Speta Legea 10/2001. Decizia 82/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1049/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.82
Ședința publică de la 4 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristian Olteanu
JUDECĂTOR 2: Mihai Andrei Negoescu Gândac
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelantul reclamant și de către apelantul intervenient, împotriva sentinței civile nr.21 din 04.02.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN I, PRIMĂRIA VÂNĂTORII MICI PRIN PRIMAR și intimatul intervenient SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IZVORU.
are ca obiect - Legea nr.10/2001.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică de la 28 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise și pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 4 februarie 2010 când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cererilor de apel d e față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu sub nr- din 28.09.2007 reclamantul a formulat contestație împotriva dispoziției nr.231/19.06.2007 trimisă de Comisia Județeană G constituită în baza Legii 10/2001, în data de 22.08.2007, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i restituie în natură a imobilelor construcții și teren situate în comuna Mici, sat, Județul G actualmente ocupat de Spitalul de Pneumoffiziologie l, Județul G imobile ce au aparținut lui.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că este cesionar de drepturi succesorale a lui la moștenirea autorului cu referire la imobilele construcții și terenului situate în comuna Mici, sat, Județul
Prin dispoziția nr.231/19.06.2007 trimisă de Comisia Județeană constituită în baza Legii nr.10/2001 la data de 22.08.2007 a fost respinsă Notificarea nr. 179/13.02.2002 înregistrată cu nr.1672/01.04.2002 de către Consiliul Județean G prin care alături de alți moștenitori s-a solicitat restituirea în natură imobilelor construcții și teren situate în comuna Vînătorii Mici, sat, Județul actualmente ocupat de Spitalul de Pneumoftiziologie l, Județul G imobile ce au aparținut lui.
În dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar; notificare nr. 179/13.02.2002 transmisă prin executor judecătoresc ; notificare nr. 180/13.02.2002 transmisă prin executor judecătoresc ; adresă /25.09.2005, dresă nr.2333/16.05.2003, dresă nr.5496/20.09.2005, adresă nr.5726/3.10.2005, dresa nr./7.03.2002 a Ministerului d e Interne - Arhivele Naționale tabel succesoral, ertificat de naștere + certificat deces, extract de la starea civilă nr.190/1914,ertificat moștenitor, eclarație, ertificat moștenitor, și, certificat de legatar universal, copie, certificat deces Germinia, certificat de naștere,ertificat de căsătorie - Germinia, copie, certificat de calitate de moștenitor,certificat de căsătorie - Clemența, ertificat de căsătorie -, certificat de naștere, copie, opie, copie CI., certificat de deces, copie, certificat de deces Gopie, declarație, certificat de moștenitor, certificat de moștenitor, ertificat de căsătorie -, ertificat de căsătorie -, ertificat de naștere, ertificat de deces, ertificat de deces, ertifcat de naștere, ertifcat de naștere, ertificat de naștere,ertificat de căsătorie -, ertificat de deces, ertificat de deces, contract de cesiune de drepturi succesorale -, certificat de moștenitor, ertificat de moștenitor Elisa, ertificat de calitate succesorală, ertificat de deces, ertificat de naștere, ertificat de căsătorie -, ertificat de naștere, etificat de naștere, opie, ct de naștere, ertificat de naștere, opie Elisa, ertificat de deces, ertificat de căsătorie -, ertificat de deces, ertificat de căsătorie -, ertificat de naștere Elisa, ertificat de căsătorie - Elisa, ertificat de deces, ertificat de naștere, ertificat de naștere.(indescifrabil), ertificat de deces, opie CI., ertificat de moarte
La data de 17 aprilie 2008 s-a depus cerere de intervenție în interes propriu în cauza de față de către Spitalul de Pneumoftiziologie, prin care a solicitat admiterea ei în principiu și pe fond, iar pe cale de consecință să se respingă cererea principală ca neîntemeiată.
La data de 14.05.2007 s- depus cerere de intervenție în interes propriu în cauza de față de către, cetățean român și francez, prin care a solicitat admiterea ei în principiu, ulterior, cereri de intervenție ce au fost admise în principiu ulterior prin încheierea de ședință din data de 01.07.2008.
Pentru termenul din data de 15.05.2008 s-a depus întâmpinare la dosar de către Primăria comunei Mici prin Primar prin care a solicitat admiterea cererii de intervenție formulată de Spitalul de Pneumoftiziologie, și pe fond respingerea contestației formulate.
