Speta Legea 10/2001. Decizia 78/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 78/A/2009
Ședința publică din 12 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamanții G și - decedată, continuat de moștenitorii G JR. și, și, respectiv, de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, și -, împotriva sentinței civile nr. 724 din 31 octombrie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, nr. în format vechi 1760/2006, privind și pe pârâții STATUL ROMÂN prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, CONSILIUL JUDEȚEAN C, -, SC & SRL, -, G, -, PREFECTURA JUDETULUI C, având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamanților apelanți, G, G jr. și, avocat, din Baroul Cluj, iar pentru pârâții apelanți și -, se prezintă avocat, din Baroul Cluj, în substituirea avocat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că prin registratura instanței, la data de 20 februarie 2009, reclamanții apelanți au depus un script la care au atașat chitanța care atestă plata diferenței de onorar expert în sumă de 900 lei, în contul domnului expert.
Reprezentantul pârâților apelanți și - depune la dosar două chitanțe care atestă plata diferenței de onorar expert în sumă de 900 lei, în contul domnului expert.
Curtea constată că diferența de onorar expert a fost integral achitată. De asemenea, constată că prin registratura instanței, la data de 5 martie 2009 pârâtul intimat Consiliul Județean Cad epus întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii formulată de reclamanți, în contradictoriu cu acest pârât, pentru lipsa calității sale procesuale pasive, iar în conformitate cu disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. solicită judecarea cauzei și în lipsă. Totodată, constată că pârâta intimată Prefectura Județului Cad epus întâmpinare, prin care invocă lipsa calității procesuale a Instituției Prefectului Județului C, iar în conformitate cu disp. art. 242 alin. 2.pr.civ. solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța înmânează câte un exemplar din întâmpinările menționate mai sus reprezentantei reclamanților apelanți și reprezentantului pârâților apelanți și -.
Curtea pune în vedere reprezentantului pârâților apelanți și - să depună la dosar copia cărții funciare menționată în dispozitivul încheierii ședinței publice din 12 februarie 2009.
Reprezentantul pârâților apelanți și - depune la dosar xerocopia nr. - C-N, nr. topo. 3810/1 și 3811/1, în care la pozițiile 12 și 13 apar și, iar la pozițiile 14 și 15 apar - și -.
Reprezentanta reclamanților apelanți și reprezentantul pârâților apelanți, și -, arată că nu au de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelurilor.
Reprezentanta reclamanților apelanți solicită admiterea apelului declarat de reclamanți așa cum a fost formulat în scris, pentru motivele arătate pe larg în memoriul de apel, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial în sumă de 800 lei, conform chitanței a cărui xerocopie o depune la dosar. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul pârâților apelanți și - solicită admiterea apelului declarat de pârâții pe care-i reprezintă și schimbarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamanților așa cum aceasta a fost formulată, precizată și extinsă, ca neîntemeiată, pentru motivele arătate pe larg în memoriul de recurs, și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial și onorariu pentru expert. Susține oral motivele de apel și depune la dosar xerocopii de pe bonurile fiscale care atestă plata onorariului avocațial în sumă de 3248,70 lei pentru avocat.
Reprezentanta reclamanților apelanți solicită respingerea apelului declarat de pârâții și -, ca fiind neîntemeiat, pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
Reprezentantul pârâților apelanți și - arată că este de acord cu apelul declarat de Primarul Municipiului C-N, iar în ce privește apelul declarat de reclamanți, arată că nu se opune restituirii terenurilor care sunt libere, însă se opune rectificării înscrisurilor referitoare la întreaga suprafață de teren de 500 mp.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 724/31.10.2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 1760/2006, nr. unic -, s-a constatat renunțarea reclamanților G ȘI la judecarea cererii având ca obiect anularea ordinului Prefectului nr. 376/ 2001, emis de Prefectura județului C; s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Local al municipiului C-N și Consiliul Județean C, cu consecința respingerii acțiunii reclamanților, formulată în contradictoriu cu acești pârâți; s-a admis în parte plângerea extinsă, formulată de reclamanții G și, în contradictoriu cu Primarul municipiului C-N și, în consecință, s-a anulat în parte această dispoziție, pârâtul fiind obligat să emită pe seama reclamanților o dispoziție de restituire în natură a terenului în suprafață de 367 mp. parte din parcela cu nr. top 3811, situat în perimetrul, indicat în schița anexă la expertiză întocmită de exp., aflată la fila 286 dosar, ce face parte integrantă din sentință; s-a respins cererea de restituire în natură a terenului până la concurența suprafeței de 1348 mp. și de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent pentru suprafața de 695 mp.; s-a dispus rectificarea CF nr. - C-N prin radierea tuturor înscrierilor făcute în această carte funciară, precum și a CF nr. 4861 C, prin radierea înscrierilor de sub 12; pârâții Primarul municipiului C-N, și SC & SRL au fost obligați să plătească reclamanților suma de 389 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, în considerentele sentinței faptul că, inițial, imobilul a fost înscris în CF nr. 4861 C nr. top 3811, având destinația de curte și grădină în-, cu casă din cărămidă formată din două corpuri de clădire, constituind proprietatea tabulară a reclamanților sub 5, 8, 6, 9, iar ulterior a trecut în proprietatea Statului Român în baza decretului de exproprierea nr. 166/1968, cu plata unor despăgubiri de 84.601 lei. Pentru o suprafață de 325 mp. din nr. top 3811 s-a eliberat titlul de proprietate în favoarea numitului, teren înscris ulterior în CF nr. -, în favoarea succesorilor acestuia, și, cu nr. top nou 3811/1, imobil înstrăinat succesiv prin contracte de vânzare-cumpărare autentice lui, apoi lui și G, apoi lui SC & SRL, și mai apoi în favoarea lui și.
