Speta Legea 10/2001. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 93.
Ședința publică de la 12.05.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
GREFIER - - - -
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de apelantul-pârât MUNICIPIUL B, PRIN PRIMARUL GENERAL, împotriva sentinței civile nr. 1594. din 15.10.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații-reclamanți, prin avocat ce depune la dosar împuternicirea avocațială nr. 16534 din 11.05.2009, și, prin avocat ce depune delegația de substituire nr. 245 din 11.05.2009 dată de avocatul titular, pentru care depune împuternicirea avocațială nr. - din 12.05.2009, lipsind apelantul-pârât MUNICIPIUL B, PRIN PRIMARUL GENERAL.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 12.05.2009 apelantul-pârât MUNICIPIUL B, PRIN PRIMARUL GENERAL, a depus motivele de apel în două exemplare.
Reprezentanții legali ai intimaților-reclamanți și solicită comunicarea unui exemplar al motivelor de apel formulate de apelantul-pârât precum și lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.
Curtea înmânează în ședință publică reprezentanților legali ai intimaților-reclamanți un exemplar al motivelor de apel formulate de apelantul-pârât și dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitate acestora să ia cunoștință de conținutul motivelor comunicate.
La a doua strigare a cauzei, au răspuns intimații-reclamanți, prin avocat, și, prin avocat, lipsind apelantul-pârât MUNICIPIUL B, PRIN PRIMARUL GENERAL.
Reprezentantul intimatului-reclamant invocă excepția tardivității apelului declarat în raport de data comunicării sentinței pronunțată de instanța de fond -23.12.2008 și respectiv data declarării apelului-08.01.2009. Pe fond, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului-reclamant pune concluzii de respingere a apelului și, în consecință, menținerea sentinței civile apelate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. În susținerea poziției sale, precizează că așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, reclamantul a făcut dovada existenței dreptului său de proprietate astfel încât criticile invocate de apelantul-pârât nu pot fi primite.
CURTEA,
Deliberand asupra apelului de fata, constata urmatoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă sub nr. 2125/2005, reclamanții și au chemat în judecată pârâta Primăria Municipiului B, solicitând ca pe calea contestației prevăzută de Legea nr. 10/2001 să fie pronunțată o hotărâre prin care să se anuleze dispoziția 3951/2005 și să se dispună restituirea în natură a imobilului situat în B,- sector 2 și a terenului aferent ori stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent.
În motivarea contestației, reclamanții au arătat în esență că imobilul sus menționat a aparținut autorului lor, care l-a cumpărat în anul 1947 însă ulterior prin Decretul nr. 111/1951, imobilul a fost preluat abuziv de către stat.
Reclamanții au arătat că în mod nejustificat pârâta a apreciat că nu au dovedit dreptul lor de proprietate în procedura administrativă prev. de Legea nr. 10/2001, întrucât chiar dacă nu au depus un titlu în înțelesul clasic al termenului, cu toate acestea Legea nr. 10/2001 derogă de la regulile generale în materia probării dreptului de proprietate, astfel încât potrivit art. 22 pct. 1 lit. d din Normele metodologice, actele doveditoare ale dreptului de proprietate pot fi orice alte acte emanând de la o autoritate din acea perioadă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea persoanei respective.
Or, în speța dedusă judecății pe lângă cele două hotărâri judecătorești anexate notificării, reclamanții au mai depus și adresa nr. - emisă de Consiliul Local Sector 2, extrasul din cu debitorii din grupa celor 135 de locuințe care au depus în contul capitalului sume importante întocmit în anul 1947 și contractul de vânzare-cumpărare 397/1947, iar din toate aceste acte rezultă în mod" direct sau indirect că autorul lor avea calitate de proprietar al imobilului din strada -, sector 2.