În cauză s-au administrat următoarele probe: acte, expertiză tehnică specialitatea topografie și expertiză tehnică specialitatea construcții civile și industriale considerându-le pertinente, concludente și utile cauzei.
S-au depus la dosar; - raportul de expertiză specialitatea construcții civile și industriale întocmit de expert și raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie întocmit d expert
La data de 30.10.2008 s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit de expert G, ulterior s-a depus la dosar completare la raportul de expertiză.
Prin sentința civilă nr.21 din 04.02.2009, Tribunalul Giurgiua respins cererea de suspendare în temeiul art.183 Cod procedură civilă formulată de intervenientul, cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamantul (fila 320 dosar), a respins excepția tardivității cererii reclamantului invocată de intervenientul Spitalul de Pneumoftiziologie, pârâta Primăria Mici și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei Mici formulată de Consiliul Județean Prin aceeași sentință a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului formulată de pârâții Consiliul Județean G, Primăria comunei Mici și intervenientul Spitalul de Pneumoftiziologie, a respins acțiunea formulată de reclamantul, a respins cererea de intervenție formulată de intervenientul, a admis, în parte, cererea de intervenție formulată de intervenientul Spitalul de Pneumoftiziologie și a respins capătul de cerere privind acordarea unui drept de retenție formulat de către intervenientul Spitalul de Pneumoftiziologie, județul
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că cererea de suspendare a judecării cauzei în temeiul art.183 Cod procedură civilă, formulată de către intervenientul este neîntemeiată și a fost respinsă deoarece acesta a formulat plângere prealabilă de punere în mișcare a acțiunii penale la instanță împotriva lui, cât și a cumpărătorului în temeiul art.288 Codul penal, aceștia au alterat înscrisul " genealogic" al familiei care să producă efecte juridice cât și uzul de fals conform art.291 Codul penal prin omisiunea cu bună știință a mamei sale, fiica lui de la succesori.
Totodată acest înscris nu este un înscris oficial, de natură să atragă răspunderea penală, conform dispozițiilor penale invocate în cerere.
Nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute la art.183 Cod procedură civilă, deoarece înscrisul pe care intervenientul îl defaimă nu are o valoare juridică în sine, de natură să influențeze situația dată în prezentul dosar.
Cu atât mai mult cu cât persoanele indicate în această cerere nu sunt nici părți în prezenta cauză.
La data de 11.12.2008, reclamanta a formulat în temeiul art.58 Cod procedură civilă cerere de chemare în judecată altor persoane:, și deoarece ar putea pretinde aceleași drepturi; prin dispoziția nr.231/19 iunie 2007 fost respinsă cererea lor privind retrocedarea unor imobile situate în comuna Mici, sat, Județul
Cum aceste persoane indicate în cererea de la fila 320 din dosar nu au depus contestație împotriva dispoziției nr.231/19 iunie 2007 care nu face obiectul prezentei cauze, cererea reclamantului a fost respinsă.
Cei chemați în judecată nu au făcut notificare în baza Legii nr.10/2001 și nu au contestat dispoziția emisă de Consiliul Județean G, pe cale de consecință, nu se justifică prezența lor în această cauză prin prisma art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001.
Nici excepția tardivității cererii reclamantului nu a putut fi primită de instanță, cerere formulată de Spitalul de Pneumoftiziologie și pârâta Primăria Mici.
Instanța de fond a reținut că reclamantul a primit dispoziția de respingere a notificării nr. 231/19 iunie 2007 la data de 27.08.2007, iar aceasta s-a adresat instanței la data de 24.09.2007 conform ștampilei poștei de pe plicul aflat la dosar fila 11.
Conform art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 această dispoziție se atacă în termen de 30 zile de la comunicare, iar reclamantul s-a adresat instanței înlăuntrul acestui interval de timp.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei comunei Mici formulată de Consiliul Județean și aceasta s-a apreciat a fi neîntemeiată deoarece pe raza Primăriei comunei Mici funcționează Spitalul de Pneumoftiziologie imobilul solicitat a fi retrocedat de către reclamant.
