Speta Legea 10/2001. Decizia 90/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.90/
Ședința publică din 14 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
GREFIER: - -
S- luat în examinare apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului T împotriva sentinței civile nr.2307/7.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții și - și cu pârâta Primăria Municipiului T, având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâtul apelant Primarul Municipiului T și pentru pârâta intimată Primăria Municipiului consilier juridic, iar pentru reclamanții intimați și - se prezintă avocat.
Procedura legal îndeplinită.
Apelul a fost declarat în termen și este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentanta pârâtului apelant solicită admiterea apelului, schimbarea hotărârii apelate în sensul respingerii contestației formulate de reclamanți, conform motivelor invocate în scris la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea apelului și menținerea sentinței civile pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra apelului, constată:
Prin sentința civilă nr.2307/7.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de reclamanții și - împotriva pârâților Primarul Municipiului T și Primăria Municipiului
A dispus anularea dispoziției nr.1045/19.03.2007, emisă de pârâtul Primarul Municipiului T, pe care l-a obligat să soluționeze notificarea reclamanților în coordonatele art.10 și 12 din Legea nr.10/2001 republicată, respectiv să emită o nouă dispoziție motivată în baza art.25 și 26 din Legea nr.10/2001.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că notificarea reclamanților pentru despăgubiri bănești pentru imobilul înscris în CF nr.4617 Taf ost respinsă prin dispoziția pârâtului Primarul Municipiului T, cu motivarea că nu au făcut dovada calității de persoane îndreptățite și a dreptului de proprietate invocat, dosarul administrativ nefiind completat până la data soluționării notificării, conform art.23 din Legea nr.10/2001 republicată.
Prima instanță a constatat că în CF nr.4617 T la poziția B 2 figurează ca proprietar al unei cote de 24/48 din dreptul de proprietate asupra imobilului nr.top.12335 și nr.top.12336 numitul, a cărui cotă a fost preluată de Statul Român în baza Decretului nr.223/1974, cu plată, în 1979.
Potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr.166/12.12.2002, numitul, una și aceeași persoană cu, a fost moștenit de numiții, soră postdecedată, și, nepot de soră predecedată, acesta din urmă împreună cu soția sa, -, moștenind-o ca legatari universali pe numita.
La rândul lor, soții - și - i-au instituit ca legatari universali, cu cote de din masa succesorală pentru fiecare, pe reclamanții - și.
Rezultă așadar, a reținut prima instanță, că reclamanții au calitatea de moștenitori ai defunctului, iar împrejurarea că în cartea funciară figurează ca proprietar numitul, fără vreo referire la celelalte două prenume ale acestuia, nu poate fi reținută ca un impediment la constatarea calității reclamanților de persoane beneficiare ale dispozițiilor legii reparatorii.
Pentru un alt imobil al aceluiași, pârâtul Primarul Municipiului Tae mis o dispoziție favorabilă reclamanților, ca moștenitori ai acestuia, în baza aceluiași certificat de calitate de moștenitor nr.166/12.12.2002.
Proba calității de proprietar al cotei de 24/48 părți din imobilul în litigiu în favoarea numitului, anterior preluării ei în patrimoniul statului, este neîndoielnică din perspectiva cuprinsului cărții funciare nr.4617
Termenul prevăzut de art.23 din Legea nr.10/2001 republicată nu este unul de decădere din dreptul subiectiv, ci vizează doar etapa necontencioasă a cererii, probatoriul putând fi întregit în faza contencioasă prev. de art.26 alin.3 din lege.
Apărarea referitoare la calitatea procesuală pasivă a primăriei a fost respinsă, întrucât chiar legiuitorul, la data apariției Legii nr.10/2001, făcea vorbire în art.20 alin.3 și în art.26 alin.1 despre notificări adresate primăriilor, context în care nu se poate reține greșita antrenare procesuală și a primăriei alături de emitentul dispoziției și principalul subiect procesual pasiv, Primarul Municipiului
S-a reținut și caracterul abuziv al preluării imobilului în baza Decretului nr.223/1974.
Impotriva sentinței civile nr.2307/7.11.2007 a Tribunalului Timișa declarat apel în termenul legal pârâtul Primarul Municipiului
In motivarea apelului s-a susținut că reclamanții nu au dovedit în termenul prevăzut de art.22 din Legea nr.10/2001, care este un termen de decădere, iar nu unul de recomandare, dreptul de proprietate invocat și calitatea de persoane îndreptățite la măsurile reparatorii ale legii.
Astfel, s-a arătat că în CF nr.4617 T apare ca proprietar, iar în certificatul de calitate de moștenitor al reclamanților este indicat, fără ca această neconcordanță să fie rectificată.
