Speta Legea 10/2001. Decizia 83/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 10/2001-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 83
Ședința publică din 19 mai 2009
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela JUDECĂTOR 2: Rață Gabriela
Grefier - -
Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor formulate de reclamanta, domiciliată în municipiul B,-, județul B și de pârâta Primăria Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.1385, pronunțată la 9 octombrie 2008, de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din 12 mai 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 19 mai 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 24.09.2007 pe rolul Tribunalului Botoșani, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului B anularea dispoziției nr. 5608 din august 2007 emisă de pârâtă cu consecința restituirii în natură a suprafeței de 513 mp teren, situată în str. - fostă.
În motivare, reclamanta a arătat că a moștenit de la și o casă și suprafața de 6.666 mp teren, situate în str. - fără număr.
Prin decretele nr. 396/1977 și nr. 184/1984 întreaga suprafață de teren a fost expropriată.
În iunie 2001 depus notificare și deși terenul nu a fost folosit potrivit scopului exproprierii, pârâta refuză să-i restituie diferența de 513 mp teren.
În dovedirea susținerilor sale, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că prin dispozițiile nr. 460 din 9.02.2006 și nr. 4271 din 26.04.2007 s-a restituit în natură reclamantei suprafețele de 220 mp și 439 mp teren din totalul de 6.666 mp teren expropriat în 1977 și 1984.
Precizează că restul terenului de 513 mp nu se poate restitui reclamantei deoarece este ocupat de amenajări de utilitate publică, respectiv alee de acces și spațiu din jurul blocurilor.
În dovedire, a depus înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1385 din 9.10.2008 Tribunalul Botoșania admis în parte acțiunea, a anulat dispoziția nr. 5608 din august 2007 emisă de Primăria municipiului B și a obligat pârâta să restituie reclamantei suprafețele de teren de 164 mp, individualizată prin punctele 1,2,3,4 din schița anexă la raportul de expertiză efectuat în cauză, cu vecinătățile precizate în planul menționat și de 144 mp, individualizată prin punctele 9,10,11,12 din aceeași schiță, cu vecinătățile precizate în planul menționat.
A fost respinsă solicitarea reclamantei de restituire în natură și a restului suprafeței de teren de 205 mp.
Prin aceeași hotărâre a fost obligată pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să propună acordarea de despăgubiri în echivalent reclamantei pentru suprafața de teren de 205 mp.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decretele nr. 396/1977 și nr. 184/1984 din proprietatea reclamantei și a mamei acesteia au fost expropriate suprafețele de 4.881 mp și 1785 mp, plătindu-se despăgubiri.
Prin dispozițiile nr. 460 din 9.02.2006 și nr. 4271 din 26.04.2007 s-a restituit în natură reclamantei suprafețele de 220 mp și 439 mp teren din str. -, cu obligarea acesteia de a restitui despăgubirile încasate la data exproprierii, actualizate.
Prin intermediul raportului de expertiză efectuat în cauză suprafața de 513 mp teren, revendicată de reclamantă, a fost identificată în trei trupuri, respectiv 164 mp, 144 mp și 206 mp, în aproprierea intersecției străzii - cu - din
Prima suprafață de teren este lipită de cea de 220 mp teren restituită prin dispoziția nr. 460 din 9.02.2006.
Cea de 144 mp este mărginită de două alei de acces și este liberă de construcții.
Pe cea de a treia parcelă de 206 mp teren sunt edificate două alei de acces la blocurile din str. - nr. 24, scările A și
În considerarea dispozițiilor art. 7 și 10 al. 2 din Legea nr. 10/2001, prima instanță a conchis că primele două suprafețe de teren nu sunt ocupate de construcții și nu sunt afectate de servituți legale, motiv pentru care a dispus restituirea lor în natură. În schimb, cu privire la cea de a treia suprafață de teren s-a reținut că fiind afectată de căi de acces la blocurile din zonă nu poate fi restituită în natură.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta și pârâta Primăria municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamanta în dezvoltarea motivelor de apel a arătat că solicită restituirea în natură și a suprafeței de 206 mp teren, deoarece cele reținute de prima instanță cu privire la existența pe această parcelă a două alei de acces la blocurile din zonă nu corespund realității. De fapt, pe acest teren nu sunt amenajate alei pentru intrarea la blocul nr. 24 din str. - și nici la -, ci suprafața este liberă de orice fel de construcții sau amenajări, vecinii parcându-și acolo mașinile, fără a fi însă vorba de o parcare amenajată.
Prin motivele de apel formulate pârâta Primăria municipiului Bac riticat restituirea în natură a celor două suprafețe de teren de 164 mp, respectiv 144 mp. Precizează că terenul de 164 mp se află în vecinătatea terenului de 220 mp ce a fost restituit reclamantei prin dispoziția nr. 460 din 9.02.2006. Pe această ultimă suprafață de teren se află o baterie de garaje, iar terenul în suprafață de 164 mp pentru care s-a dispus restituirea în natură se află în fața acestor garaje, reprezentând platformă din bitum ce asigură accesul către acestea. Terenul ce a fost liber s-a restituit reclamantei prin dispoziția nr. 4271/2007, respectiv o suprafață de 165 mp aflată în spatele garajelor respective. Cum această suprafață de teren asigură accesul spre garajele amenajate de către proprietarii apartamentelor din ansamblul de locuințe învecinate, existând deci din punct de vedere juridic o servitute legală, restituirea în natură a acestui teren nu este oportună.
