Speta Legea 10/2001. Decizia 86/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 86
Ședința publică de la 21 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
GREFIER: -
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.1040 din 23 mai 2007 Tribunalului Iași; cauza având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. pentru apelantul și av. pentru Centrul de Expertiză în Insolvență I, lichidator judiciar al SC; lipsă fiind ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen acordat ulterior repunerii cauzei pe rol, din oficiu, pentru relații. Prin serviciul registratură, intimatul Instituția Prefectului Județului Iad epus adresa nr.10837/19.05.2008, în trei exemplare.
Interpelat, apărătorul apelantului arată că a luat cunoștință de relațiile depuse la dosar, considerându-le incorecte. Nu are alte cereri de formulat.
Av. declară că nu solicită termen.
Nefiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată, se dă cuvântul părților.
Av., pentru concluziile puse la termenul de judecată din data de 07 mai 2008, pe care și le menține în tot, cere admiterea apelului și casarea cu trimitere spre rejudecare.
Av., potrivit acelorași concluzii, puse la termenul din 07 mai 2008, cere respingerea apelului.
Cauza rămânând în pronunțare, declarându-se dezbaterile închise, după deliberare;
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1040 din 23.05.2007 a Tribunalului Iașis -a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâta "" prin lichidator judiciar Centrul de Expertiză în Insolvență.
S-a respins pentru lipsa calității procesuale active acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în I,-, în contradictoriu cu pârâții Prefectul Județului I, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B cu sediul în B,-, sector 5 și "" prin lichidator judiciar Centrul de Expertiză în Insolvență cu sediul în I,-, pavilion L, camera 5.
Pentru a hotărî astfel, se rețin, în esență următoarele:
Prioritar analizării fondului pricinii, în conformitate cu prevederile art. 137 Cod procedură civilă, se impune analiza excepțiilor invocate. Referitor la excepțiile invocate, instanța apreciază că în primul rând trebuie soluționată excepția lipsei calității procesuale active, de stabilirea calității de persoană îndreptățită să beneficieze de prevederile Legii nr. 10/2001 a reclamantului,depinzând atât soluționarea celorlalte excepții cât și a fondului pricinii.
Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora.
De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite - art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 prevăd că,la art. 4 alin. 2 din lege, norma referitoare la accesul moștenitorilor persoanei îndreptățite la beneficiul legii implică o analiză calificată a actelor doveditoare depuse de solicitant (acte de stare civilă, certificate de moștenitor, dacă acestea există, testamente), pentru stabilirea calității de moștenitor legal sau testamentar - art. 4.2.
În toate cazurile, stabilirea calității de moștenitor (legal sau testamentar) se face potrivit legii civile române - art. 4.4 Norme.
În speță, reclamantul a formulat prezenta cerere de chemare în judecată susținându-și calitatea de moștenitor al defunctului. Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar (filele 8-12), reclamantul este fiul lui și. Tatăl reclamantului (decedat la 20.01.1964 - conform certificatului de deces existent la fila 12) a fost frate cu, ambii fiind fiii lui și. Potrivit certificatului de deces seria - nr. - eliberat la 16.07.2001 de Primăria Municipiului V (fila 18), a decedat la 13 decembrie 1962. Rezultă din cele expuse că reclamantul este, așa cum a susținut, nepot de frate al defunctului.
Potrivit art. 45 Codul familiei, rudenia este legătura bazată pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
Deși legea stabilește sfera rudelor chemate la moștenire, totuși acestea nu pot culege toate bunurile care alcătuiesc patrimoniul succesoral întrucât dacă s-ar proceda astfel, s-ar ajunge la o excesivă fracționare a acestui patrimoniu, fapt ce ar contraveni însuși scopului social-economic al succesiunii iar pe de altă parte ar crea chiar un dezinteres al succesibililor față de succesiune.
Asemenea inconveniente au fost înlăturate de legiuitor care ținând seama - evident prezumtiv - de gradul diferit al legăturilor de afecțiune existente între cel care lasă moștenirea și rudele sale, a adoptat o anumită ordine de chemare la moștenire a rudelor celui decedat, instituind două criterii de bază: clasa sau ordinul de moștenitori și gradul de rudenie existent între succesibil și decujus.