De asemenea, invocându-se art.1.4 lit.B din HG nr.498/2003, s-a susținut că preluarea nu a fost abuzivă, întrucât imobilul a fost preluat de la în baza Decretului nr.223/1974 cu titlul de cumpărare, cu plata sumei de 1.407 lei pentru construcții.
Prin întâmpinare, reclamanții au solicitat respingerea apelului și au arătat că și-au dovedit încă de la început calitatea de persoane îndreptățite la măsurile reparatorii ale Legii nr.10/2001, iar este una și aceea persoană cu, fapt pe care chiar pârâtul apelant l-a avut în vedere atunci când le-a admis notificarea pentru un alt imobilul al aceluiași.
Pe de altă parte, au arătat că termenul de depunere a actelor doveditoare nu este unul de decădere, cum susține apelantul, iar practica judiciară este unanimă în acest sens.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art.295 alin.1 pr.civ. față de probatoriul administrat în cauză, Curtea constată că apelul este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Termenul de depunere a actelor doveditoare ale dreptului de proprietate și calității de persoană îndreptățită, prevăzut de art.23 (fostul art.22) din Legea nr.10/2001, a fost în mod constant considerat în practica judiciară ca fiind unul de recomandare, iar nu de decădere.
Pe de altă parte, în forma actuală, după republicarea Legii nr.10/2001, art.23 nu mai prevede nici un termen pentru depunerea actelor doveditoare, precizând că acestea pot fi depuse "până la data soluționării notificării"; prin urmare, se referă strict la faza administrativă, necontencioasă a Legii nr.10/2001.
Probatoriul poate fi însă completat în fața instanței de judecată, atunci când se contestă decizia sau dispoziția emise pe baza Legii nr.10/2001.
Practica judiciară a fost constantă și în a considera că preluarea de către stat a imobilelor în baza Decretul nr.223/1974 este o preluare abuzivă, iar dispozițiile art.1.4. B din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, aprobate prin HG nr.498/2003, au fost considerate nelegale, întrucât adăugau la lege o excepție pe care legea însăși nu o prevedea.
De altfel, prin noile Norme metodologice, aprobate prin HG nr.250/2007, s-a modificat și art.1.4 B, care precizează în forma actuală că preluarea în baza Decretului nr.223/1974 a fost abuzivă atât în cazul trecerii imobilului fără plată în proprietatea statului cu titlul de sancțiune, cât și în cazul înstrăinării obligatorii către stat.
Prin urmare, imobilul în litigiu a fost preluat abuziv de către Statul Român.
De asemenea, în mod corect prima instanță a reținut că reclamanții sunt persoane îndreptățite la măsurile reparatorii ale Legii nr.10/2001.
Reclamanții și - sunt moștenitorii testamentari (legatari universali) ai defuncților - și -, conform certificatului de moștenitor nr.70/4-.06.1999, iar aceștia din urmă au fost, conform certificatului de calitate de moștenitor nr.166/12.12.2002, moștenitorii testamentari ai defuncților, fostul proprietar tabular al imobilului în litigiu, și, sora sa.
Faptul că în cartea funciară numitul apare numai cu prenumele nu este de natură de a înlătura calitatea reclamanților de persoane îndreptățite la măsurile reparatorii ale Legii nr.10/2001.
De altfel, însuși pârâtul Primarul Municipiului T le- recunoscut reclamanților această calitate, având în vedere aceleași înscrisuri, respectiv certificatul de moștenitor nr.70/1999 și certificatul de calitate de moștenitor nr.166/2002, atunci când, prin dispoziția nr.290/11.02.2004 (filele 121-122 din dosarul de fond), le-a acordat măsuri reparatorii pentru imobilul înscris în CF nr.791
Față de aceste considerente, în baza art.296 pr.civ. Curtea va respinge apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului T împotriva sentinței civile nr.2307/7.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții și - și cu pârâta Primăria Municipiului
In baza art.274 alin.1 pr.civ. va obliga pârâtul apelant la plata în favoarea reclamanților a sumei de 2.500 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului T, cu sediul în T, B-dul -, nr.1, jud.T, împotriva sentinței civile nr.2307/7.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții și -, domiciliați în localitatea M, nr.682, jud.T, și cu pârâta Primăria Municipiului T, cu sediul în T, B-dul -, nr.1, jud.T,
Obligă pârâtul apelant la plata în favoarea reclamanților a sumei de 2.500 lei, reprezentând cheltuielile de judecată în apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 aprilie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
- - - -
GREFIER
- -
Red.RR/9.05.2008
Dact.GK/6 ex./14.05.2008
Inst.fond.: jud.
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Rujița Rambu