Reclamanții au mai invocat faptul că Decretul 218/1960 în baza căruia s-a constatat că imobilul a trecut în proprietatea statului prin 120/1970 a Tribunalului București Secția a V-a Civilă încălca Constituția atunci în vigoare, Legile organice și tratatele internaționale la care România era parte, astfel că nu putea constitui titlul legal de proprietate pentru imobilele preluate în baza acestuia.
La termenul din 08.09.2005 contestatorii prin apărător și-au precizat acțiunea în sensul că are calitatea de pârât în cauză MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL și nu Primăria Municipiului B iar Tribunalul a luat act de această precizare a acțiunii.
Ulterior, pe data de 13.10.2005, reclamantul a formulat o nouă precizare la acțiune prin care a reconfirmat faptul că pârâtul este Municipiul B și nu Primăria Municipiului B și a mai solicitat restituirea în natură atât a părții de imobil neînstrăinate cât și a părții care a fost înstrăinată către, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. N -.06.1997, iar în subsidiar acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, dacă restituirea în natură nu este posibilă; totodată reclamantul a mai formulat un capăt trei de cerere prin care a solicitat constatarea vacanței succesorale de pe urma defunctei.
Prin încheierea de ședință de la aceeași dată, Tribunalul a luat act de precizarea acțiunii în privința primelor două capete de cerere însă a constatat că nu este învestit cu soluționarea capătului 3 de cerere întrucât acțiunea s-a modificat după prima zi de înfățișare iar pârâtul s-a opus la modificarea acțiunii.
La același termen, Tribunalul a încuviințat pentru contestatori proba cu expertiză specialitatea topografie cadastru și geodezie iar pe parcursul administrării acestei probe s-a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză -, precum și completarea la acest raport de expertiză în urma obiecțiunilor încuviințate de instanță reclamanților.
Din oficiu, tribunalul a solicitat comunicarea tuturor actelor care au stat la baza emiterii dispoziției 3951/2005, precum și a situației juridice a imobilului și a actelor care au stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare 1676/1997.
La termenul din 31.05.2007, Tribunalul a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a rămas în pronunțare pe acest aspect cât și pe fondul cauzei.
Prin sentința civilă nr. 955/21.06.2007, pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. 2125/2005 (nr. unic dosar -), s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului a respins acțiunea formulată de reclamantul, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă; s-a admis în parte acțiunea precizată de reclamantul - orei în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B,prin Primarul General; s-a anulat dispoziția nr. 3951/ 24.02.2005 emisă de Primarul General al Municipiului B în soluționarea dosarului întocmit în baza notificării nr. 1970/2001 formulată de reclamant; a obligat pe pârât să emită dispoziție motivată prin care să propună reclamantului măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentul nr. 1 situat în B,-, sector 2, ce a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr. N -.06.1997 încheiat între Consiliul General al Municipiului B - - și, compus din camera nr. l și wc. nr. 3 din anexa 3, la parter, bucătărie nr.2 și debara nr.5, din anexa 2, la subsol(spații în exclusivitate), culoar nr. 4, pivnița nr. l din anexa 2, la subsol, oficiu nr. 4, culoar nr. 5 și vestibul nr. 6 din anexa 3 (spații în comun), astfel cum sunt identificate în completarea la raportul de expertiză topografică nr. 1779/13.03.2006 întocmit de expertul Lolica, constând în despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubiri lor aferente imobilelor preluate în mod abuziv; a obligat pârâtul să emită dispoziție motivată prin care să restituie reclamantului în natură terenul în suprafață de 197,24.p, situat în B,str. - nr.8, sector 2, cu excepția suprafeței de 51,48. teren situat sub construcție ce a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr. N 1676/2.06.1997 încheiat între Consiliul General al Municipiului B - - și precum și construcția reprezentând apartamentul nr.2 compus din bucătărie nr.2 din anexa 3, la parter, debara nr.3 din anexa 2 la subsol, toate încăperile de la etajul 1 și pod (spații în exclusivitate), culoar nr. 4, pivniță nr. 1 din anexa 2, la subsol, oficiu nr. 4, culoar nr. 5 și vestibul nr. 6 din anexa 3 (spații în comun), astfel cum sunt identificate în completarea la raportul de expertiza topografică nr.1779/13.03.2006 întocmit de expertul Lolica; a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 3000 RON reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin notificarea înregistrată sub nr. 1970/2001, numitul a solicitat în baza Legii nr. 10/2001, restituirea în natură sau prin echivalent a imobilului cu destinație de locuință și a terenului aferent situat în-,sector 2,B,fostă proprietate a defunctului (fila 70).