Prin ordinul prefectului nr. 376/2001 reclamanților li s-a restituit în baza Legii nr. 1/2000 o suprafață de 536 mp, iar pentru diferența de 1507 mp. s-a dispus înscrierea acestora în anexa 39 cu despăgubiri, validată prin Hotărârea nr. 35/24.04.2001.
Prin dispoziția atacată s-a respins cererea de restituire în natură a terenului, pe motiv că cererea de restituire a terenului a fost soluționată în baza Legii nr. 18/1991, astfel încât nu mai poate face obiectul Legii nr. 10/2001, însă, în opinia Tribunalului acest teren face obiectul Legii nr. 10/2001 întrucât, fiind un teren expropriat, se încadrează în prevederile art. 11 din această lege, mai ales că nu s-a făcut dovada că reclamanții ar fi beneficiat de despăgubiri ca urmare a înscrierii lor în anexa nr. 39.
Expertiză întocmită în cauză de expert a relevat faptul că este posibilă restituirea în natură doar a unei părți din teren, de 367 mp. restul terenului fiind ocupat cu construcții, bloc de locuințe, centrală termică, parcări asfaltate, parcări neamenajate, căi de acces, trotuare, alei asfaltate.
Raportat la această stare de fapt, Tribunalul a apreciat că acțiunea este întemeiată în parte, potrivit dispozitivului sentinței.
În temeiul art. 36 pct. 1 și art. 38 din Legea nr. 7/1996 s-a dispus rectificarea înscrierilor din cartea funciară conform dispozițiilor din dispozitivul sentinței.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, pe de o parte reclamanții G și, iar pe de altă parte pârâții Primarul municipiului C-N, și.
Apelanta a decedat pe parcursul soluționării cauzei, respectiv la data de 18.02.2008, în cauză fiind introduși succesorii acesteia, G -soț supraviețuitor, G jr. - fiu și, nepoată de fiică predecedată, calitatea de succesori fiind dovedită cu actele de stare civilă aflate la filele 29-33 dosar apel.
Prin propriul apel, reclamanțiiau solicitat schimbarea sentinței apelate, în sensul de a se dispune obligarea pârâtului la emiterea unei noi dispoziții prin care să fie restituit în natură terenul liber în suprafață de 812 mp. iar pentru diferența de teren de 695 mp. să se acorde măsuri reparatorii în echivalent.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond a apreciat în mod greșit că doar suprafața de 367 mp. poate fi restituită în natură, câtă vreme expertiza întocmită în cauză a evidențiat existența unei suprafețe mai mari de teren, răspunzându-se astfel obiecțiunilor formulate de către reclamanți.
S-a mai arătat de către reclamanți că cei 536 mp. teren, acordați prin ordinul prefectului, nu au fost identificați în teren, iar reclamanții au constatat la fața locului că au apărut parcări noi, amenajate cu rea-credință de către Primărie, pe terenul asupra căruia s-a emis acest ordin.
Prin propriul apel, pârâtul Primarul municipiului C-a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, în principal pe excepția tardivității cererii, iar în subsidiar ca nefondată, cu motivarea că, prin cererea introductivă de instanță, reclamanții au contestat dispoziția Primăriei din 17.01.2006 privind Legea nr. 10/2001, în contradictoriu cu Statul Român prin Consiliul Local al municipiului C-N și abia ulterior, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât, reclamanții și-au extins acțiunea împotriva Primarului municipiului C-N, la 05.05.2006, solicitând expres anularea dispoziției nr. 193/19.01.2006. În concluzie, arată pârâtul apelant, s-a depășit termenul de 30 de zile prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, pentru atacarea dispoziției.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că prima instanță a pronunțat hotărârea cu încălcarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 10/2001, republicată, neținând seama de faptul că pentru o parte din teren, respectiv pentru 536 mp. reclamanții au primit Ordinul prefectului nr. 376/2001, iar pentru diferența de 1507 mp. au fost înscriși în anexa nr. 39 validată prin Hotărârea nr. 35/24.04.2001 a Comisiei județene C pentru aplicarea Legii nr. 18/1991. Prin urmare, dacă terenul a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, nu mai poate face obiectul Legii nr. 10/2001.
