Speta Legea 10/2001. Decizia 87/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 87/A/2009
Ședința publică din 13 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina
JUDECĂTOR 2: Denisa Băldean vicepreședinte al Curții
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare apelul declarat de către pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI T, precum și apelul declarat de apelanta, în calitate de moștenitoare al reclamantului, împotriva sentinței civile nr. 430 din 5 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta apelantei, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar-fila 12, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care s-a constatat că la data de 19 ianuarie 2009 s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea apelantei, motivele de apel la care a anexat, în copie, certificatului de deces al numitului și certificatul de moștenitor nr. 101 din data de 12 noiembrie 2008. De asemenea, la data de 10 februarie 2009, s-a depus întâmpinare la apelul declarat de către pârâtul Primarul Municipiului
Reprezentanta apelantei apreciază că cererea de apel este formulată în termenul legal.
Curtea, în urma deliberării, în ce privește apelul declarat de către moștenitoarea reclamantului, decedat la data de 17.10.2008, constată că decizia a fost comunicată ulterior acestei date, astfel că apelul declarat de către succesoarea reclamantului este declarat în termen.
Totodată, din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare rezultă că motivele de apel și întâmpinarea au fost comunicate.
La întrebarea instanței cu privire la data la care a depus precizarea la notificare, reprezentanta apelantei arată că aceasta nu a fost formulată prin executorul judecătoresc și nici nu a fost înregistrată.
Reprezentanta apelantei arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Curtea, în urma deliberării, constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbaterile judiciare orale asupra fondului cauzei.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile nr. 430/05.09.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, și admiterea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată de la fond; usține pe scurt motivele de apel și nu solicită cheltuieli de judecată în apel.
În ceea ce privește apelul declarat de către pârâtul Primarul Municipiului T, se solicită respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat, pentru motivele invocate prin întâmpinarea depusă la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 430/05.09.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului T și, în consecință, s-a anulat parțial Dispoziția nr. 1587/14.04.2008 emisă de Primarul municipiului T, în ce privește art. 1; s-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantului a imobilului teren în suprafață de 835 mp. situat din punct de vedere administrativ în municipiul T, Calea nr. 61 jud. C, imobil solicitat prin Notificarea înregistrată la. sub nr. 131/13.02.2002; s-a respins cererea având ca obiect obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin dispoziția nr. 1587/14.04.2008, emisă de Primarul municipiului T, s-a restituit în natură în favoarea reclamantului imobilul teren identificat în nr. 1275 cu nr. topo nou 510/1/1/1/1/1/1/1/1/2 și 26/a/2; 26/b/2/2; 26/c/2; 26/b/l/2; 26/d/l/2; 26/e/l/2; 26/d/2/2; 26/e/2/2, în suprafață totală de 612 mp. și s-a propus acordarea unor despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, reprezentând diferența dintre valoarea reală a imobilului cu destinația casă familială ce a fost edificată pe terenul în speță și valoarea actualizată a despăgubirilor acordate cu ocazia exproprierii.
Conform Notificării înregistrate la. sub nr. 131/13.02.2002, reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilului expropriat în baza Decretului nr. 390 din 27 decembrie 1988, menționat la poziția nr. 28 din Tabelul Anexă nr. 1, situat din punct de vedere administrativ în municipiul T, Calea nr. 61, județul Din punct de vedere al identificării topografice, reclamantul a indicat nr. 305 și nr. top. 27/a/2 și 27/b/2, teren în suprafață de 60 stj.p., respectiv 216 mp. A precizat, de asemenea, că imobilul descris a fost preluat abuziv în anul 1974 iar ulterior, în anul 1988, în baza Decretului nr. 390/1988, imobilul înscris sub din nr. 305, cu nr. top. 26/b/2, 26/c, în suprafață de 110 stj.p., teren și construcții, a trecut de asemenea în proprietatea Statului Român.Ulterior, reclamantul a formulat o precizare a notificării în sensul că solicită, atât imobilele înscrise în nr. 305, cât și cele înscrise în nr. 306 cu nr. top. 26/a, casă din lemn și curte, în suprafață de 36 mp. cu nr. top. 26/b/1, având destinația de grădină în suprafață de 108 mp. sub, cu nr. top. 27/a/1/1, având destinația loc de casă, în suprafață de 79 mp.