Prin dispoziția nr. 3951/2005, Primarul Municipiului B, a respins notificarea formulată ca nedovedită(fila 39).
Potrivit art. 3 din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, printre altele persoane fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora,iar de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite.
De asemenea, conform art. 4 în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite, dreptul de proprietate se constată sau se stabilește în cote - părți ideale, potrivit dreptului comun.
Totodată, potrivit art. 22, persoana îndreptățită va notifica în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului în cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.
Tribunalul a apreciat că în prezenta cauză reclamantul nu are calitate procesuală activă întrucât, conform dispozițiilor legale sus menționate, dispoziția nr. 3951/2005 emisă de pârâtă în baza notificării nr. 1970/2001 poate fi atacată numai de către persoanele care au formulat notificarea, respectiv de către nu și de către alte terțe persoane.
Lipsa calității procesuale a reclamantului a rezultat și din faptul că acest rec1amant nu a formulat în nici un moment notificare în baza Legii nr. 10/2001, astfel încât nu poate avea calitatea de persoană îndreptățită recunoscută de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 10/2001, neavând deci nici calitatea de proprietar și nici de moștenitor al fostului proprietar al imobilelor la data preluării în mod abuziva acestora.
Imobilul - teren în suprafață de 197,24. situat în-, sector 2, B, precum și construcția edificată pe acest teren, a aparținut autorului rec1amantului, așa cum rezultă din cu beneficiarii Casei Construcțiilor din Parcul V Funcționari Publici din anul 1946 (fila 48).
Potrivit adresei nr. 828/2003 și 1370/2006, emise de SA, imobilul situat în-, sector 2, fost preluat în baza Decretului nr. 111/1961, Decizia nr. 256/1955, fost proprietar iar în condițiile Legii nr. 112/1995 a fost perfectat de către Consiliul General al Municipiului B - Administrația Fondului Imobiliar contractul de vânzare cumpărare nr. M 1676/2.06.1997 pe numele (filele 53 și 137).
Totodată, din conținutul deciziei civile nr. 120/19.01.1970 pronunțată de Tribunalul București Secția a Va Civilă, prin care s-a constatat că imobilul situat în B,-, sector 3, este trecut în patrimoniul statului conform art. III din Decretul nr. 218/1960, rezultă că autorul rec1amantului deținea în proprietate imobilul susmenționat (filele 72 - 73).
În urma decesului numitului, și a deceselor succesive ulterioare au rămas ca unici moștenitori reclamanți și, conform certificatului de moștenitor nr. 356/1971, emis de notariatul de Stat Sector 4 B (fila 63) și a certificatelor de moștenitor nr. 11 și 12/21.01.2002 emise de BNP (filele 64 și 65).
Rezultă în mod evident că terenul și construcția a aparținut autorului rec1amanților, fiind trecut în proprietatea statului.