În plus, instanța de fond nu a stabilit exact dacă mai există teren liber în suprafață de 536 mp. sau teren în plus față de acesta, instanța fondului acordându-le practic reclamanților 2410 mp. în loc de 2045 mp. la cât ar fi fost îndreptățiți din care 903 mp. în natură (536 mp. prin ordinul prefectului și 367 mp. prin sentința apelată), iar 1507 mp în echivalent.
Prin propriul apel, pârâții și, au solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, astfel cum a fost precizată și extinsă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acestui apel au fost reproduse concluziile primei instanțe, arătându-se că în mod nelegal a fost admisă plângerea reclamanților, având în vedere că, pe de o parte, aceasta este tardiv formulată, iar pe de altă parte, pentru că s-au încălcat dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001.
Astfel, arată apelanții, plângerea a fost precizată abia la data de 05.05.2006, în sensul anulării dispoziției nr. 193/2006, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului C-N, în timp ce cererea de chemare în judecată inițială a fost înregistrată la 16.02.2006, în contradictoriu cu Statul Român prin Consiliul Local C-N, reclamanții arătând că înțeleg să conteste "dispoziția Primăriei din 17.01.2006".
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că atâta timp cât reclamanților li s-a eliberat ordinul prefectului pentru 536 mp. teren, iar pentru diferența de 1507 mp. aceștia au fost înscriși în anexa 39 pentru despăgubiri, hotărârea pronunțată de prima instanță a încălcat dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, cererea reclamanților, formulată în baza Legii nr. 10/2001, apărând ca fiind lipsită de interes.
Nu s-a făcut dovada, în speță, a existenței vreunei suprafețe libere de teren din parcela cu nr. top 3811, ce a aparținut reclamanților, susceptibilă de a fi restituită în natură, expertiza tehnică efectuată în cauză lăsând neelucidat acest aspect. În susținerea acestui motiv de apel au fost reproduse considerentele expertizei întocmite în fața primei instanțe, arătându-se că instanța de fond a omis să identifice exact suprafața de 536 mp. din Ordinul prefectului, a omis să verifice dacă există suprapunere între această suprafață de teren și terenul de 367 mp. restituit prin sentință, a omis să identifice suprafața de 500 mp. din CF nr. - C, și a omis să stabilească dacă suprafața de 367 mp. se suprapune în mod real sau nu cu suprafața de 325 mp înscrisă sub nr. top 3811/1 din CF -
S-a mai arătat de către pârâții apelanți că hotărârea primei instanțe este nelegală, fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 112 pct. 3, art. 132 și art. 133 alin. 1. proc. civ. întrucât prin extinderea de acțiune formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții și nu s-a indicat obiectul cererii și valoarea lui și nici pretențiile concrete față de pârâți, ceea ce atrage nulitatea extinderii de acțiune.
Apoi instanța a încălcat dispozițiile Legii nr. 146/1997 întrucât, reclamanții trebuiau să timbreze cererile în rectificarea înscrierilor de CF.
Instanța de fond a încălcat și dispozițiile Legii nr. 7/1996 atunci când a dispus rectificarea cărților funciare, rectificare care putea fi făcută eventual în baza art. 36 din această lege, iar nu în baza art. 38, mai ales că prima instanță nu a fost legal învestită cu vreo cerere de anulare a titlurilor de proprietate ale pârâților, nu a analizat valabilitatea acestor titluri, ceea ce înseamnă că nu se putea pronunța nici pe rectificarea înscrierilor făcute în baza acestor titluri.
În sfârșit, arată apelanții, instanța s-a pronunțat plus petita, întrucât, deși reclamanți au solicitat anularea înscrierilor din CF nr. - C doar pentru 325 mp. despre care susțineau că este identică cu suprafața pentru care titlul de proprietate al lui a fost parțial anulat, totuși a dispus rectificarea CF pentru întreaga suprafață de 500 mp.
În legătură cu acest apel, Curtea constată că au calitatea de apelanți doar pârâții și, acești fiind cei care au formulat declarația de apel în nume personal, în termen legal, declarând apel la data de 20.02.2008, ( 3, 4 dosar apel), și în numele cărora, avocații aleși să-i reprezinte, au formulat motivele de apel, inițial, în preambulul memoriului de apel fiind menționați doar acești doi pârâți, care de altfel au fost înscriși ca semnatari ai apelului și la finalul memoriului de apel ( 43, 50 dosar apel).
celor doi pârâți, și nu au declarat apel împotriva hotărârii fondului, nici nu au înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 293. proc. civ. astfel încât, menționarea lor olografă în memoriul cuprinzând motivele de apel formulate de pârâții și, independent de cine a făcut această mențiune olografă, nu este susceptibilă să producă efecte juridice, în sensul de a le conferi acestor pârâte calitatea de apelante în cauză.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, reclamanți au solicitat respingerea apelului pârâților și, întrucât în calificarea introducerii în termen a unei acțiuni se are în vedere cu prioritate data la care aceasta a fost înregistrată și formulată, iar nu forma și condițiile îndeplinite de cererea de chemare în judecată, reclamanții atacând dispoziția la Secția civilă a Tribunalului Cluj în termen de 30 de zile de la comunicare; în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001, întrucât aceasta are un caracter de complinire în raport de alte acte normative anterioare, prevederile Legii nr. 10/2001 aplicându-se cu prioritate față de aceste măsuri ( 65).