Prin expertiza tehnică efectuată de ing. s-a stabilit că cele 4 imobile înscrise anterior exproprierii în nr. 305 și nr. 306, proprietatea antecesorilor în drepturi ai reclamantului, erau limitrofe, formau în realitate un singur imobil, ce se afla situat în municipiul T, Calea nr. 61. Potrivit concluziilor raportului de expertiză, este posibilă restituirea în natură a terenului liber în suprafață de 835 mp. având identificarea descrisă în tabelul de mișcare parcelară.
În ceea ce privește documentele depuse de către reclamant la dosarul constituit în baza notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, respectiv precizarea identificării topografice și raportul de expertiză întocmit de ing., pârâtul a precizat că reclamantul a prezentat aceste documente, dar nu au fost înregistrate, deoarece Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 a apreciat că se referă și la un imobil care nu a fost solicitat prin notificare.
Prin notificarea menționată, s-a solicitat restituirea imobilului situat în municipiul T, Calea nr. 61, acesta fiind identificat prin numărul administrativ. Pârâtul nu contestă faptul că imobilul care a aparținut antecesorilor în drepturi ai reclamantului a fost preluat prin exproprieri succesive, ulterior suferind dezmembrări, comasări și transcrieri. În aceste condiții, având în vedere și faptul că reclamantul și-a precizat notificarea din punct de vedere al identificării topografice, se constată că au fost solicitate măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, atât pentru imobilele înscrise în nr. 305, cât și pentru cele evidențiate în nr. 306.
Tribunalul a apreciat că acțiunea este întemeiată.
Soluția de admitere în parte a fost determinată de respingerea cererii pentru acordarea cheltuielilor de judecată, constatându-se lipsa actelor justificative cu privire la cuantumul onorariului avocațial achitat. Este real faptul că în data de 05.09.2008, ora 13.29, s-a transmis prin fax chitanța, dar acest înscris a fost predat instanței doar în data 09.09.2008, după pronunțarea hotărârii.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul Primarul municipiului T solicitând schimbarea în sensul respingerii plângerii și păstrării dispoziției nr. 1587/2008.
În motivele declarației de apel, se arată că la aproximativ șase ani de la înregistrarea notificării, după trecerea acelui termen de decădere prevăzut de lege, petentul revine cu acte doveditoare și cu o expertiză tehnică- extrajudiciară prin care tinde a demonstra că la aceeași adresă administrativă au existat două imobile, identificate sub și sub în CF nr. 306, care au făcut obiectul unor preluări succesive, aparținând aceluiași proprietar. Expertiza a fost refuzată de Comisie, deoarece conținutul ei nu se referea la imobilele menționate în notificare, solicitându-i-se petentului să revină cu o nouă expertiză, care să cuprindă terenurile identificate prin numerele topografice solicitate.
În aceste circumstanțe, în mod greșit prima instanță a dispus restituirea în natură a celor două imobile, acțiunea reclamantului fiind o revendicare mascată, inadmisibilă după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001. Având în vedere și timpul care a trecut de la data notificării și până la revendicarea celui de-al doilea imobil, în mod evident, intenția reală a petentului a fost aceea exprimată prin notificare și nu cea ulterioară.
Împotriva aceleiași sentințe a Tribunalului Cluja declarat apel și, în calitate de moștenitor legal al reclamantului, decedat la data de 17.10.2008 ( 14-17 dosar), solicitând schimbarea în parte, în sensul admiterii cererii de acordare a cheltuielilor de judecată în primă instanță, în cuantum de 1190 lei.