Terenul în suprafață de 144 mp fiind spațiu, precizează pârâta recurentă, nu poate fi restituit în natură. Au fost invocate în acest sens dispozițiile art. 71 din nr.OUG 114 din 17.10.2007 pentru completarea și nr.OUG 195/2005 privind protecția mediului.
Examinând apelurile prin prisma motivelor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
În aplicarea prevederile Legii nr. 10/2001, principiul de bază este restituirea pe cât este posibil a imobilelor în natură către foștii proprietari. Acest principiu al legii este în concordanță și cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 din conform căruia orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale și nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
În speță, în mod just prima instanță a reținut aplicarea dispozițiilor incidente, respectiv art. 1, art. 7, și art. 10 din Legea 10/2001 și a interpretat corect prevederile legii reparatorii referitoare la "amenajări de utilitate publică a localităților urbane și rurale", conchizând că suprafețele de 164 mp și 144 mp teren de pe raza municipiului B nu se circumscriu caracterizării de teren afectat unei utilități publice, fiind teren "liber" și deci, restituibil în natură, caracterizare care însă vizează terenul în suprafață de 206 mp și care, deci, nu poate fi restituit în natură.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză au fost identificate și propuse a fi restituite în natură trei suprafețe de teren.
Prima suprafață de teren de 164 mp se află în spatele bateriei de garaje, situată pe suprafața de 220 mp, teren care a fost restituit reclamantei în natură prin dispoziția nr. 460 din 9.02.2006 emisă de Primarul municipiului De asemenea, terenul din spatele acestei baterii de garaje, în suprafață de 165 mp, a fost restituit reclamantei prin dispoziția nr. 4271 din 26.04.2007. Deci, reclamantei i s-a restituit în locația menționată totalul de 384 mp teren.
Expertul a identificat suprafața de 164 mp teren în fața bateriei de garaje, precizând că este o platformă din bitum. Distanța de la suprafața de teren de 164 mp și blocul A1 de pe-. E este de 10,23, suficientă pentru accesul pietonal și auto.
Dispozițiile art. 10 din Legea 10/2001, reținute de prima instanță, se referă la reguli generale privind restituirea în natură sau în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv.
Imobilele expropriate în sensul Legii nr. 10/2001 sunt imobile preluate abuziv, situație în care în mod corect prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 10 al. 2, potrivit cărora "în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent".
Cum terenul de sub bateria de garaje a fost restituit reclamantei, ca de altfel și cel din spatele acesteia și cum suprafața de 164 mp teren nu este afectată de servituți legale, se conchide că terenul poate fi restituit în natură.
Chiar dacă pe această suprafață reprezentând platformă din bitum sunt parcate autovehicule, din moment ce ea nu este amenajată ca o parcare publică, are doar un caracter provizoriu și accidental.
Cea de a doua suprafață de 144 mp, identificată de expert între reperele 9,10,11,12 este liberă de construcții și nu este afectată de servituți legale, putând fi, deci, restituită în natură. Această suprafață de teren nu poate fi caracterizată ca "spațiu " din punctul de vedere al Legii nr. 24/2007 (art. 2 lit. a, art. 3, art. 4 și art. 18 și 19), nefăcându-se, de altfel, nici dovada individualizării ei în acest sens prin documentația de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Pe cea de a treia suprafață de teren de 206 mp teren, identificată de expert între reperele 5,6,7,8 se află două alei de acces la blocurile din zonă.
În art. 10 al. 2 din lege se prevede, astfel cum s-a arătat mai sus, că se restituie în natură suprafețele de teren rămase libere, iar, în sensul acestui text este liberă suprafața neocupată de construcții noi, precum și cea neafectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale. Sintagma "amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale" privește suprafețele de teren afectate unei amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicații (străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi, parcuri, grădini publice etc.
Ori, în prezenta cauză, s-a făcut dovada că terenul în suprafață de 206 mp este afectat de amenajări de utilitate publică, respectiv alei de acces la blocurile din zonă, motiv pentru care nu poate fi restituit în natură, reclamanta fiind îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru acest teren.
Pentru cele reținute, Curtea, în baza art. 296 Cod procedură civilă, va respinge ambele apeluri ca nefondate.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de reclamanta, domiciliată în municipiul B,-, județul B și de pârâta Primăria Municipiului B, împotriva sentinței civile nr.1385, pronunțată la 9 octombrie 2008, de Tribunalul Botoșani - Secția civilă, în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 mai 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./17.06.2009
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Rață Gabriela