Consiliul Județean C și Prefectura județului C au solicitat, prin întâmpinările formulate, să se constate că nu au calitate procesuală pasivă în cauză.
Examinând prezentele apeluri prin prisma motivelor invocate și din oficiu, raportat la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în materie, Curtea constată că apelul pârâtului Primarul municipiului C-N este nefondat, în timp ce apelul reclamanților și al pârâților și sunt fondate în parte, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Cu privire la excepția tardivității plângerii.
Potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată și modificată, decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la Secția civilă a Tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare, sau, după caz, al entității investite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Este adevărat că potrivit art. 112. proc. civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, numele, domiciliul sau reședința părților, respectiv pentru persoanele juridice denumirea și sediul lor, obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință, dar nu este mai puțin adevărat că potrivit art. 1141. proc. civ. la primirea cererii de chemare în judecată, dacă se constată că cererea nu întrunește condițiile prevăzute de lege, se va stabili un termen în acest sens, aceste dispoziții fiind în concordanță cu prevederile art. 132 alin. 1. proc. civ.
În nici un caz nu poate fi primită susținerea apelanților, în sensul că cererea introductivă de instanță nu cuprindea toate elementele pe care trebuie să le conțină o cerere de chemare în judecată, conform art. 112. proc. civ. câtă vreme, prin cererea introductivă de instanță, promovată în contradictoriu cu mai mulți pârâți, reclamanții au arătat că înțeleg să conteste dispoziția Primăriei din 17.01.2006, arătând că în timp util vor depune "și memoriu și documentele necesare".
Prin urmare, obiectul cererii introductive de instanță este clar precizat, și anume, anularea dispoziției Primăriei emisă în baza Legii nr. 10/2001.
Este irelevant faptul că la acel moment nu s-a indicat exact numărul acelei dispoziții și nici emitentul acesteia, câtă vreme, aprecierea promovării sau nu în termen a unei acțiuni - în cazul în care o anume lege prevede un anumit termen în acest sens -, se raportează la data la care aceasta a fost efectiv înregistrată la instanța competentă să o soluționeze, fiind suficient să se indice succint care este obiectul respectivei cereri, un argument în acest sens constituindu-l chiar posibilitățile conferite reclamantului de art. 1141și art. 132 alin. 1. proc. civ. Pe de altă parte, este de observat faptul că odată cu cererea introductivă de instanță reclamanții au anexat acestei cereri dispoziția atacată, fiind evident că aceasta era dispoziția împotriva căreia au înțeles să formuleze contestație.
Condițiile de formă pe care ar trebui să le îndeplinească cererea de chemare în judecată, eventual nerespectate de către reclamanți, nu sunt de natură să le fie imputabile acestora și să atragă în consecință sancțiunea respingerii acțiunii pentru acest motiv, câtă vreme, pe de o parte, cererea a fot promovată în termenul prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, iar pe de altă parte, art. 84. proc. civ. prevede că cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită.
Împrejurarea că prin cererea introductivă de instanță - promovată înăuntrul termenului de 30 de zile prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată -, reclamanții nu au indicat exact numărul dispoziției pe care o atacă și nici emitentul acesteia, făcând confuzie între Primărie și Primar - confuzie scuzabilă având în vedere lipsa de pregătire juridică a reclamanților și neasistarea lor la acel moment de către o persoană cu o pregătire juridică -, nu este de natură să conducă la aprecierea că această plângere nu ar fi fost promovată în termen legal.
Din actele dosarului rezultă fără putință de tăgadă că dispoziția atacată le-a fost comunicată reclamanților la data de 26.01.2006 (dovadă de comunicare - 17 dosar fond), iar plângerea împotriva acestei dispoziții a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj - instanța competentă potrivit art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată -, la data de 16.02.2006, deci înăuntrul termenului de 30 de zile reglementat de acest text legal.
Prin prisma considerentelor mai sus expuse, Curtea constată că plângerea formulată de reclamanți împotriva dispoziției emise în baza Legii nr. 10/2001 a fost promovată în termenul legal, reglementat de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată, astfel încât, urmează să respingă ca vădit nefondată excepția tardivității plângeri, invocată de pârâții apelanți, concomitent cu înlăturarea ca nefondate a acestor motive de apel.
Cu privire la circumstanțele de fapt ale cauzei
Prin dispoziția nr. 193/19.01.2006, emisă de Primarul municipiului C-N, s-a respins cererea formulată de notificatorii G și, pentru restituirea în natură a terenului înscris în CF nr. 4861 C, nr. top 3811, situat în C-N, Calea - nr. 104, pe motiv că cererea este lipsită de obiect, fiind soluționată în baza Legii nr. 18/1991, propunându-se totodată acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru construcțiile expropriate și demolate, inițial amplasate pe terenul cu nr. top 3811, urmând să fie avute în vedere despăgubirile primite la expropriere ( 3 dosar fond).