Motivând apelul, reclamanta a învederat faptul că în mod greșit tribunalul a respins cererea de plată a cheltuielilor de judecată în condițiile în care a fost formulată o astfel de cerere expresă și avocatul ales a expediat prin fax dovada achitării onorariului, înainte de închiderea ședinței de judecată. Faptul că această chitanță de plată a onorariului a ajuns efectiv la dosar cu întârziere nu îi este imputabil reclamantului, îndreptățit la recuperarea cheltuielilor.
Prin întâmpinarea înregistrată la 10.02.2009 ( 20 dosar), intimata a solicitat respingerea apelului formulat de pârât ca fiind neîntemeiat, atâta timp cât pârâtul a recunoscut ca real faptul că imobilul situat în Calea nr. 61, T, județul C, cu privire la care s-au pretins măsuri reparatorii prin notificarea depusă în termen, se identifică în două cărți funciare, CF nr. 305 și CF nr. 306, fiind posibilă restituirea în natură a terenului liber.
Cu privire la apelul pârâtului Primarul municipiului T, curtea reține următoarele:
Astfel cum în mod corect a stabilit în fapt prima instanță, prin notificările înregistrate cu nr. 131/13.02.2002 și nr. 130/13.02.2002, Biroul executorului judecătoresc, reclamantul, în calitate de moștenitor al defuncților și, a solicitat restituirea în natură a imobilului situat din punct de vedere administrativ în T, Calea nr. 61, județul C, precizând că acest imobil are categoria de folosință teren și este susceptibil de restituire în natură în limitele suprafeței de 396 mp.
În cuprinsul notificării, se arată că statul a preluat de la antecesorii săi, prin expropriere în baza Decretului nr. 390/1988, imobilul casă și teren, situat administrativ în T, Calea nr. 61, identificat în CF nr. 305, sub nr. de ordine și, cu plata unor despăgubiri bănești stabilite în sumă de 45.000 lei, atât pentru teren cât și pentru construcție ( 6, 37 dosar tribunal).
Ulterior, reclamantul a formulat o precizare a notificării, arătând că solicită restituirea în natură a întregului teren preluat abuziv de stat, în suprafață de 907 mp. identificat topografic atât în CF nr. 305, cât și în CF nr. 306, sub nr. de ordine și, aceste imobile fiind situate în T, Calea nr. 61 și expropriate în două etape, respectiv în anul 1966 și în anul 1974 ( 6 dosar tribunal).
Potrivit colii funciare nr. 305, corpul funciar menționat sub, cu nr. top 26/b/2 și 26/c, reprezentând casă de lemn, curte și grădină în suprafață de 396 mp. a fost transcris la data de 11.08.2000 în CF nr. 1275, în favoarea Statului Român; corpul funciar menționat sub cu nr. top 27/a/2, 27/b/2, reprezentând grădină și curte în suprafață de 612 mp. a fost transcris la data de 06.08.1974 în CF nr. 1275, în favoarea Statului Român, proprietar tabular al celor două corpuri fiind ( 8-9 dosar tribunal).
Potrivit colii funciare nr. 306, corpul funciar identificat sub cu nr. top 26/a, 26/b/1, reprezentând casă de lemn și curte, grădină în intravilan, în suprafață de 144 mp. a fost transcris la data de 11.08.2000 în CF nr. 1275 în favoarea Statului Român; corpul funciar identificat sub cu nr. top 27/a/1/1, reprezentând loc de casă în suprafață de 79 mp. are ca proprietar tabular pe, menționat sub B 14.