Primăria avea obligativitatea de a se pronunța asupra fondului cererii formulate, respectiv, avea obligativitatea de a analiza actele depuse și de a se pronunța în ce măsură se justifică restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri prin echivalent asupra terenului și asupra construcției situat în B,-, sector 2
Potrivit art. 7 alin. 1 imobilele preluate în mod abuziv se restituie de regulă în natură, iar în acest sens sunt și dispozițiile art. 9 din Legea nr. 10/2001 conform căruia imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire
Din conținutul raportului de expertiză tehnică topografică nr. 1779/13.03.2006 întocmit de expertul Lolica precum și din completarea la acest raport de expertiză (fila 1571 rezultat din suprafața totală de 197,24. a terenului situat pe-, sector 2 o suprafață de 51,46. este ocupată de construcția atribuită apartamentului nr.1 vândut cu contractul de vânzare - cumpărare nr. N 1676/2.06.1997 defunctei (fila 152).
O parte din imobilul construcție este liber în sens juridic, fiind deținut în prezent cu contract de închiriere iar o altă parte a imobilului construcție este reprezentat de apartamentul nr. 1 sus menționat, care a fost vândut în baza Legii nr. 112/1995 către defuncta.
Pentru spațiile care au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. N 1676/2.06.1997 reclamantul nu are decât posibilitatea acordării de despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001(art.20 alin.2) și nu beneficiază de restituirea în natură a imobilelor.
În consecință, în raport de considerentele arătate în cele ce preced, tribunalul va admite în parte contestația și va anula dispoziția nr. 3951/24.02.2005 emisă de Primarul General al Municipiului B în soluționarea dosarului întocmit în baza notificări nr. 1970/2001 formulată de reclamant.
Tribunalul a obligat pârâtul să emită dispoziție motivată prin care să propună reclamantului măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentul nr. 1 situat în B,-, sector 2, ce a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare N 1676/2.06.1997 încheiat între Consiliul General al Municipiului B - și,compus din cameră nr. l și wc nr. 3 din anexa 2, la parter, bucătărie nr. 2 și debara nr. 5 din anexa 2, la subsol (spații în exclusivitate), culoar nr. 4, pivniță nr. 1 din anexa 2, la subsol, oficiu nr. 4, culoar nr. 5 și vestibul nr. 6 din anexa 3 (spații în comun), astfel cum sunt identificate în completarea la raportul de expertiză topografică nr. 1779/13.03.2006 întocmit de expertul Lolica, constând în despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
De asemenea, pentru celelalte spații care nu au fost vândute în baza Legii nr. 112/1995 și care sunt libere în sensul Legii nr. 10/2001, tribunalul a obligat pârâtul să emită dispoziție motivată prin care să restituie reclamantului în natură terenul în suprafață de 197,24. situat în B,-, sector 2, cu excepția suprafeței de 51,48. teren situat sub construcție ce a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr. N 1676/2.06.1997 încheiat între Consiliul General al Municipiului B - și precum și construcția reprezentând apartamentul nr. 2 compus din bucătărie nr. 2 din anexa 3, la parter, debara nr. 3 din anexa 2 la subsol, toate încăperile de la etajul 1 și pod (spații în exclusivitate) culoar nr. 4, pivniță nr. 1 din anexa 2, la subsol, oficiu nr. 4, culoar nr. 5 și vestibul nr. 6 din anexa 3 (spații în comun),astfel cum sunt identificate în completarea la raportul de expertiză topografică nr. 1779/13.03.2006 întocmit de expertul Lolica.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel la 24.09.2007 de către Municipiul B prin Primarul General și la 19.09.2007 de către cu respectarea termenului prevăzut de art. 284 Cod procedură civilă, sentința fiind comunicată apelanților la 14.09.2007 conform dovezilor de comunicare aflate la filele 236 și 234 dosar fond.
Cererile de apel sunt scutite de taxă de timbru conform art. 50 din Legea nr. 10/2001.
Apelantul Municipiul B prin Primarul General critică sentința arătând că în mod greșit instanța a admis contestația, a anulat dispoziția sus menționată, a obligat Municipiul B să emită dispoziție de restituire în natură a imobilului - teren în suprafață de 197,24. și construcție,precum și dispoziție prin care să se propună măsuri reparatorii prin echivalent pentru apartamentul nr. 1 ce a fost înstrăinat pentru următoarele argumente; din actele depuse la Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 a rezultat că. contestatorul - orei nu a făcut dovada de persoană îndreptățită în sensul depunerii actului de proprietate astfel cum a fost prevăzut în lege.