Prin notificarea nr. 452/08.06.2001 ( 20, 40 dosar fond) reclamanții solicitaseră să fie despăgubiți în baza Legii nr. 10/2001, pentru casa și atelierul care au fost demolate în anul 1988, în urma exproprierii, de pe-, și să le fie restituit în natură terenul liber, aceștia recunoscând prin declarația autentificată sub nr. 9512/06.07.2005 că în urma exproprierii imobilului, prin Decretul de expropriere nr. 166/1988, au primit de la stat despăgubiri în sumă de 83.728 lei ( 48 dosar fond).
Din referatul care a stat la baza emiterii dispoziției atacate rezultă faptul că imobilul înscris în CF 4861 nr. top 3811 și care a constituit proprietatea tabulară a reclamanților, cu titlu de drept cumpărare, aceștia fiind întabulați în anul 1949 și 1950 sub 5, 6, 8 și 9, fost expropriat, construcțiile au fost demolate, iar din suprafața totală de 2.043 mp. reclamanților li s-a restituit în natură o suprafață de 536 mp. prin Ordinul Prefecturii nr. 376/21.05.2001, iar pentru diferența de 1.507 mp. reclamanții au fost înscriși în anexa nr. 39 pentru despăgubiri, anexă validată prin Hotărârea nr. 35/24.04.2001 a Comisiei județene C pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 ( 19, 21, 103, 155, 327 dosar fond).
Concret, imobilul din CF 4861 C nr. top 3811 fost expropriat prin Decretul de expropriere nr. 166/20.06.1988, în vederea construirii ansamblului de locuințe Sud, reclamanților stabilindu-li-se despăgubiri la expropriere în sumă totală de 84.601 lei, din care 4.596,75 lei pentru teren, la valoarea de 2,25 lei/mp. iar 80.004,25 lei despăgubiri pentru construcție ( 32,37).
După preluarea imobilului de către Statul Român cu titlu de expropriere, nr. top inițial 3811 fost dezmembrat, prin încheierea de CF nr. 12768, conexată cu CF nr. 16560/23.10.2000, la data de 21.08.2000, în baza sentinței civile nr. 5010/27.06.2000 a Judecătoriei Cluj -N pronunțată în dosarul nr. 3580/2000 și în baza încheierii civile din 13.09.2000, definitive prin neapelare, în două imobile cu nr. top noi, 3811, teren de 325 mp. transcris în CF nr. - nou înființată în favoarea lui și, și nr. top nou 3811/2 în suprafață de 1318 mp. reînscris în CF 4861 C, în favoarea vechiului proprietar, sub ( 22, 23 dosar fond).
Această nouă situație de carte funciară a fost determinată de împrejurarea că în favoarea numitului a fot emis, în baza Legii nr. 18/1991, titlul de proprietate nr. 28859/186/21.06.1996, pentru 500 mp. ( 141 dosar fond), teren care, cu ocazia întabulării titlului de proprietate în CF, a fost identificat prin sentința nr. 5010/27.06.2000, dosar nr. 3580/2000 al Judecătoriei Cluj -N ca suprapunându-se parțial cu nr. top 3811, pe suprafața de 325 mp. și parțial, pe 175 mp. pe nr. top 3810 ( 22, 23, 95, 101 dosar fond), această sentință fiind întabulată în CF - C, unde, inițial sub 1 și 2 au figurat ca proprietari succesorii lui, și, iar ulterior, proprietatea a fost transmisă, prin contracte de vânzare cumpărare autentice succesive, în favoarea cumpărătorilor, G, SC & SRL, și ( 136, 138-140 dosar fond, 289-292 dosar apel).
Acest titlu de proprietate al lui a fost anulat parțial pentru suprafața de 325 mp. prin sentința civilă nr. 10467/2003, pronunțată în dosarul nr. 4657/2003 al Judecătoriei Cluj -N, hotărâre judecătorească care însă nu a fost operată în cartea funciară până la acest moment, ca urmare a admiterii acțiunii formulată de reclamanții pentru constatarea nulității absolute a acestui titlu ( 53, 133 dosar fond).