Potrivit raportului de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de exp. tehnic judiciar ( 17-20 dosar tribunal), cele patru parcele funciare prevăzute inițial cu nr. top 27/a/2, 27/b/2 (CF nr. 305 ), nr. top 27/a/1/1 (CF nr. 306 ), nr. top 26/b/2, 26/c (CF nr. 305 ) și nr. top 26/a, 26/b/1 (CF nr. 306 ) erau limitrofe, au avut o formă de paralelogram și constituiau practic un singur corp funciar, situat din punct de vedere administrativ în T, Calea nr. 61. Exproprierea imobilelor a operat în două etape, după cum urmează:
- prima expropriere a vizat parcelele cu nr. top 27/a/2, 27/b/2 și 27/a/1/1, alipite cu alte imobile și transcrise în CF nr. 1275, cu nr. top 510; în prezent acestea sunt incluse în parcela cu nr. top 510/1/1/1/1/1/1/1/1, având destinația teren de construcție cu suprafața de 76016 mp.;
- cea de-a doua etapă a exproprierii a vizat parcelele cu nr. top 26/b/2, 26/c și nr. top 26/a, 26/b/1, care au fost alipite cu alte imobile și transcrise în CF nr. 1275, cu nr. top 26/a, 26/b/2, 26/c, 26/b/1, 26/d/1, 26/e/1, 26/d/2, 26/e/2, cu suprafața de 900 mp. având destinația teren de construcție.
Același expert concluzionează că este posibilă restituirea în natură a terenului ocupat în prezent cu spații verzi, având o suprafață de 835 mp. și identificat prin culoarea roșie în planul de situație - anexă la raportul de expertiză ( 19-20 dosar tribunal).
În anexa nr. 1 la Decretul de expropriere nr. 390/27.12.1988, la poziția 28, sunt menționați proprietarii și, imobilul din T, Calea nr. 61 și o suprafață de 618 mp. teren expropriat, precum și casă în suprafață de 133 mp. ( 15 dosar tribunal).
Pârâtul a recunoscut în primă instanță faptul că, în baza Decretului nr. 390/1988, au fost expropriate de la antecesorii reclamantului atât imobilele înscrise în CF nr. 305, sub, cât și imobilele evidențiate în CF nr. 306, sub, dreptul de proprietate fiind ulterior întabulat în favoarea Statului Român în anul 2000 ( 91 dosar tribunal).
Prin dispoziția nr. 1587/14.04.2008, se constată că petentul are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii cu privire la imobilul revendicat, situat în T, Calea nr. 61, județul C, dispunându-se restituirea în natură a imobilului teren identificat în CF 1275, cu nr. top nou 510/1/1/1/1/1/1/1/1/2 și 26/a/2, 26/b/2/2, 26/c/2, 26/b/1/2, 26/d/1/2, 26/e/1/2, 26/d/2/2, 26/e/2/2, în suprafața totală de 612 mp. Totodată, se propune acordarea de despăgubiri, în condițiile Titlului VII ale Legii nr. 247/2005, reprezentând diferența între valoarea reală a imobilului cu destinația casă familială care a fost edificată pe terenul expropriat și valoarea actualizată a despăgubirilor acordate cu ocazia exproprierii ( 5 dosar tribunal).
Din analiza probelor mai sus evocate, rezultă cu evidență faptul că autorii comuni ai reclamantului au avut în proprietate imobilul situat administrativ în T, Calea nr. 61, identificat topografic în CF nr. 305 și în CF nr. 306 sub nr. de ordine și respectiv, reprezentând casă, curte și grădină, respectiv teren de construcție, cu o suprafață totală de 835 mp.
Totodată, este necontestat faptul că acest imobil a fost preluat de stat în întregime, prin exproprieri succesive, operate în baza Decretului nr. 218/1960 și în baza Decretului nr. 390/1988, suferind ulterior dezmembrări, comasări și transcrieri într-o altă carte funciară. Deși preluat în întregime pentru ridicarea de blocuri de locuințe, așa cum se arată în cuprinsul dispoziției emisă de Primarul municipiului T, terenul nu este ocupat de construcții, fiind posibilă restituirea în natură.