În Codul Civil sunt reglementate patru clase de moștenitori, și anume:
- clasa I - clasa descendenților în linie dreaptă ai lui decujus;
- clasa II-a - denumită clasa ascendenților privilegiați și a colateralilor privilegiați (părinții lui decujus, frații și surorile acestuia și descendenții acestora din urmă până la gradul a IV-lea inclusiv);
- clasa a III- - denumită clasa ascendenților ordinari (bunicii, străbunicii celui decedat);
- clasa a IV-a - denumită clasa colateralilor ordinari, până la gradul al IV-lea (ceilalți colaterali decât cei din clasa a II a, adică unchii și mătușile, precum și verii primari ai lui decujus);
În baza celor două criterii - clasa sau ordinul moștenitorilor și gradul de rudenie, s-au instituit principiile generale aplicabile devoluțiunii succesorale legale,primul dintre ele fiind principiul priorității clasei de moștenitori, în conformitate cu care clasele de moștenitori sunt chemate să culeagă succesiunea numai câte una, în ordinea de preferință stabilită de Codul civil. Așa fiind, urmează ca la moștenirea deschisă să fie chemați mai întâi descendenții lui decujus - adică moștenitorii din clasa I, cu excluderea moștenitorilor din celelalte trei clase, indiferent de gradul lor de rudenie.
În speță, reclamantul face parte din clasa a II a de moștenitori situație în care trebuie să probeze că nu a lăsat descendenți sau dacă a lăsat aceștia au renunțat la succesiune ori au fost înlăturați de la aceasta ca nedemni întrucât vocația succesorală a clasei a II a de moștenitori este condiționată de lipsa vocației clasei I de moștenitori. Chiar și în situația în care ar proba această împrejurare, reclamantul mai trebuia să dovedească faptul că tatăl său a acceptat succesiunea fratelui său, precum și împrejurarea că a acceptat succesiunea tatălui său,.
Cum în speță reclamantul nu a probat aspectele menționate, simpla dovedire a legăturii de rudenie cu defunctul este insuficientă pentru a proba și calitatea de moștenitor după acesta.
Pentru considerentele expuse, întrucât reclamantul nu a probat calitatea de persoană îndreptățită la obținerea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, conform art. 3 alin. 1 și art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 și art. 4.2. și 4.4. din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, tribunalul va constata întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, va admite excepția și în consecință, va respinge ca atare acțiunea acestuia. Întrucât acțiunea a fost soluționată pe excepția lipsei calității procesuale active, analiza excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâți devine superfluă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul pentru următoarele motive:
- în mod greșit instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și în consecință a respins acțiunea.
Astfel, instanța prin motivarea cuprinsă în acțiune nu a făcut decât o lucrare juridică fără să motiveze.
În cauză nu s-a formulat nici o cerere de intervenție a vreunei persoane care să invoce vreun drept la restituire, astfel că s-au avut în vedere din susținerile pârâtului că ar fi avut copii, ceea ce nu este real.
De asemenea, s-a susținut că reclamantul ar fi trebuit să facă dovezi că reclamantul ar fi făcut acte de acceptare a succesiunii lui, ceea ce de asemenea nu interesează în cauză raportat la dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Apelul este fondat pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare.
Potrivit art. 4 ind. 2 din Legea nr. 10/2001 de prevederile acestei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, iar potrivit alin. 3 cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi.
Potrivit art. 4 alin. 4, de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de lege profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Din examinarea dispozițiilor sus-citate reclamantul pentru a beneficia de procedura instituită de Legea nr. 10/2001, trebuia să formuleze în termen cerere de restituire și să facă dovezi cu acte de stare civilă că este moștenitorul legal sau testamentar al persoanei fizice îndreptățite potrivit Legii nr. 10/2001.
Or, în speță reclamantul a probat prin actele de stare civilă legătura directă de rudenie cu, respectiv unchi, deci face parte din clasa a doua de moștenitori.
Aceste probe sunt suficiente și în concordanță cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 în ceea ce privește dovedirea calitații de persoană îndreptățită a reclamantului.
Atâta timp cât legea a stabilit prin dispozițiile sus-citate că cererea de restituire prin ea însăși face dovada acceptării succesiunii, în mod greșit instanța de fond a stabilit că reclamantul trebuia să dovedească acceptarea succesiunii lui.
Atâta timp cât nu există notificări din partea altor persoane cu vocație la succesiunea lui, în nici un caz reclamantul nu trebuia să dovedească acest fapt, iar instanța nu avea să se preocupe de acest aspect în cauză fiind incidente dispozițiile art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001.
Așa fiind, în mod greșit instanța a stabilit că reclamantul nu are calitatea de persoană îndreptățită și a admis excepția lipsei calității procesuale active a acestuia.
Drept urmare, instanța e apel constatând că reclamantul are calitate de persoană îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001, se va admite apelul în temeiul art. 296 Cod procedură civilă și se va desființa sentința primei instanțe, în sensul dispozitivului care urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de împotriva sentinței civile nr. 1040 din 23.05.2007 a Tribunalului Iași, sentință pe care o desființează.
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Iași.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.05.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -
05 iunie 2008
2 ex.-
Președinte:Elena GheorghiuJudecători:Elena Gheorghiu, Georgeta Protea
