Speta Legea 10/2001. Decizia 90/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.90/
Ședința publică din 14 Mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - ---
Grefier: -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de reclamanții: și, prin procurator () -, cu domiciliul ales în B,-,.2..B,.65, sector 2, împotriva sentinței civile nr.3 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier-juridic, pentru intimata-pârâtă Primăria Municipiului Pitești, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar, lipsă fiind apelanții-reclamanți și.
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură al instanței, precizări, de către apelanții-reclamanți. În aceste precizări se arată și faptul că se solicită judecata cauzei și în lipsă.
Consilier-juridic arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului asupra apelului.
Curtea, în raport de această precizare, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Consilier-juridic solicită respingerea apelului, având în vedere faptul că motivele invocate în apel sunt motive noi, neinvocate în fața instanței de fond. Măsurile reparatorii sunt stabilite de către Comisia Centrală, în urma întocmirii unei expertize.
CURTEA:
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.3 din 20 ianuarie 2009, Tribunalul Argeș admițând contestația formulată de reclamanții și împotriva dispoziției nr.2598/2008 a Primarului Municipiului Pitești prin care fusese respinsă cererea acestora de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent pentru fosta lor proprietate situată în Pitești,- (fost nr.26), județul A, a desființat-o pe aceasta și l-a obligat, pe intimat, să emită o nouă dispoziție, prin care să fie acordate măsuri reparatorii pentru terenul de 378m.p. și construcțiile ce s-au aflat pe acesta.
În motivare, s-a reținut că temeiul respingerii notificării adresată de către cei doi petenți l-a constituit lipsa calității de moștenitori a acestora față de fostul proprietar necontestat al bunurilor,.
În fața instanței a fost încuviințată suplimentarea probatoriului cu acte, înlăturându-se opoziția intimatului potrivit căreia, după încheierea termenului limită prevăzut de legiuitor, astfel de probe nu mai pot fi aduse, cu motivarea că o asemenea limitare nu este prevăzută de lege decât în faza administrativă, prejurisdicțională, în vreme ce, în fața instanței de judecată legiuitorul nu a înțeles să impună asemenea limitări.
Din examinarea probatoriului pricinii, s-a reținut în fapt că, într-adevăr, imobilul în litigiu a aparținut numiților și, dobândit prin vânzare-cumpărare, potrivit contractului autentificat sub nr.3902 din data de 1 decembrie 1927, în urma decesului celui de al doilea, rămânând moștenitoare numita (cu numele grecesc ), în calitate de soție supraviețuitoare; în urma decesului acesteia, în anul 1978, moștenirea a fost culeasă de către. La rândul său, succesiunea acesteia s-a deschis în anul 1992, moștenitorii săi fiind petenții din prezenta cauză.
Astfel stabilită fiind succesiunea transmiterilor patrimoniului în care bunul s-a aflat inițial, fondată s-a constatat contestația adresată deciziei.
Pe cale de consecință, în temeiul art.1 alin.2 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură nemaifiind posibilă, întrucât construcțiile nu mai există și terenul este afectat de construcția unui bloc de locuințe și zona funcțională a acestuia, s-a dispus emiterea unei noi decizii prin care să se stabilească îndreptățirea la măsuri reparatorii.
La stabilirea valorii acestor măsuri s-a indicat ca ea să privească întregul bun, nefăcându-se dovada că la data preluării de către stat s-ar fi plătit despăgubiri proprietarului.
Împotriva sentinței, în termen, au formulat apel petenții, prin procurator, criticând-o pentru aprecierea greșită a îndreptățirii lor de a primi măsuri reparatorii prin echivalent, pentru ca, apoi, să se dispună intimatului-pârât, Primarul Municipiului Pitești, să emită decizie prin care să se stabilească acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, în loc ca instanța să pronunțe ea însăși o hotărâre în acest sens.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor aduse, constată apelul ca nefiind fondat.