Art. 22 din Legea nr. 10/2001 prevede că în termen de 18 luni s-au depus actele doveditoare, dar prin prelungirea termenului de depunere s-a ajuns la un număr de 27 de luni, se apreciază că. contestatorul avea timp suficient să depună actele solicitate și că acestea nu pot fi primite de instanță. Se consideră că instanța este investită potrivit art. 24 alin. 8 doar să verifice temeinicia dispoziției emise de unitatea deținătoare.
Mai mult art. 22 din Legea nr. 247/2005 care modifică Legea nr. 10/2001 prevede că actele prin care se face dovada de persoana îndreptățită se depun până la data soluționării notificării de către unitatea deținătoare.
În ce privește obligarea Municipiului B la plata cheltuielilor de judecată, s-a solicitat să se respingă neîntemeiat acest capăt de cerere.
La 16.01.2008 a depus motivele de apel și întâmpinare.
În soluționarea apelurilor, curtea de apel a reținut următoarele:
Criticile formulate de Municipiul B prin Primarul General, sunt nefondate, urmând ca apelul să fie respins de C ca nefondat conform art. 296 cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Astfel cum rezultă din actele depuse la dosar în fața instanțe de fond și care de altfel au fost comunicate și instituției notificate imobilul în litigiu din B,-, sector 2 compus din etaj. parter și subsol a aparținut numitului. de la care s fost preluat conform art. III din Decretul nr. 218/1960-Conform deciziei civile nr. 120/19.01.1970 pronunțată în dosarul nr. 5561/1969.
a decedat la 8.11.1970 fiind moștenit de soția sa și de cei doi fii și conform certificatului de moștenitor nr. 356/septembrie 1971 eliberat de Notariatul de Stat Local Sector 4. a decedat la 23.04.1987 fiind moștenită de cei doi fii și conform certificatului de moștenitor nr.11/21.01.2002 eliberat de BNP. a decedat la 25.06.1996 a fost moștenit de fiul său conform certificatului de moștenitor nr. 12 721.01.2002 eliberat de BNP.
Rezultă astfel că notificatorii și au calitate de persoane îndreptățite conform dispozițiilor art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001, ca moștenitori ai fostului proprietar de la care a fost abuziv preluat imobilul conform Decretului nr. 218/1960.
Este adevărat că notificarea nr. 1970 din 27.08.2001 a fost formulată în baza Legii nr. 10/2001 de către pentru restituirea în natură a imobilului cu destinația de locuință, din-, sector 2 (stradă care a purtat denumirea de str. R - - V, str. - și din 1948 str. -) conform adresei nr.49l22/11619/28.08.2003 emisă de Primăria Municipiului B - Serviciul urbană. La 23.02.2002 la notificarea nr. 1970 s-au depus acte completatoare astfel cum rezultă din adresa nr. 263 din 13.02.2002 înaintată împreună cu cererea formulată de și la Direcția Generală Juridic a Municipiului
Rezultă astfel că ambii moștenitori au formulat cerere în termenul legal prevăzut de lege pentru restituirea în natură a imobilului în litigiu și au demonstrat calitatea lor de persoane îndreptățite - ca moștenitori legali ai lui.
În mod greșit instituția notificatoare a respins notificarea reținând că nu a fost dovedită, deși la dosarul format în baza Legii nr. 10/2001 au fost depuse actele de proprietate, hotărârea judecătorească de predare a imobilului de către stat de la autorul notificatorilor în baza Decretului nr. 218/1960, actul de stare civilă și certificatele de moștenitor. De asemenea, în mod greșit în dispoziția nr. 395/24.02.2005 a fost menționat ca notificator doar, iar nu și care și-a însușit,notificarea formulată de unchiul său în termen legal, precizând această împrejurare în scris și făcând dovada calității de moștenitor al fostului proprietar.