În apel, pentru a răspunde criticilor formulate de apelanți cu privire la neidentificarea exactă a terenului în litigiu din punct de vedere al amplasamentului faptic și al corespondenței topografice, respectiv la omisiunea expertului desemnat de prima instanță de a preciza dacă terenul rămas liber se suprapune sau nu cu terenul din ordinul prefectului, instanța de apel a dispus efectuarea unei alte expertize tehnice judiciare topografice, de către expert judiciar autorizat, raport care a fost depus la filele 203-225 dosar apel și care avea fixate următoarele obiective:
- identificarea amplasamentului faptic actual al nr. topo inițial 3811 din CF nr. 4861 C, prin raportare la hărțile cadastrale și la vechile hărți topografice ale zonei, cu indicarea tuturor vecinătăților actuale în fiecare punct cardinal, precum și în fiecare punct care delimitează conturul acestui număr topografic;
- să se precizeze dacă acest teren, cu nr. topo. inițial 3811, este sau nu ocupat de construcții, în caz afirmativ să se precizeze ce caracter au aceste construcții, respectiv, dacă sunt construcții cu caracter definitiv, ori sunt cu caracter provizoriu;
- să se precizeze dacă pe acest teren există sau nu amenajări de utilitate publică, servituții subterane sau supraterane, alei de acces, spații verzii, parcării amenajate, betonate, etc;
- să se precizeze dacă blocul Y 2, situat pe- sau blocul nr. 78, situat pe str. -, au acces și prin altă parte decât peste această parcelă;
- să se precizeze dacă blocul nou care se construiește pe- are un alt acces, prin altă parte decât pe acest număr topografic;
- să se identifice în teren parcelele cu numere topografice noi 3811/1 în suprafață de 325 mp. 3811/2 în suprafață de 1718 mp. dezmembrate din nr. topo inițial 3811, cu indicarea exactă a punctelor între care acestea se situează faptic, prin precizarea vecinătăților exacte pentru fiecare punct cardinal, precum și a situației faptice și juridice actuale a acestor numere topografice;
- să se stabilească, dacă este posibil, eventual în colaborare cu Comisia Județeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991, care este amplasamentul faptic al terenului în suprafață de 536 mp din Ordinul Prefectului nr. 376/21.05.2001, respectiv pe ce număr topografic nou format s-ar regăsi faptic acest teren, prin indicarea punctelor între care se situează faptic și a vecinătăților;
- să se stabilească dacă din vechiul nr. topo 3811 există suprafețe libere de teren, în înțelesul Legii nr. 10/2001, susceptibile de a fi restituite în natură;
- să se identifice suprafața de teren de 500 mp din CF nr. - C, aferentă nr. topo. 3810/1, în suprafață de 175 mp. și 3811/1, în suprafață de 325 mp. respectiv, să se verifice dacă există suprapunere a acestei suprafețe de teren și o altă suprafață de teren aparținând vechiului nr. topo. 3811, respectiv dacă a existat o eroare de identificare, sub aspectul nr. topo, a suprafeței de teren de 500 mp. mai sus menționată.
Din considerentele raportului de expertiză rezultă faptul că expertul a răspuns cu mare acuratețe și precizie obiectivelor fixate de instanță, precizând că terenul de 500 mp. înscris în CF -, din care 175 mp. figurează înscriși pe nr. top 3810/1, iar 325 mp. înscriși pe nr. top 3811/1, a fost identificat greșit cu ocazia întabulării dreptului de proprietate al lui, întrucât, în realitate, acest teren se suprapune faptic peste parcele cu nr. top 3810 și 3809 situate la vest de terenul revendicat de reclamanți, fără să ocupe nici o porțiune din terenul cu nr. top 3811.
Expertul a stabilit că terenul de 536 mp. din ordinul prefectului se află în prezent sub parcarea amenajată, betonată cu de beton, și parțial pe spațiul dinspre blocul nou datând din anul 2007, însă, Primăria, prin adresa nr. -/2008, le-a comunicat reclamanților că aceste amenajări nu constituie un impediment la retrocedarea terenului înscris în ordinul prefectului, întrucât, sunt construcții provizorii.
Din considerentele și concluziile expertizei, coroborate cu anexa nr. 10 la expertiză, reprezentând planul cu situația terenului liber ( 220 dosar apel), rezultă faptul că este teren liber în înțelesul Legii nr. 10/2001, susceptibil de restituire în natură, terenul marcat prin S4 în anexa nr. 10, în suprafață de 419 mp. colorat în, menționat între punctele E-F-G-
Expertul apreciază că și o altă suprafață, colorată tot în în anexa nr. 10, marcată prin, în suprafață de 245 mp. ar fi teren liber, susceptibil de restituirea în natură, mai ales că se găsește în continuarea terenului de 536 mp. ce deja a fost restituit reclamanților prin ordinul prefecturii nr. 376/2001, marcat prin și colorat în maro în anexa nr. 10, cu precizarea că terenul de 245 mp. reprezintă o alee de circulație asfaltată.
Cu privire la dispozițiile legale aplicabile în speță
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicată și actualizată, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 06.03.1945-22.12.2. și nerestituite - până la momentul intrării în vigoare a acestei legi (n) -, se restituie, în natură, în condițiile prezentei legi, restituirea în natură fiind regula consacrată nu numai în dispozițiile art. 1 alin. 1, dar și în textul art. 7 alin. 1 și art. 9 din aceeași lege, iar excepția constituind-o, atunci când restituirea în natură nu este posibilă, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin prisma art. 2 alin. 1 lit. h și i din Legea nr. 10/2001 republicată, preluarea imobilului în litigiu apare ca fiind una abuzivă și întrucât se situează în perioada de referință supusă analizei legii, este evident că imobilul în litigiu se încadrează în prevederile Legii nr. 10/2001.