Primăria comunei Mici, prin primar, este entitatea juridică în a cărei rază teritorială se află bunul ce ar putea fi retrocedat și reprezintă unitatea administrativ-teritorială în înțelesul Legii nr.10/2001 care asigură punerea în aplicare a acestei legi.
Totodată, ererea reclamantului s-a apreciat a fi neîntemeiată având în vedere faptul că dispoziția nr.231/10iunie 2007, emisă de Consiliul Județean G, nu îl privește pe acesta.
Contractul de cesiune de drepturi succesorale nu poate fi luat în considerare de către tribunal deoarece acesta poartă doar "dată certă" de la notar, el nefiind autentificat de către acesta.
Nu rezultă din acel contract cum că, acești cedenți sunt și moștenitorii proprietarului imobilului a cărui restituire se solicită.
De altfel, prețul prevăzut în acest contract este de 300 milioane lei vechi în anul 2002, chiar și la acea dată un preț neserios.
Pe de altă parte, reclamantul nu întrunește condițiile de persoană îndreptățită în înțelesul Legii nr.10/2001.
Totodată reclamantul nu ar fi preluat decât cota lui, care ar fi fost în indiviziune cu alte persoane.
Oricum acel contract în forma în care este făcut (neautentificat, pe o cotă parte, fără a fi cuantificată) nu poate produce efecte juridice de natură a-l ajuta pe reclamant, să fie considerat persoană îndreptățită în înțelesul Legii nr.10/2001.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului formulată de intervenție și pârâți a fost găsită întemeiată, instanța reținând în considerente că nici pe fond cererea reclamantului nu este întemeiată, deoarece acesta nu face dovada proprietății imobilului în litigiu și a calității sale de succesor în drepturi a proprietarului bunului.
Cererea de intervenție a intervenientului nu a putut fi primită de către instanță deoarece acesta nu a uzat de procedura specială prevăzută de Legea nr.10/2001, în sensul că nu a formulat notificare în temeiul Legii nr.10/2001 și nici nu a contestat în termen de 30 de zile dispoziția Consiliului Județean nr.231/2007.
Prin admiterea pe fond a cererii de intervenție formulată de Spitalul de Pneumoftiziologie, instanța a recunoscut calitatea acestuia de a sta în acest proces ca unitate deținătoare a bunului ce a fost solicitat spre retrocedare, motiv pentru care s-a respins capătul de cerere privind acordarea unui drept de retenție formulat de către intervenientul Spitalul de Pneumoftiziologie deoarece nu s-a stabilit în acest caz calitatea de proprietar a vreunuia din părți privind bunul în litigiu. Acest drept de retenție, de regulă este accesoriu unui drept de proprietate.
Și cum în această cauză nu s-a stabilit proprietarul bunului în litigiu, nu se poate nici dispune acordarea dreptului de retenție în favoarea intervenientului Spitalul de Pneumoftiziologie.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, au formulat apel reclamantul, acesta solicitând admiterea căii de atac, schimbarea în tot a hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În dezvoltarea motivelor de apel, reclamantul a arătat că otărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, sub aspectul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a sa întrucât dispoziția contestată nu se refera la apelant, întrucât persoanele care au cesionat acestuia drepturile succesorale nu fac dovada calității de succesor a autorului lor, întrucât contractul de cesiune nu poate fi luat în considerare.
În primul rând apelantul-reclamant arată că i s-a comunicat dispoziția contestată la data de 27.08.2009, iar în termen legal a contestat dispoziția nr.213/19.06.2007. Faptul că în cuprinsul dispoziției se menționează numele persoanelor care i-au cesionat drepturile succesorale nu are relevanță, întrucât prin transmiterea acelor drepturi apelantul este îndreptățit să formuleze contestație. Decizia contestată i-a fost comunicată ca urmare a observării de către emitenta dispoziției a faptului că două dintre persoanele care au formulat notificarea au cesionat acele drepturi către reclamant, și astfel aceea decizie îl privește și are dreptul legal de aoc ontesta.
În ceea ce privește dovada dreptului de succesor a persoanelor care i-au transmis drepturile succesorale, instanța de apel urmează să observe că dovada calității de succesor se poate face cu acte de stare civilă sau certificat de moștenitor, iar o succesiune poate fi acceptată tacit sau expres conform prevederilor Codului civil.
In ce privește dovada calității de succesor a lui acesta este unicul succesor a lui conform certificat moștenitor nr. 669/14.06.1977 emis de către notariatul de Stat al Sectorului 2.
La rândul său este succesoarea în calitate de sora predecedată a lui conform certificat moștenitor nr.169/27.11.2003 emis de către BNP.
Instanța de fond încâlcind dispozițiile art.129 Cod procedură civilă nu a avut în vedere actele de la dosar din care rezultă calitatea de succesor a lui de pe urma autorilor săi.
La dosar există certificate de moștenitor din care rezultă calitatea de succesor a celui care i-a transmis reclamantului drepturile succesorale de pe urma persoanei a cărui drepturi le-a transmis.
De asemeni, și în cazul contractului încheiat cu, aceasta face dovada calității de succesor de pe urma autorilor săi.
Astfel, aceasta l-a moștenit pe conform certificat de moștenitor nr.9/05.03.1998 emis de către BNP, iar la rândul său a fost succesorul lui.
în calitate de soție supraviețuitoare l-a moștenit pe conform certificatului de moștenitor nr.169/27.11.2003 emis de către BNP.
Instanța de fond era obligată să-și exercite rolul activ, conform art. 129 alin.5 Cod procedură civilă, judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind a aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
În cauza de față, însă, instanța de fond a eludat dispozițiile legale mai sus menționate, pronunțând o hotărâre nelegală întrucât nu a stabilit corect situația de fapt, și nici nu a dorit să afle adevărul, în scopul prevenirii unei greșeli de judecată.
Simpla analiza a actelor de la dosar dovedeau calitatea de succesor a persoanelor care au transmis drepturile succesorale către reclamant.
De asemenea, apelantul-reclamant consideră hotărârea ca nelegală atunci când instanța a apreciat că din cuprinsul contractelor de cesiune a drepturilor succesorale nu rezultă calitatea de succesor de pe urma autorilor persoanelor care au cesionat, întrucât calitatea de succesor nu se dovedește în baza unui contract de cesiune ci prin acte de stare civilă sau certificat de moștenitor. Așa cum a menționat la dosar sunt toate certificatele de moștenitor necesare dovedirii calității de succesori.
Referitor la contractele de cesiune de drepturi succesorale, apelantul reclamant arată că acest contract de cesiune este un unul consensual, fiind valabil încheiat în momentul realizării acordului de voința. Astfel, contractul de cesiune de drepturi succesorale nu trebuie să îmbrace forma autentică, întrucât nu există nici un text de lege imperativ în acest sens. Pe cale de consecința, hotărârea instanței de fond este nelegală atunci când a considerat că acest contract încheiat între reclamant și nu a avut ca efect transmiterea acelor drepturi întrucât nu este încheiat în formă autentică.
Cesiunea este o vânzare și produce aceleași efecte ca și vânzarea, adică momentul acordului de voința reprezintă momentul de transmitere a drepturilor. Astfel, apelantul-reclamant prin încheierea celor două contracte de cesiune de drepturi succesorale, care nu trebuiau să îmbrace forma autentică pentru valabilitate, au avut ca efect transmiterea drepturilor succesorale de pe urma defunctului.
Mai mult decât atât, în fiecare dintre cele două contracte de cesiune se arată că fiecare cesionar deține drepturile în indiviziune, or faptul că nu s-a arătat în mod explicit cota de indiviziune, nu este de natură să afecteze valabilitatea actului sau transmiterea drepturilor.
Obiectul unui contract poate fi determinat sau determinabil, or în cauza de față, cota transmisă din drepturile succesorale poate fi determinabilă.
cotei transmise, așa cum învederează instanța de fond, nu afectează valabilitatea contractului sau transmiterea drepturilor atâta vreme câte acea cotă poate fi determinată.
De asemenea, arată apelantul, la dosar există actele de proprietate ale imobilului care au aparținut lui și anume contractul de vânzare - cumpărare încheiat între Banca Comercială Română în anul 1936, situația moșiei expropriate din comuna Mari, extras din borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din comuna Mari, plasa Mari, județul întocmită conform recensământului agricol și al populației din ianuarie 1948 emisă de Arhivele Naționale.
Intervenientul a formulat în cauză cererea de aderare la apel - astfel cum a fost calificată cererea sa din data de 10.06.2009 prin încheierea pronunțată de C la data de 19.11.2009.
In motivarea acestei cereri s-a arătat că prin sentința atacată i s-au încălcat drepturile fundamentale prevăzute de Constituția României, având în vedere că dreptul de proprietate este imprescriptibil. A susținut că prin omisiune nu a fost trecut de rude pe lista moștenitorilor, instanța trebuind să constate că și intervenientul este proprietar, ca moștenitor al bunului revendicat.
Intimata-pârâtă Primăria Mici a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului formulat de reclamant, ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, cu obligarea apelantului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării, intimata-pârâtă a arătat că prin sentința civilă nr.21 din 4.02.2009, instanța de fond, în urma probatoriului administrat a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului-apelant invocată de Consiliul Județean G, precum și de Primăria Mici, reținând faptul că nu poate fi luat în considerare contractul de cesiune de drepturi litigioase nefiind întocmit în formă autentică, prețul este neserios nu este cuantificată cota cumpărată. etc.
Intimata-pârâtă consideră că apelul declarat de apelantul reclamant este nefondat, având în vedere comunicarea dispoziției contestate apelantului de către intimatul Consiliul Județean G care nu îi conferă acestuia automat calitate procesuală activă.
Admiterea excepției lipsei calității procesuale active a apelantului-reclamant s-a datorat faptului că acesta nu a făcut dovada că este persoană îndreptățită în sensul Legii nr.10/2001.
Astfel, așa cum a arătat și instanța de fond în motivarea hotărârii atacate, admiterea excepției s-a datorat mai multor motive si anume: - contractul de cesiune de drepturi succesorale nu este încheiat în formă autentică condiție esențială în această situație, cu atât mai mult cu cât drepturile succesorale vizează bunuri imobile de mare valoare: - nu rezultă din contractul de cesiune de drepturi succesorale calitatea de moștenitori ai defunctei. În contractul încheiat între - și apelant, aceasta chiar menționează faptul că garantează numai calitatea sa de moștenitoare a tatălui său. Nu este rolul instanței de a procura dovezi reclamantului în condițiile în care aceasta a dat dovadă de multă îngăduință administrând pe parcursul a 2 ani de judecată toate probele solicitate de apelant, inclusiv cele două expertize tehnice.
cotei este de asemenea esențială, deoarece conform art.4 alin.1 din Legea nr.10/2001 se precizează în mod expres faptul că "în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite coproprietare ale bunului solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se stabilește în cote părți-ideale, potrivit dreptului comun". Nu în ultimul rând pe acest aspect, apelantul a solicitat restituirea în natură a întregului imobil, deși chiar acesta susține că a cumpărat doar o cotă ideală din acesta.
Așa cum reține și instanța de fond apelantul nu a făcut dovada că autorul moștenitorilor de la care pretinde că a cumpărat drepturile litigioase a fost proprietarul bunurilor a căror restituire se solicită.
La data de 19.11.2009, pârâtul Consiliul Județean Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului reclamantului, ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței apelate.
În motivarea întâmpinării, intimatul-pârât a arătat că apelantul critică sentința civilă nr.21 din 4.02.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în ceea ce privește calitatea procesuală activă a apelantului, motivând că este cesionarul drepturilor succesorale a doua dintre persoanele care au formulat notificare conform Legii nr.1 0/200 1.
Față de această critică, pârâtul solicită instanței de apel să rețină faptul că instanța de fond în mod corect a apreciat că reclamantul nu are calitate procesuală activă, ținând cont de următoarele considerente: - dispoziția nr.231/10.06.2007 nu se referă și la apelant; - contractul de cesiune de drepturi succesorale, invocat de apelant ca temei al cererii sale, poartă doar o dată certă, nefiind autentificat, prețul este neserios, iar contractul neautentificat este făcut pentru o cotă parte necuantificată; - din acest contract nu rezultă că cedenții sunt moștenitorii proprietarului imobilului a cărei restituire se solicită; - mai mult decât atât, arată faptul că cesiunea de drepturi succesorale poate avea loc numai după deschiderea moștenirii și pentru întreaga masă succesorală, iar în cazul de față este cesionată o cotă indiviză dintr-o probabilă moștenire.
Pârâtul face precizarea că unul din motivele respingerii notificării a fost lipsa actelor de proprietate ale imobilului solicitat a fi restituit.