În concluzie: atât cât și au dovedit calitatea de persoane îndreptățite la restituire conform Legii nr. 10/2001.
În motivele de apel depuse la 16.01.2008 apelantul a criticat sentința arătând că potrivit actelor depuse la dosarul cauzei a rezultat în mod clar ca unicii moștenitori ai autorului sunt - reclamanții și, fapt reținut în mod corect și de către instanța de fond (pag. 4 al.3 din sentință). Astfel, reclamantul și-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită, respectiv de moștenitor al persoanei îndreptățite potrivit certificatelor de moștenitor nr. 356/1971 emis de Notariatul de Stat al Sectorului 4 și certificatul de moștenitor nr. 11 și 12/21.01.2002 emis de BNP existente la dosarul de fond.
Instanța în mod greșit a admis excepția calității procesuale active a rec1amantului menționând că notificarea a fost făcută numai de către celălalt moștenitor, și în consecință numai acesta ar avea calitate procesuală activă,numai acesta putând ataca dispoziția Primăriei,rec1amantul fiind considerat de către instanța de fond o terță persoană.
În primul rând la data când a fost înaintată notificarea, respectiv 30.10.2001, era în vigoare Legea nr. 10/2001 cu art. 4 care cuprindea numai 3 alineate. După modificarea acestei legii anul 2005, fost introdus un nou alineat, respectiv, 4 în care se menționează că "de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III profita ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire".
Potrivit art. l cod civil "legea dispune numai pentru viitor, ea n-are putere retroactivă". Totodată, art. 15 alin. 2 din Constituția României stipulează "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Mai mult, rec1amantul a fost de bună credință și a semnat notificarea existentă la fila 12 din dosarul de fond și i-a dat-o lui pentru aoî nainta executorului judecătoresc: rec1amantul a avut surpriza să afle că acesta a înaintat o alta notificare care era semnată numai de către el; rec1amantul a mai observat că notificarea de la fila 12 dosar fond este semnată de către ambii moștenitori, adică atât, cât și de către.
Având în vedere considerentele menționate anterioare Curtea a apreciat în baza art. 296 raportat la art. 297 alin. 1 Cod procedură civila că apelul formulat de este fondat deoarece atât el cât și unchiul său au calitatea de persoane îndreptățite conform dispozițiilor Legii nr. 10/2001 iar instanța de fond în mod greșit a admis excepția calității procesuale active și a respins contestația formulată de ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
La data formulării notificării 30.10.2001, precum și la momentul completării notificării nr. 1970 - 13.02.2002, nu era în vigoare art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 prin care se stabilea că de cotele moștenitorilor legale care nu au urmat procedura prevăzută la cap. III beneficiază ceilalți moștenitori care au depus în termen cererea de restituire. Soluționarea notificării nr. 1970 s-a efectuat în 24.02.2005, fără a se avea în vedere toate actele depuse la dosar, deci cu ignorarea dreptului apelantului.
Instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului contestației formulate de care este și el îndreptățit să conteste dispoziția nr. 3951 atât pentru că nu i s-a recunoscut calitate de persoană îndreptățită cât și pentru nerestituirea imobilului solicitat. Prin urmare se impune desființarea sentinței civile apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță care va soluționa pe fond contestația formulată de ambii moștenitori ai lui urmând a se stabili drepturile ambilor asupra imobilului din-, sector 2.