În temeiul prevederile art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 alin. 2 din aceeași lege, reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la a pretinde măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.
Art. 11 din aceeași lege prevede următoarele:
(1) Imobilele expropriate și ale căror construcții edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natură persoanelor îndreptățite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispozițiilor legale. Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea in natură este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației in vigoare.
(2) In cazul in care construcțiile expropriate au fost demolate parțial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie in natură cu construcțiile rămase, iar pentru construcțiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubirii primite și valoarea construcțiilor demolate așa cum a fost calculată in documentația de stabilire a despăgubirilor, actualizata cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației in vigoare.
(3) In cazul in care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea in natură a părții de teren rămase liberă, pentru cea ocupata de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale si altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane si rurale, masurile reparatorii stabilindu-se in echivalent. Dispozițiile art. 10 alin. (3), (4), (5) si (6) se vor aplica in mod corespunzător.
(4) In cazul in care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
(5) Valoarea construcțiilor expropriate si demolate se stabilește potrivit valorii de piață de la data soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare in funcție de volumul de informații puse la dispoziția evaluatorului.
(6) Valoarea construcțiilor expropriate, care nu se pot restitui in natură si a terenurilor aferente acestora se stabilește potrivit valorii de piață de la data soluționării notificării, stabilita potrivit standardelor internaționale de evaluare.
(7) În situațiile prevăzute la alin. (2), (3) si (4) valoarea măsurilor reparatorii in echivalent se stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobilul expropriat - teren si construcții - care nu se poate restitui in natură, stabilita potrivit alin. (5) si (6).
(8) În situațiile prevăzute la alin. (2), (3) si (4), măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate in condițiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv.
Art. 10.3 din HG nr. 250/2007 prevede că nu se restituie în natură acele suprafețe de teren care sunt afectate unor amenajări de utilitate publică sau sunt afectate unei utilități publice, respectiv, acele suprafețe de tern care sunt supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căile de comunicație, străzi, alei, trotuare, dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi în jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, piețe pietonale, străzi, trotuare, parcări amenajate, etc. prin prisma acestui text legal fiind discutabil dacă este admisibilă restituirea în natură a terenului marcat în anexa nr. 10 la expertiză prin, în suprafață de 245 mp, și care reprezintă o alee de circulație asfaltată.
În schimb, este susceptibilă de restituire în natură suprafața de sub S4, chiar dacă pe acest teren este amplasat un garaj, întrucât acest garaj este o construcție cu caracter provizoriu, demontabilă, în acest sens dispunând și prevederile art. 10 alin. 3 teza finală din Legea nr. 10/2001 republicată și modificată.
Cu privire la inaplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată
Acest text legal prevede că nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificările ulterioare.
Curtea constată însă că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicată, în privința terenului revendicat de reclamanți, având în vedere cel puțin următoarele argumente:
În primul rând, art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicată prevede faptul că fac obiectul acestei legi imobilele care au fost preluate în perioada de referință șinerestituite până la momentul intrării în vigoare a legii.
În al doilea rând, art. 1 lit. f din HG nr. 250/2007 statuează în sensul că prevederile Legii nr. 10/2001 au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare și, în cazul în care acestea din urmă conțin alte măsuri, prevederile legii se aplică cu prioritate în raport cu respective măsuri, măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 prevalând asupra altor proceduri care tind să înlăture de la restituirea în natură bunuri care fac obiectul Legii nr. 10/2001.
Or, în speță, simpla menționare a reclamanților în anexa nr. 39, întocmită conform art. 17 din Legea nr. 1/2000, cu despăgubiri pentru suprafața de 1.507 mp. din CF 4861 nr. top 3811 ( 155-156 dosar fond), neurmată de materializarea efectivă a încasării acestor despăgubiri de către reclamanți, în nici un caz nu echivalează cu o soluționare a cererii reclamanților în baza legii fondului funciar, ci are de departe valoarea clară a faptului că până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 reclamanților nu le-a fost soluționată cererea de restituire în natură a terenului revendicat.
În al treilea rând, un argument în plus, în sprijinul ideii că în speță nu se aplică prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, îl constituie și faptul că Legea nr. 10/2001 reprezintă o lege specială de reparație în materia imobilelor expropriate, conținând în textul art. 11 prevederi exprese referitoare la modul de soluționare a cererilor formulate în baza acestei legi, de persoanele îndreptățite, cu privire la imobile expropriate.
Pe cale de consecință, Curtea constată că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
Cu privire la motivul de apel referitor la greșita rectificare de către prima instanță a cărților funciare, precum și cu privire la motivul de apel referitor la pronunțarea plus petita de către prima instanță.