Învederează instanței de apel că, deși dosarul de fond a avut 16 termene de judecată (din 25.10.2007 până în 29.01.2009 când instanța de fond a rămas în pronunțare) și au fost efectuate, la cererea apelantului-reclamant, două expertize, nu a fost tăcută dovada proprietății imobilului pe care îl solicită a fi restituit în integralitate, deși prin contractul de cesiune ar avea doar o cotă parte.
Intimatul-pârât Spitalul Pneumoftiziologie a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca fiind temeinică și legală.
În motivarea întâmpinării, intimatul-pârât a arătat că apelantul reclamant nu a făcut dovada calității procesuale active, obligație care-i incumba acestuia, potrivit regulii de dreptactori incumbit probatio.
Astfel, în mod corect Tribunalul Giurgiua privit excepția și prin prisma probațiunii efectuate în cauză, i-a dat eficiență, respingând acțiunea.
, oricine pornește o acțiune este dator a face dovada identității între titularul dreptului dedus judecății și calitatea de reclamant de pe poziția căruia se angajează În proces.
în speță apelantul nu a făcut dovada acestei identități, nejustificând implicit nici calitatea procesual activă.
Certificatele de moștenitor pe care le invocă apelantul, justificându-și pretinsul drept de proprietate, respectiv nr.169/2003 și nr.669/1977 sunt în realitate certificate de calitate de moștenitor.
Certificatele de moștenitor pe care le invocă apelantul, justificându-și pretinsul drept de proprietate, respectiv nr.169/2003 și nr.669/1977 sunt în realitate certificate de calitate de moștenitor.
Diferența conceptuală și de conținut a celor 2 acte este de notorietate în mediul nostru profesional, iar instanța de fond nu putea trece peste această nuanță atunci când a examinat calitatea activă a reclamantului apelant.
Astfel, certificatul de calitate de moștenitor este cel care atestă strict asumarea descendenței și este o dovadă a filiației, fără a avea în conținutul lui rubrică privind bunurile succesorale, în vreme ce certificatul de moștenitor este caracterizat prin existența obligatorie a rubricii masei succesorale în conținutul său.
Deci, nefăcându-se dovada asumării pe calea acceptării unei moșteniri a bunului imobil asupra căruia poartă litigiul de față prin certificate de moștenitor cu masă succesorală determinată - în mod corect instanța a respins acțiunea. Sarcina probei era la reclamantul apelant, iar acesta nu a realizat-
Nepunând la dispoziția instanței acte din care să reiasă asumarea patrimoniului succesoral-iar în cuprinsul acestuia existența dreptului de proprietate asupra imobilului vizat de litigiu-reclamantul trebuia să-și calculeze așteptările legate de soluție funcție de probele pe care a . să le pună la dispoziția instanței.
este unul din modurile de dobândire a proprietății, iar reclamatul apelant a încercat să convingă instanța că pe calea moștenirii autorii lui au dobândit în patrimoniu bunul asupra căruia poartă litigiu și că ulterior aceștia i-au înstrăinat dreptul lor prin contracte de concesiune.
Pe de o parte însă autorii pretinși ai reclamantului nu au prezentat certificate de moștenitor la momentul întocmirii contractelor de concesiune, ci doar certificate de calitate de moștenitor, iar pe de altă parte logic notarul public nu a putut da încheiere de autentificare acestor contracte de cesiune câtă vreme nu i s-au pus la dispoziție acte (certificate de moștenitor) - din care să reiasă existența în patrimoniul înstrăinătorului a dreptului de proprietate (sau compunerea masei succesorale) - ci doar certificate de calitate fără putere în a proba pe aspectul patrimoniului succesoral.
Iată, cum se conturează logic teza potrivit căreia nici în fața notarului public care dă pur și simplu dată certă - certificând prezența părților la data încheierii contractelor de concesiune - nu s-a făcut dovada existenței dreptului de proprietate asupra imobilului cu privire la care se poartă litigiul de față.
Dacă s-ar fi făcut această dovadă și dacă notarului public i s-ar fi pus la dispoziție acte din care să reiasă existența dreptului de proprietate în patrimoniul autorului, acesta ar fi fost în putere să ofere încheiere de autentificare, și nu o simplă dată certă.
Intimatul-pârât Consiliul Județean G arată că prin dispoziția nr.231/2007 a fost respinsă notificarea nr.179 întrucât nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate cu privire la imobilul care forma obiectul notificării și care a fost solicitat spre restituire în natură.