Prin decizia civilă nr. 171/05.03.2008, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. -, s-a respins ca nefondat apelul formulat de Municipiul B prin Primarul General împotriva sentinței civile nr. 955/21.06.2007, pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosarul nr. 2125/2005 (nr. unic dosar -); s-a admis apelul declarat de apelantul reclamant împotriva aceleiași sentințe civile; s-a desființat sentința civilă apelată și a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe Tribunalul București.
a fost înregistrată la data de 18.06.2008 la Tribunalul București Secția a V-a Civilă sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 1594/F/15.10.2008 pronuntata de Tribunalul B Sectia a V-a Civilă a fost admisa acțiunea formulată de reclamanții si în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL B, PRIN PRIMARUL GENERAL, s-a dispus anularea dispoziției nr. 3951/24.02.2005 si a fost obligat pârâtul să emită dispoziție cu propunere de acordare de despăgubiri pentru apartamentul 1 din B,-, sectorul 2 (și teren de sub construcție - 51, 48 mp) și dispoziție de restituire pentru restul imobilului din B,-, sectorul 2 (apartamentul nr. 2, nevândut și restul de teren din suprafață totală de 197,24 mp ).
Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut urmatoarele:
"Imobilul din B,- (construcție și teren) figura în anul 1954 în proprietatea lui. În noiembrie 1954 s-a încheiat procesul verbal prin care organele financiare au reținut că proprietarii s-au dezinteresat complet de soarta imobilului. Această împrejurare a fost reținută în sentința civilă nr. 983/26.03.1969 a Judecătoriei Sectorului 3 B - fila 9. De asemenea, în adresa nr. -/19 noiembrie 2001 - fila 14, s-a comunicat că în anul 1952 s-a deschis rol fiscal pe numele lui.
Din aceste înscrisuri rezultă că imobilul a intrat în proprietatea Statului prin preluare de la aceasta persoană. Actul de proprietate nu a fost depus, dar față de dispozițiile art. 23 pct. 1 lit. d din nr.HG 250/2007, reține că dovada privind calitatea de proprietar la data preluării a fost făcută.
Prin sentința civilă nr. 983/1969 a Judecătoriei Sectorului 3 B și decizia nr. 120/1970 a Tribunalului București (filele 9-10), instanța reține că imobilul a fost preluat de către Stat ca urmare a întocmirii procesului verbal din 1954 și prin aplicarea prescripției de 2 ani reglementată de art. III din Decretul nr. 218/1960.
Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu neconstituționalitatea Decretului nr. 218/1960 este constantă, astfel că instanța reține că, imobilul se încadrează în dispozițiile art. 2 lit. h din Legea nr. 10/2001.
Cu privire la calitatea de persoană îndreptățită a celor doi reclamanți de a cere restituirea imobilului sau măsuri reparatorii, instanța reține calitatea acestora de moștenitori ai fostul proprietar, în condițiile art. 4 alin. 2 din legea 10/2001, succesibili direcți ai fostului proprietar sau prin preluarea drepturilor succesorale ale moștenitorilor direcți (certificatele de moștenitor de la filele 11 și 15-16).
În soluționarea cererii privind imobilul preluat de către stat, Tribunalul va ține seama de disp. art. 20 din Legea 10/2001 și de împrejurarea că potrivit raportului de expertiză de la filele 100 - 104 și 115-122, partea nevândută a imobilului (contract de vânzare-cumpărare - fila 174) este liberă, în înțelesul art. 10 din Legea 10/2001.
Având în vedere că notificarea formulată de reclamanți a fost greșit soluționată, urmează a anula dispoziția de respingere reținând dreptul la restituirea părții de imobil care este liberă și la despăgubiri pentru partea de imobil care face obiectul vânzării."
Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul Municipiul B, reprezentat legal de către Primarul General, prin Directorul Executiv al Direcției Juridice, contencios și Legislație, împuternicit prin Dispoziția Primarului General nr. 1808/2008, formuland urmatoarele critici:
"Considerăm că sentința civilă pronunțată este netemeinică și nelegală întrucât în opinia noastră instanța de judecată a anulat în mod greșit dispoziția emisă de instituția noastră.
