Speta Legea 10/2001. Decizia 88/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 88

Ședința publică de la 23 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liliana Palihovici

JUDECĂTOR 2: Adriana Andronic

Grefier - -

S-a luat în examinare cererea de apel formulată de pîrîtul Primarul Municipiului I împotriva sentinței civile nr. 2073 din 7.11.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimați, lipsă fiind reprezentantul apelantului.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că prin încheierea din camera de consiliu din data de 18.04.2008 s-a admis cererea de reexaminare formulată de expertul, fiind înlăturată amenda de 100 RON aplicată prin încheierea de ședință din 28.03.2008.

Interpelat, avocat arată că a luat cunoștință de conținutul precizărilor formulate de experți și nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.

Avocat solicită respingerea apelului, a se reține de către instanță că apelanții au formulat critici netemeinice și nelegale.Depune la dosar concluzii scrise.

Arată că s-a restituit în natură, prin dispoziție a primarului, suprafața de 4489,70 mp. Interpelat, precizează că pe fâșia de teren contestată nu se află nimic, nu este spațiu. În conformitate cu dispozițiile art. 4 lit.b din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi, spațiile verzi pot fi și proprietate privată. Apelanții prin apărător faptul că ar exista vreo dovadă că terenul este spațiu.

Solicită a se avea în vedere precizările din concluziile scrise pe care le-a depus azi la dosar și arată că nu solicită obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată.

Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra apelului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 2073/7 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iașis -a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții și în contradictoriu cu Primarul Municipiului I, s-a dispus anularea parțială a dispoziției nr. 1872/8 iunie 2006, emisă de Primarul Municipiului I, s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile legii speciale pentru suprafața de 6671,49 teren precum și restituirea în natură suprafeței de 1984,95, teren situat în I,-, în amplasamentul precizat prin dispozitiv, s-au menținut celelalte dispoziții ale dispoziției contestate, s-a dispus reducerea onorariului de expert de la 5000 RON la 1500 RON, precum și obligarea pârâtului la plata sumei de 3000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin dispoziția nr. 1872/8.06.2006 Primarul Municipiului dispus restituirea în natură către și a imobilului compus din teren construit în suprafață de 4489,20, situat în I,- și propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii speciale pentru construcția demolată și teren în suprafață de 8767,52, teren imposibil de restituit în natură (parte fiind sistematizată, ocupată de blocuri de locuințe, stradă, alei, iar parte fiind înstrăinată în patrimoniul statului).

Pentru diferența de teren în suprafață de 9537,78 deținută de Fabrica de - 8174,385. "" - 1263,40 și "Auto CD Serv." - 100. s- direcționat notificarea către aceste unități. Prin aceeași dispoziție s- respins cererea de acordare de măsuri reparatorii pentru cota de pentru pentru terenul în suprafață de 2830 pentru care fost emis titlul de proprietate nr. -/21.12.1994 în procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991.

S- reținut, în esență, în cuprinsul Dispoziției nr. 1872/2006 că reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite, conform dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 10/2001 pentru suprafața de 25625,09 teren și construcție, imobilele fiind preluate de stat în mod abuziv, naționalizate în baza Decretului nr. 119/11.06.1946.

Reclamanții contestă suprafața de teren ce se poate restitui în natură precizând în sinteză că nu toată este afectată de detalii de sistematizare sau înstrăinată unor societăți comerciale.

Expertiza efectuată în cauză (fila 326) a stabilit că suprafața de teren supusă sistematizării (stradă trotuar) este de 6671,49, și nu de 8767,52, cât s- reținut în cuprinsul dispoziției contestate. De asemenea, experții au mai stabilit că, din totalul suprafeței solicitate - 25625,09, 8704,7 se află la societăți comerciale ( și nu 9537,78, cât precizat în dispoziția 1872/2006) iar suprafața de 1984,95 liberă fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului

Legea nr. 10/2001 consacră, în ansamblul său principiul prevalenței restituirii în natură imobilelor pentru care s-au depus notificări conform prevederilor art. 1 alin. 1, art. 7 și art. 9 din lege.

În consecință, instanța admis în parte acțiunea, anulat în parte dispoziția contestată, dispus acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 6671,49 sistematizată de stat, teren situat în I, str. - nr. 95 (și nu 8767,52, cât s- reținut în dispoziția Primarului Municipiului I). Pentru suprafața de 1984,95. aflați în administrarea Consiliului Local (pe care se află construcții provizorii, zonă și teren cale de acces în indiviziune) instanța dispus restituirea în natură conform textelor de lege enunțate mai sus, raportat și la dispozițiile art. 10 alin. 3 Cod procedură civilă, teren identificat în raportul de expertiză efectuată de experții și (Anexa 5 - fila 336 dosar).

Au fost menținute celelalte mențiuni din dispoziția contestată, care nu contravin prezentei sentințe.

În temeiul art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă instanța dispus reducerea onorariului de avocat pentru reclamanți de la 5.000 lei la 1.500 lei și, în baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, obligat pe pârât la plata către reclamanți a sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (1500 lei onorariu avocat, 1500 lei onorariu expert principal).