Această dovadă trebuia să o facă și reclamantul apelant din cauza de față înaintea Tribunalului Giurgiu, dar nu a făcut-o, suportând prin soluția dată efectele unei calități procesuale pe care, obiectiv, pe probe certe, nu o poate dovedi.
De aceea, mai înainte de a se face dovada existenței dreptului de proprietate asupra imobilului mai întâi în patrimoniul lui, apoi în patrimoniul celor despre care apelantul afirmă că i-ar fi succesori și cesionari, iar în cele din urmă în patrimoniul său, nu se poate admite contestația. Până când reclamantul apelant va face dovada calității sale procesual active, contestația lui se cuvine a fi respinsă, implicit și apelul declarat.
Nu s-au administrat alte probe în apel.
Examinând sentința apelată și probele administrate în cauză în raport de motivele de apel formulate, Curtea constată următoarele:
Criticile de apel vizând modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale active sunt întemeiate, pentru considerentele ce succed.
Potrivit art. 137 alin.1 proc.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
De asemenea, din interpretarea prevederilor alin.2 ale aceluiași articol, rezultă că este posibilă unirea excepției cu fondul când pentru soluționarea excepției urmează se administreze dovezi care sunt comune cu probele necesare rezolvării fondului litigiului dedus judecății, dar și în această situație excepțiile procesuale nu pun în discuție fondul dreptului valorificat prin acțiune.
Din analiza sentinței apelate se reține că prima instanță a apreciat că se impune în cauză admiterea excepției lipsei calității procesuale active, dar instanța a procedat în continuare la o analiză a calității procesuale pasive a părților și, totodată, chiar la o examinare a fondului pretențiilor reclamantului, apreciind astfel că acțiunea acestuia ar fi neîntemeiată.
Or, soluția instanței este rezultatul unei vădite interpretări și aplicări eronate a prevederilor art. 137.proc.civ. pentru considerentele expuse în continuare.
Lipsa calității procesuale active sau, după caz, pasive a părților din raportul juridic dedus judecății se pun în discuție într-un proces civil în curs prin intermediul unor excepții de fond absolute, întrucât vizează lipsuri referitoare la exercițiul dreptului la acțiune.
In plus, este evident că în ordinea firească a soluționării excepțiilor procesuale se impune mai întâi cercetarea legitimării procesuale a reclamantului, iar, odată ce aceasta este stabilită se poate trece la analiza calității procesuale a celor chemați în judecată de acesta prin intermediul acțiunii promovate în speță.
Reținând că reclamantul nu era titularul dreptului subiectiv din raportul juridic analizat în cauză și, pe cale de consecință, constatând lipsa legitimării sale procesuale decurgând din lipsa identității arătate, prima instanță trebuia să respingă acțiunea ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală, fără să mai poată examina temeinicia acțiunii.
Soluționarea acțiunii pe baza unei excepții procesuale de fond absolute care obligă instanța la respingerea acțiunii fără discutarea fondului, dar și chiar a fondului acțiunii conduce la nulitatea hotărârii atacate conform art. 105 alin.2 proc.civ. producând părților o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, în condițiile art. 297 alin.1 teza I proc.civ. neputându-se reține că tribunalul ar fi intrat în cercetarea fondului cauzei, deși stabilise anterior (prin aceeași hotărâre) că această cercetare nu este posibilă.
Pe de altă parte, Curtea remarcă aprecierile confuze făcute de instanță asupra întregului cadru procesual subiectiv în prezenta cauză, cu ignorarea prevederilor legale incidente în contestația ce formează obiectul procesului.
Potrivit art. 21 și art. 22 din Legea nr. 10/2001, lege ce instituie o procedură administrativă prealabilă și obligatorie pentru restituirea tuturor imobilelor ce fac obiectul acestui act normativ, persoana îndreptățită va notifica în termenul legal persoana juridică deținătoare, solicitând astfel restituirea în natură a imobilului, iar ctele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate, vor fi depuse ca anexe la notificare o dată cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi (termen prorogat ulterior).