Astfel, prin Dispoziția nr. 3951/24.02.2005, Municipiului Bar espins notificarea formulată de notificatorul întrucât până la data emiterii acestei decizii acesta nu făcuse dovada dreptului de proprietate și nici a calității de persoana îndreptățită.
Comisia pentru aplicarea Legii nr. 1 0/2001 a avut în vedere la momentul emiterii acestei dispoziții faptul că la dosarul administrativ nu există nici un act care să facă dovada dreptului de proprietate a imobilului situat în B,-, sector 2
În opinia noastră instanța în mod greșit a procedat la analizarea notificării depuse pe fond, întrucât legea este categorică în acest sens, art. 22 din Legea nr. 1 0/2001 prevede un termen de depunere a actelor doveditoare, termen prelungit ulterior la 27 de luni, reclamanții având o perioadă rezonabilă în care puteau depune la dosarul administrativ format în baza notificării actele solicitate.
De asemenea, atunci când legiuitorul a vorbit despre depunerea înscrisurilor până la data soluționării notificării, în mod indiscutabil s-a referit, s-a raportat la faza administrativă a soluționării notificării, în faza judiciară în care ne aflăm soluționându-se o contestație împotriva unei dispoziții de Primar General prin care a fost soluționată notificarea.
Apare astfel, în mod evident faptul că instanța de fond realizează o aplicare greșită a legii, legea specială incidentă în această materie (Legea nr. 10/2001) fiind categorică în acest sens.
Față de cele învederate vă solicităm să admiteți apelul să schimbați în tot
sentința apelata iar pe fond să respingeți acțiunea ca neîntemeiată."
Analizand cu prioritate exceptia tardivitatii formularii apelului, invocata la acest termen, curtea retine ca aceasta nu este intemeiata intrucat comunicarea sentintei s-a facut catre apelant la data de 23.12.2008, astfel cum rezulta din dovada de comunicare aflata la fila 20 din dosarul TB-Sectia a V-a Civila, iar apelul a fost declarat la 8.01.2009, asa incat a fost declarat in termenul de 15 zile libere prevazut de art. 284 alin. 1.proc.civ. calculat conform art. 101 alin. 1.proc.civ.
In consecinta, curtea va respinge exceptia tardivitatii declararii apelului ca nefondata.
Analizand apelul pe fond in raport cu motivele de apel formulate, curtea retine urmatoarele:
Este nefondata sustinerea apelantului in sensul ca instanta ar fi luat in considerare acte depuse dupa epuizarea fazei administrative, respectiv dupa emiterea dispozitiei contestate.
Astfel, prima instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 23 pct. 1 lit. d din HG 250/2007, retinandu-se ca dovada calitatii de proprietar a fost facuta prin sentinta civila nr. 983/26.03.1969 a Judecatoriei sectorului 3 B, precum si prin adresa nr. -/19.11.2001, prin care s-a comunicat ca in anul 1952 s-a deschis rol fiscal pe numele lui.
Ca atare, solutia primei instante nu este intemeiata pe un act depus ulterior epuizarii fazei administrative prin emiterea dispozitiei contestate, ci este intemeiata pe acte care au fost la dispozitia Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, dar care nu le-a valorificat sub aspect probatoriu in raport cu dispozitiile art. 23 si 24 din Legea nr. 10/2001 si normele de aplicare a acestor articole, cuprinse in HG 250/2007.
Cum criticile formulate in apel sunt nefondate, avand in vedere cele retinute mai sus, curtea urmeaza sa respinga apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția de tardivitate a formulări apelului ca nefondată.
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul - pârât MUNICIPIUL B, prin Primarul General, cu sediul în B, bd. - - nr. 47, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 1594 din 15.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații - reclamanți, cu domiciliul în B,-, - 22,. A,. 5, sectorul 3 și, cu domiciliul în B,-, - 20,. A,. 7, sectorul 3.
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- - -
Red. MS
.red.
5 ex./23.06.2009
Jud Fond Secția a V-a Civilă
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Melania Stanciu