În privința limitelor unei astfel de restituiri, prin dispoziția atacată ele sunt menționate de a fi de 612 mp. corespunzător suprafeței indicate în Decretul de expropriere nr. 390/1988, prin omiterea exproprierii recunoscute a fi operat anterior, în baza Decretului nr. 218/1960, și a situației de fapt, necontestate, în care întregul teren a fost preluat și folosit de stat. Reclamantul solicită restituirea terenului preluat în integralitatea sa și justifică această cerere prin raportul de expertiză mai sus evocat, în cuprinsul căreia se arată că există teren liber și susceptibil de restituire în suprafață de 835 mp. corespunzător suprafeței tabulare și celei preluate efectiv de stat.
Pârâtul nu contestă dreptul reclamantului la o astfel de restituire, susținând doar că nu a cerut restituirea întregului imobil prin notificarea depusă în termenul legal, la data de 13.02.2002.
Curtea constată că, independent de numărul cărții funciare menționate în cuprinsul notificării din 13.02.2002, rezultă cu evidență că ceea ce a solicitat reclamantul a-i fi restituit este imobilul situat administrativ în T, Calea nr. 61, preluat de stat prin expropriere, în limitele în care acesta este liber, apreciate în acel moment a fi corespunzătoare unei suprafețe de numai 396 mp. Împrejurarea că ulterior, după împlinirea termenului reglementat prin Legea nr. 10/2001 pentru depunerea notificării, reclamantul, bazându-se pe un raport de expertiză extrajudiciară, a indicat și o altă coală funciară, respectiv CF nr. 306, nu poate fi apreciată ca având valoarea unei notificări noi, fiind evidentă intenția de corectare, de precizare a corectei identificări sub aspect topografic a imobilului care a fost preluat de stat prin expropriere și cu privire la care se pretind măsuri reparatorii, în mod expres menționat și localizat în T, Calea nr. 61.
De altfel, observă curtea că, în condițiile în care pârâtul contestă existența unei cereri de restituire formulată în termenul legal cu privire la imobilele identificate în CF nr. 306, prin actul emis dispune restituirea în natură a unui corp funciar distinct care include parcelele din CF nr. 306 (26/a, 26/b/1), a căror preluare prin expropriere a fost, de altfel, recunoscută.
În drept, curtea reține incidența dispozițiilor art. 11 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicată, art. 11.1 și art. 23.1 din Normele Metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 250/2007 și constată că acestea au fost judicios aplicate prin hotărârea primei instanțe care, sub acest aspect, poartă atributele legalității și temeiniciei, obligând la respingerea apelului declarat de pârât, ca nefondat.
II. Cu privire la apelul reclamantei, se rețin următoarele:
Cu prilejul dezbaterilor judiciare orale asupra fondului, care au avut loc în ședința publică din 05.09.2008 a Tribunalului Cluj ( 95 dosar tribunal), avocatul ales al reclamantului a precizat că înțelege să solicite cheltuieli de judecată în cuantum de 1190 lei.
Înscrisul doveditor al plății onorariului de avocat, respectiv chitanța nr. 389/05.09.2008, a fost comunicată instanței la data de 05.09.2008 ( 24 dosar tribunal).
Prin sentința civilă nr. 430/05.09.2008, tribunalul a admis în parte acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu Primarul municipiului T, respingând exclusiv cererea având ca obiect plata cheltuielilor de judecată.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 274 alin. 1 și alin. 2. proc. civ. partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut.
Aplicând acest text normativ situației de fapt în cauză, curtea constată că cererea reclamantei având ca obiect plata cheltuielilor de judecată în primă instanță este întemeiată, pârâtul urmând a fi obligat să suporte aceste cheltuieli, justificate în sumă de 1.190 lei.
Față de cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 296. proc. civ. curtea va respinge ca nefondat apelul pârâtului și va admite apelul reclamantei, obligând pârâtul să-i plătească acesteia 1.190 lei cheltuieli de judecată în primă instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI
Admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 430 din 5 septembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă în parte, în sensul că obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată în prima instanță.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.BD/dact.MM
5ex./
Jud.fond:
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Denisa Băldean