in interpretarea coroborată a procedurilor administrative prevăzute de Legea nr. 10/2001, republicată, și de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, cu modificările ulterioare, Curtea reține că, pe baza actelor doveditoare depuse de persoana care se pretinde îndreptățită și pe baza analizei împrejurărilor de fapt și de drept ale situației invocate în notificare, se emite de către unitatea deținătoare o dispoziție/decizie prin care: fie se restituie în natură imobilul solicitat, fie se respinge restituirea în natură a imobilului solicitat și se stabilesc măsuri reparatorii în echivalent, fie se respinge notificarea întrucât persoana îndreptățită nu a făcut dovada preluării abuzive, a dreptului de proprietate și calitatea de moștenitor, sau nu avea calitatea de persoană îndreptățită potrivit legii. În cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, constând fie în compensarea cu alte bunuri sau servicii, oferite în echivalent, fie în acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale.
Prin urmare, valorificarea drepturilor persoanelor ce pretind restituirea se face obligatoriu prin parcurgerea tuturor etapelor procedurii administrative prealabile instituite de lege, singura procedură prin intermediul căreia persoana solicitată poate să-și valorifice drepturile, iar entitatea învestită cu soluționarea notificării să-și clarifice poziția față de aceste pretenții, apreciind dacă cererea de restituire îndeplinește condițiile legii și implicit dacă i se cuvin solicitantului măsurile reparatorii prevăzute de lege.
Acest raport juridic, în conținutul căruia intră dreptul persoanei îndreptățite de a-și valorifica pretențiile la restituire formulate prin notificare, iar, după caz, dreptul de a contesta răspunsul emis de unitatea deținătoare, și respectiv obligația corelativă a unității deținătoare de a răspunde, în condițiile legii, solicitărilor persoanei îndreptățite, trebuie să se reflecte întocmai în plan procesual, în situația în care se formulează o contestație fundamentată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Față de raportul juridic dedus judecății - tribunalul nefiind sesizat în speță cu soluționarea unei acțiuni în revendicare de drept comun - calitate procesuală activă nu poate avea decât persoana care a formulat o notificare conform Legii nr.10/2001 și a parcurs toate etapele procedurale prealabile sesizării instanței de judecată, care s-au finalizat prin emiterea deciziei menționate, calitate procesuală pasivă având exclusiv unitatea emitentă a deciziei contestate.
Limitele judecății din perspectiva părților din proces sunt deci trasate prin derularea procedurii descrise de legea specială, iar calitatea contestatorului de titular al dreptului de proprietate pretins se evaluează în cadrul analizei de legalitate a actului contestat, consecința acestei evaluări fiind aceea a admiterii ori respingerii contestației.
In acest cadru urmează a fi analizată de către instanța de rejudecare atât calitatea procesuală a părților pusă în discuție în această cauză, pretențiile celor care au înțeles să intervină voluntar în cauză (în măsura în care se solicită valorificarea unui drept propriu, alt aspect neaprofundat suficient de instanță necesar pentru determinarea caracterului principal sau accesoriu al cererilor de intervenție), dar și temeinicia cererii reclamantului de chemare în judecată a altor persoane formulată potrivit prevederilor art. 57.proc.civ.
In consecință, în baza art. 297 alin.1 proc.civ. Curtea va admite apelul declarat de apelantul-reclamant, precum și cererea de aderare la apel formulată de intervenientul, va desființa sentința apelată și va trimite cauza spre rejudecare la același tribunal - instanță care va analiza și celelalte apărări de fond invocate în cadrul prezentului apel, apărări care sunt subsecvente aspectelor procesuale puse în discuție de C și care nu mai pot fi analizate în faza apelului de această instanță de control judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul-reclamant, cu domiciliul în C,-, județul D, precum și cererea de aderare la apel formulată de intervenientul, cu domiciliul ales în B,-,.3,.11, sector 2 la mandatar, împotriva sentinței civile nr. 21 din 4.02.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN G, cu sediul în G,-, județul G, PRIMĂRIA COMUNEI VÂNĂTORII MICI prin PRIMAR, cu sediul în comuna Mici, județul G, și cu intimatul-intervenient SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE IZVORU, cu sediul în sat, comuna Mici, județul
Desființează sentința apelată și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 4.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - --- ---
GREFIER,
- -
Red.
Tehnodact.
Ex.7/20.04.2010
Tribunalul Giurgiu - j
Președinte:Cristian OlteanuJudecători:Cristian Olteanu, Mihai Andrei Negoescu Gândac