Împotriva acestei sentințe a formulat apel Primarul Municipiului I, prin reprezentatul său legal, criticând măsura restituirii în natură a suprafeței de 277,86 delimitată în schița anexă raportului de expertiză efectuat în cauză de experții și prin punctele: 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 37, 36, 30, 31.

În opinia apelantei instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 apreciind că suprafața de 277,86 se impune a fi restituiră în natură.

Sintagma "amenajări de utilitate publică" are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafeței de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume: căi de comunicație (străzi, alei, trotuare etc.) dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spații verzi inclusiv cele din jurul blocurilor de locuit, parcuri, grădini publice, piețe pietonale etc.

Ori, în cazul de față terenul în suprafață de 277,86 reprezintă o de spațiu la bloc, iar aplicarea principiului prevalenței restituirii în natură a imobilelor notificate nu trebuie să conducă, în opinia apelantei, la pierderea din vedere a "utilității publice"a unei astfel de suprafețe.

Prin întâmpinare, reclamanții și au solicitat respingerea apelului, ca nefondat, precizând că apelanta nu formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză și că această suprafață de teren se află în continuarea terenului restituit prin Dispoziția nr. 1872/8 iunie 2006, având aceeași categorie de folosință cu acesta și fiind deci susceptibil de restituit în natură.

În ceea ce privește dispozițiile referitoare la "utilitatea publică", acestea nu sunt aplicabile în cauză întrucât terenul nu este afectat de detalii de sistematizare.

Din oficiu instanța a solicitat experților tehnici care au efectuat raportul de expertiză să precizeze vecinii terenului în suprafață de 277,86.

Examinând motivele de apel invocate, actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale aplicabile în materie, instanța constată apelul întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse.

Prin sentința instanței de fond s-a dispus restituirea în natură a suprafeței totale de 1984,95 cuprinzând suprafața de 1418,32, 288,77 și 277,86, delimitate prin punctele precizate în mod expres în dispozitiv.

Apelantul a susținut că suprafața de 277,86 nu poate fi restituită în natură, fiind afectată de amenajări de utilitate publică.

Verificând amplasamentul și destinația acestui teren, Curtea reține că suprafața de 277,76. reprezintă spațiu și se învecinează cu proprietatea la est și cu blocurile de locuit 12 și 13 la vest.

Având în vedere modul de amplasare a acestei suprafețe de teren "lipită" în partea de vest de blocul de locuințe 13 și faptul că această suprafață reprezintă în realitate o de spațiu, cu lățimea de aproximativ 2,49 ce deservește blocurile de locuințe cu care se învecinează, Curtea apreciază că în mod neîntemeiat instanța de fond a dispus restituirea ei în natură.

Potrivit dispozițiilor înscrise în art. 10.3 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate prin Hotărârea nr. 250/7 martie 2007, în toate cazurile entitatea investită cu soluționarea notificării au obligația, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile și, totodată, de a verifica destinația actuală a terenului solicitat și a suprafeței acestuia, pentru nu afecta căile de acces.

Textul arătat mai sus enumeră în mod expres, între suprafețele de teren afectate unei utilități publice, amenajările de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, precizând că, în cazul în care se constată existența unor astfel de amenajări, restituirea în natură se va limita numai la acele suprafețe de teren disponibile sau, după caz, numai la acele suprafețe de teren care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane.

Întrucât în speță terenul în suprafață de 277,86 reprezintă spațiu aflat în jurul blocurilor de locuințe, fiind astfel afectat unei utilități publice, instanța nu poate primi apărarea intimaților potrivit căreia poate fi restituit în natură.

Nu are relevanță în cauză împrejurarea că pârâtul nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză având în vedere faptul că prin acest raport experții au constatat destinația suprafeței de 277,86. ca fiind aceea de spațiu -parc. Faptul de a fi propus, peste limitele fixate de instanță, restituirea în natură a întregii suprafețe de 1984,95. nu reprezintă constatare tehnico-științifică ce putea impune refacerea sau completarea raportului de expertiză, ci doar exprimarea unei păreri personale, cenzurabile de către instanța de judecată.

Pentru aceste considerente, constatând apelul întemeiat, instanța îl va admite urmând a respinge cererea de restituire în natură a suprafeței de 277,86 teren, păstrând totodată celelalte dispoziții ale hotărârii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de pârâtul Primarul Municipiului I împotriva sentinței civile nr. 2073 din 7.11.2007, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o schimbă, în parte, în sensul că:

Respinge cererea de restituire în natură a suprafeței de 277,86 p delimitată de punctele 31, 32, 33, 34, 35, 38, 40, 41, 37, 36, 30, 31, potrivit raportului de expertiză efectuat de experții și (anexa 5 - fila 336).

Dispune acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile legii speciale pentru suprafața de 277,86 teren - I,-.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate, care nu contravin prezentei decizii.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 23 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

Red.

Tehnored.

02 ex.

19.06.2008

Tribunalul Iași

Jud.

Președinte:Liliana Palihovici
Judecători:Liliana Palihovici, Adriana Andronic

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 88/2008. Curtea de Apel Iasi