Prin precizarea formulată pentru termenul din data de 14 mai 2001, mandatarul apelanților a arătat că nemulțumirea privește faptul că instanța nu a acordat ea însăși despăgubiri bănești, ci a analizat exclusiv contestația adusă dispoziției atacate.
În susținerea apărării, se invocă pronunțarea, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei decizii de îndrumare, potrivit căreia instanța, într-o asemenea situație, ar fi trebuit să oblige, ea însăși, pe intimat la acordarea măsurilor prin echivalent, iar nu să oblige la emiterea unei dispoziții prin care să se constate îndreptățirea la primirea unei asemenea măsuri.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticii aduse, constată apelul ca nefiind fondat.
Astfel, se va observa că situația premisă la care se aplică decizia în interesul legii a Înaltei Curți, de care apelanții se slujesc în susținerea apărării lor, o constituie situația în care, prin decizia/dispoziția atacată s-a respins cererea prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, sau acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
Deși s-a solicitat de către instanță, apelanții nu au pretins nici un moment ca restituirea bunului să se facă în natură, ci prin măsuri reparatorii.
De aceea, dezlegarea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este aplicabilă cauzei de față.
Pentru situația restituirii prin măsuri reparatorii în echivalent a dreptului de proprietate la art.29 alin.4, măsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită, potrivit legii speciale, cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Ca atare, după ce instanța constată îndreptățirea contestatorilor, negată anterior de către autoritatea notificată, la primirea într-una din formele echivalente a dreptului de proprietate uzurpat, această entitate este cea care, prin negociere cu beneficiarul normei, persoana îndreptățită, în condițiile textului legii speciale, potrivit dezvoltărilor aduse prin normele metodologice de aplicare a legii, aprobate prin nr.HG498/2003, va stabili valoarea măsurii reparatorii, modalitățile de acordare a acestora așa cum sunt ele expres prevăzute de lege, pentru la procedura stabilită de art.31 alin.(1) potrivit căruia persoanele arătate la art.3 alin.(1) lit.b) au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Măsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc, față de modificarea Legii nr.10/2001, prin Legea nr.247/2005, potrivit Titlului VII din aceasta, care reglementează regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, autoritatea înființată prin lege în scopul aplicării acestor dispoziții, respectiv Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor fiind cea către care se direcționează de către entitatea investită, în cazul de față Primarul Municipiului Pitești, decizia prin care se stabilește îndreptățirea la primirea acestor despăgubiri.
Cum se poate observa, instanța nu poate ea direct trimite hotărârea sa către comisia centrală, ci se impune ca întregul dosar, așa cum se arată în norma nou adoptată, așa cum se află el la dispoziția entității notificate, să fie înaintat.
Nu se poate spune că s-ar crea posibilitatea unui nou abuz prin întârzierea înaintării dosarului, față de faptul că legiuitorul a prevăzut și sancțiuni pentru neîndeplinirea obligațiilor curgând din lege, înscrise la capitolul VI din Legea nr.10/2001.
Pentru același motiv, instanța nu putea stabili, ea însăși, măsurile reparatorii nici pentru construcțiile ce s-au aflat pe teren, prin art.32-(1) din Legea nr.10/2001, pentru acestea, notificarea formulată de persoana îndreptățită soluționându-se potrivit art.10 sau 11 prin dispoziția motivată a primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a aflat imobilul, cu aplicarea dispozițiilor art.22-28 în mod corespunzător.
Procedura de despăgubire urmează aceleași reguli generale înscrise la Capitolul VII din Legea nr.247/2005.
Față de acestea, nu se constată vreun motiv de netemeinicie sau nelegalitate prin pronunțarea, în acest mod, de către instanță a soluției sale, de aceea, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, apelul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții și, prin procurator () -, cu domiciliul ales în B,-,.2..B, etaj 5,.65, sector 2, împotriva sentinței civile nr.3 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile, de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI -Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
-,
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.5/20.05.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu