege se poate restitui doar terenul care nu a primit afectațiunea pentru care a fost preluat, astfel că nu se impune restituirea în natură.
S-a făcut referire la Decizia 1055 din 9 oct. 2008 Curții Constituționale, care a reținut că prevederile legii nu pot constitui un motiv nou pentru introducerea unei alte acțiuni de restituire a aceluiași imobil.
Apelul nu este fondat pentru următoarele considerente.
În anul 1945 autorul a dobândit în proprietate un teren în suprafață de 772. ( contract de vânzare cumpărare fila 53 dosar fond) pe care edificat o construcție. Întregul imobil a fost preluat de stat prin Decretul 92/1950.
Prin sentința civilă 15772 din 17 dec.1992 a Judecătoriei Craiovas -a admis acțiunea în revendicare promovată de soția fostului proprietar, C, fiind obligați reprezentanții statului și ai autorității locale să lase liber imobilul situat în C,-. Prin procesul verbal de punere în posesie încheiat la 5 dec. 1997 ( fila 27) punerea în posesie s-a făcut doar cu privire la construcție, clădirea ocupând, conform măsurătorilor expertului ( fila 85), suprafața de 375. Construcția și terenul de sub aceasta au fost vândute prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 3933/15.12.1998 către, care a dobândit și calitatea de moștenitor testamentar al numitei
La apariția legii 10/2001, reclamanta a formulat notificare, fiindu-i acordate măsuri reparatorii prin echivalent ( despăgubiri) pentru suprafața de 397. teren, conform Dispoziției 31301/2008.
Potrivit constatărilor expertului, precum și schițelor întocmite de autoritățile locale și depuse la filele 28 verso, 57, 60, 61, imobilul se află în zona centrală a orașului, fiind înconjurată de blocuri de locuințe, care se află la o distanță suficient de mare pentru a se asigura accesul pietonal și auto spre toate construcțiile din jur. Astfel, între terenul aferent construcției proprietatea reclamantei ( teren care a fost atribuit de prima instanță) și blocurile T1 și T2, aflate în partea de nord, este o distanță de 12m și, respectiv, 6,10, iar spre blocul cu 156 apartamente " copiilor", care înconjoară construcția pe celelalte laturi este o distanță de 11.
Prin restituirea către reclamantă a suprafeței de teren aferent construcției nu se împiedică folosința utilă a blocurilor de locuințe din jur. Pe latura de est a construcției, a fost identificată suprafața de teren notată pe schița anexă la expertiză cu S1, având 54. Se observă cu ușurință faptul că limita acestei suprafețe este dată de o linie dreaptă ce pornește din colțurile clădirii, întrucât respectiva clădire are pe latura de est o formă concavă, iar între terenul atribuit reclamantei și blocul alăturat este o distanță de 7,70 ( la colțul blocului ) și 4,78, ( la intrarea în bloc). Instanța reține că prin restituirea suprafeței S1 nu este afectată de trecere spre bloc.
Suprafața S2 ( 10.) aflată pe latura de nord a construcției are o lățime de 1,20, constituie practic zona imediat alăturată casei, nu intră în de lângă blocul T1, alee cu o lățime de 7,30, astfel că obiectivele de investiții din jur nu sunt afectate.
Nici suprafața S3, având 126. situată pe latura de nord-vest a clădirii, cu o lățime de 4,40. nu afectează trecerea spre blocul alăturat, în continuarea ei fiind un spațiu, apoi alee de trecere, în mod corect prima instanță considerând că este teren liber ce poate fi restituit.
Pe latura de vest a clădirii a fost identificată S4 de 104., cu lățimea de 4,40. De la această suprafață spre blocul alăturat este un teren liber, cu lățimea de 11,85, suficient pentru a se crea o alee de acces suficient de mare. În zona respectivă accesul auto este restricționat, terenul fiind practic, situat în interiorul careului constituit de cele trei laturi ale blocului " copiilor" iar faptul că S4 înglobează o alee asfaltată nu are relevanță, cât timp o altă alee pentru accesul pietonal poate fi constituită, cu eforturi minime, suprafața de teren rămasă în domeniul public fiind suficient de mare. Mai mult, pe latura de vest blocului există deja o alee de acces.
Aceeași este situația parcelei dinspre sud-estul clădirii, care constituie teren liber, aflat într-un spațiu ce se îngustează, datorită formei clădirii și care, în prezent, este nefuncțional și liber.
Prin urmare, terenul solicitat de reclamantă nu este ocupat de lucrări de investiții, ci este liber și poate fi restituit în natură în condițiile art. 10 din legea 10/2001.
Susținerea apelantului în sensul că imobilul construcție este înconjurat de terenuri aflate în domeniu public și că accesul reclamantei la construcției nu
este afectat nu este pertinentă, deoarece dreptul reclamantei la restituirea terenului nu este condiționat de regimul juridic al terenurilor alăturate, ci este suspus condițiilor impuse de art. 10 din legea 10/2001. Modul în care reclamanta își folosește construcția aflată în proprietate este diferit dacă această construcție este înconjurată de terenul reclamantei, întrucât aceasta are posibilitatea să delimiteze imobilul său de terenul domeniu public, să asigure mai bine protecția casei și a bunurilor sale, să execute nestingherită anumite lucrări de întreținere.
Instanța apreciază că reclamanta, ca moștenitor al proprietarului de la care imobilul a fost abuziv preluat de stat, este îndreptățită la restituirea în natură a terenului, cât timp acesta este liber, neafectat de detalii de sistematizare, dispozițiile legale aplicabile fiind cele ale art. 10 din legea 10/2001, interpretate corect de prima instanță.
Nu sunt incidente în cauză prev. art. 11 din legea 10/2001 deoarece imobilul nu a fost preluat de stat prin expropriere și nici cele ale art. 47 din legea 10/2001, invocate de apelant, deoarece textul respectiv se referă la posibilitatea solicitării unui imobil potrivit legii speciale după ce anterior se respinsese o acțiune în revendicarea aceluiași imobil. Reclamanta nu este într-o astfel de situație juridică, cât timp anterior formulării notificării nu i se respinsese acțiunea în revendicarea terenului.
Potrivit art 296 c, apelul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 281 din 8 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta, cu domiciliul în B, sect. 1,-, st. 2,. 7.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 5 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./tehnored. GI
5 ex/6.03.2009, Jud. fond -
Președinte:Gabriela IonescuJudecători:Gabriela Ionescu, Dan Spânu