Prin cererea de chemare în judecată precizată și extinsă ( 118,. 78, 133, 149 dosar fond), reclamanții au solicitat rectificarea tuturor înscrierilor din CF nr. -, respectiv a înscrierii de sub 12 din CF 4861, însă, nicăieri, prin niciuna din precizările și extinderile de acțiune, nu au solicitat și anularea contractelor de vânzare-cumpărare pe baza cărora s-au operat în CF respectivele înscrieri, astfel încât, în speță nu se putea soluționa favorabil această solicitare a reclamanților, decât cu nesocotirea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 7/1996 și ale art. 129 alin. final proc. civ. mai ales că, acțiunea în rectificare de CF este o acțiune subsidiară, care se grefează întotdeauna pe o acțiune principală, în constatarea nulității ori a nevalabilității titlului, ori înscrierii din CF. Singura rectificare de CF, care era admisibilă, era cea de sub 12 din CF nr. 4861, dat fiind că titlul de proprietate la lui a fost anulat pe cale judecătorească.
Curtea constată așadar că aceste motive de apel sunt întemeiate.
În legătură cu acest motiv de apel, Curtea constată că sunt nefondate criticile referitoare la nesocotirea de către prima instanță a dispozițiilor Legii nr. 146/1997, câtă vreme, prin prisma art. 50 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, raportat la art. 17 proc. civ. cererea reclamanților era scutită de plata taxelor de timbru.
Pe cale de consecință, în temeiul tuturor considerentelor de fapt și de drept expuse în paginile prezentei decizii, Curtea constată că este susceptibilă restituirea în natură, în favoarea reclamanților, a terenului marcat în S4 în anexa nr. 10 la raportul de expertiză, în suprafață de 419 mp. urmând ca pentru diferența de teren ce nu poate fi restituită în natură, precum și pentru construcțiile demolate, reclamanților să li se stabilească dreptul la măsuri reparatorii în echivalent, ținând seama de despăgubirile pe care le-au primit la expropriere.
Având în vedere prevederile din Decizia în interesul legii nr. XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea apreciază că să poate pronunța direct asupra restituirii în natură, respectiv asupra acordării de măsuri reparatorii în echivalent, fără să mai fie necesară obligarea Primarului la a emite o dispoziție în acest sens.
Așa fiind, în temeiul art. 295-296. proc. civ. Curtea urmează să soluționeze apelurile, potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Atât reclamanții, cât și pârâții și au solicitat cheltuieli de judecată în apel, aceste cheltuieli constând pe de o parte, în onorariul avocațial, iar pe de altă parte, în onorariul pentru expertiză.
Onorariul pentru expertiză, fiind în sumă totală de 2.500 lei, a fost suportat J/J de către reclamanți și pârâți, astfel încât, în temeiul art. 276. proc. civ. față de soluția de admitere în parte a celor două apeluri, cheltuielile de judecată, constând în onorariul pentru expertiză, vor fi compensate integral.
În temeiul art. 274 raportat la art. 276. proc. civ. instanța va dispune compensarea parțială a cheltuielior de judecată, constând în onorariul avocațial, până la concurența sumei celei mai mici, de 800 lei, urmând să dispună obligarea reclamanților și a pârâtului Primarul municipiului C-N, în solidar, la plata sumei de 2.448 lei cheltuieli de judecată parțiale în apel în favoarea apelanților și, reprezentând onorariul avocațial ( 294-296,. 270, 286, 129-130 dosar apel).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
,
Admite în parte apelurile declarate de reclamanții G, G jr. și de pârâții și și respinge ca nefondat apelul pârâtului PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, împotriva sentinței civile nr. 724 din 31.10.2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr. 1760/2006, pe care o schimbă în parte, astfel:
Dispune restituirea în natură, în favoarea reclamanților, a terenului în suprafață de 419 mp. identificat prin 4 în anexa la expertiza efectuată de expert ing., și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, fila 220 dosar apel, colorat în în "planul de situație teren liber", situat între punctele E- F- G-
Stabilește dreptul reclamanților la măsuri reparatorii în echivalent pentru diferența de 955 mp. teren și pentru construcțiile demolate, având în vedere despăgubirile primite la expropriere.
Înlătură din sentință dispoziția privitoare la respingerea cererii de restituire în natură a diferenței de teren până la concurența suprafeței de 1348 mp. și de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent pentru suprafața de 695 mp. precum și cea privind obligarea pârâților și la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă.
Respinge petitele din cererea reclamanților privind rectificarea CF nr. - C, prin radierea tuturor înscrierilor din această CF.
Menține dispoziția din sentință privind radierea de sub 12 din CF. nr. 4861, nr. top. 3811/1, teren în suprafață de 325 mp.
Menține restul dispozițiilor din sentință.
Compensează parțial cheltuielile de judecată în apel, constând în onorariile avocațiale ale reclamanților și ale pârâților și, până la concurența sumei de 800 lei, și total în privința cheltuielilor de judecată constând în onorariul pentru expertiză și obligă reclamanții și pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, în solidar la plata sumei de 2.448 lei cheltuieli de judecată parțiale în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
--- - - - - -
Red./dact.MM
20ex./13.03.2009
Jud.fond:
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Eugenia Pușcașiu
