Speta Legea 10/2001. Decizia 97/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 97
Ședința publică de la 23 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier - - -
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de reclamantul, cu domiciliul în C, bd. - ). - -), nr. 14, jud. D, și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 328 din 07 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-(nr. în format vechi 3570/civ/2006), având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns apelantul reclamant, asistat de avocat, și consilier juridic, reprezentând pe apelanții pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Avocat pentru apelantul reclamant, a solicitat sulpimentarea probatoriului prin proba cu acte și prin completarea raportului de expertiză efectuat de expertul, probă ce a fost solicitată și la instanța de fond. Această ultimă cerere a fost considerată ca obiecțiuni la raportul de expertiză, așa cum s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 7 martie 2008. În aceeași ședință reclamantul a mai depus, în extras de pe site-ul Primăriei mun. C, hotărâre a consiliului local privind trecerea unei părți a terenurilor revendicate în domeniul public, pe acestea fiind amplasate chioșcuri. Acest fapt reiese și din o adresă emisă de Primăria C către reclamant. De asemenea, nu a fost clarificată prin expertiza tehnică nici situația terenului deținut de
Consilier juridic, pentru apelanții pârâți, s-a opus cererii de completare a raportului de expertiză, întrucât la instanța de fond nu au fost formulate obiecțiuni la raportul de expertiză. A considerat că ar fi utilă cauzei efectuarea unei adrese către Primărie pentru a se clarifica situația juridică a terenurilor.
Avocat, pentru apelantul reclamant, a depus adrese emise de Primăria mun. C, în care se menționează că situația juridică a terenului situat în str. - - se poate aprecia doar la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței pronunțate în dosar nr- al Tribunalul Dolj.
Curtea, în raport de circumstanțele speței, a considerat probele solicitate de părți ca nefiind utile cauzei, respingându-le.
Constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelurilor.
Avocat, pentru apelantul reclamant, a susținut oral motivele de apel formulate în scris, în raport de care a solicitat în principal admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a fi introduse în cauză terțele persoane deținătoare ale terenurilor. În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, modificarea sentinței și obligarea pârâților să emită decizie pentru restituirea suprafeței de teren libere.
A arătat că din sentința instanței de fond nu reies motivele respingerii cererii pentru cele două suprafețe libere. A mai arătat că părți din terenul revendicat sunt ocupate de chioșcuri, în baza unor contracte de concesionare, o parte din acestea aflându-se în fază de expirare. Astfel, ar putea interveni instituția subrogării în drepturi, reclamantul având posibilitatea să încaseze redevența pentru perioada concesionată.
Consilier juridic, pentru apelanții pârâți, a solicitat respingerea apelului declarat de reclamant.
A susținut oral motivele de apel formulate în scris, arătând că din procesul-verbal privind starea de fapt a imobilului notificat rezultă că numai suprafața indicată este liberă și poate fi restituită în natură. A pus concluzii de admitere a apelului și schimbarea sentinței civile atacate în sensul respingerii acțiunii.
Avocat, pentru apelantul reclamant, a solicitat respingerea apelului declarat de pârâți.
CURTEA
Asupra apelurilor de față:
La data de 04.08.2006, a formulat contestație împotriva dispoziției nr.11498/17.07.2006 emisă de Primarul Mun.C în baza Legii 10/2001, prin care a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 18080 mp.
În motivarea contestației a arătat că autoarea sa a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 20504 mp. situat în C, - -, nr.14, din care în anul 1953 fost preluată fără titlu valabil suprafața de 17634,5 mp. iar în baza Decretului nr.450/1979, a fost preluată suprafața de 2870 mp. și că în prezent terenul solicitat este parțial liber.
S-au depus la dosar în copie: dispoziția contestată, notificarea formulată în baza Legii 10/2001, adresa Comitetului Executiv al Sfatului Popular al orașului C, proces-verbal de preluare din 03.03.1980, proces-verbal privind starea de fapt a imobilului din 15.03. 2006, dispoziția nr.8060/2006 și dispoziția nr.12654/2006, referat privind propunerea de restituire a imobilului, certificat supliment de moștenitor nr.99/30.09.2005, act de vânzare-cumpărare autentic nr.8113/1974, stat de plată a despăgubirilor, act de vânzare din 1940, acte de stare civilă, certificatul de moștenitor nr.1349/1974ș.
La data de 14.12.2006, reclamantul și-a precizat contestația, conform dispoziției instanței, arătând că este unicul moștenitor al defunctei, decedată la 09.04.2005, care a formulat notificare pentru suprafața de teren de 20504 mp. situată în C, - -, nr.14.
În anul 2006 s-au admis două dispoziții de restituire în natură pentru aceeași suprafață de 2424 mp. terenul respectiv aflându-se în posesia reclamantului.
La 29.06.2007, reclamantul a depus la dosar o notă de precizări, arătând că deține în indiviziune cu alte persoane o suprafață de 499 mp. ce nu face obiectul litigiului, că suprafața restituită în natură se compune din trei parcele și că solicită restituirea în natură a diferenței de teren de 18080 mp.
La 04.07.2008, reclamantul și-a precizat acțiunea, solicitând nu numai restituirea în natură a terenului ci și acordarea în compensare a altor bunuri sau servicii în măsura în care nu este posibilă restituirea pe vechiul amplasament.
Prin sentința nr.328 din 7 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis în parte contestația formulată de reclamantul, domiciliat în C, bd.- -, nr.14 ). - -), împotriva dispoziției nr.11498/17.07.2006 a Primarului Municipiului C, în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului C și Primarul Municipiului
S-a anulat în parte dispoziția nr.11498/17.07.2006 a Primarului Mun.C, în sensul că s-a dispus restituirea în natură către reclamant terenului în suprafață de 245 mp. situat în C,-, județul D, identificat prin schița la raportul de expertiză, efectuat de exp. prin suprafața S7, schița făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a menținut dispoziția contestată în ceea ce privește măsura de acordare a despăgubirilor pentru restul terenului de 20259 mp.
S-a reținut că pentru terenul din C-, preluat de la, s-a emis inițial dispoziția nr.8060/20.04.2006 a Primarului Municipiului C, prin care s-a restituit acesteia suprafața de 2424 mp. (din totalul de 2050 mp), compusă din S1 - 67 mp, S2 - 245 mp și S3 - 2112 mp.
Ulterior, prin dispoziția nr.12654/14.08.2006, s-a modificat art.1 din dispoziția anterioară, restituirea în natură a suprafeței menționată în actul emis inițial, făcându-se către reclamantul - moștenitorul fostului proprietar al imobilului.
Pentru diferența nerestituită în natură a fost emisă dispoziția nr.11498/17.07.2006, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, aceasta fiind contestată de reclamant, care a pretins că terenul poate fi restituit în natură.
Instanța a constatat că imobilul autoarei compus din teren în suprafață de 20504 mp. a fost preluat abuziv, în două etape și anume, în 1953 s-a preluat fără titlu suprafața de 17634,5 mp, iar în baza decretului de expropriere nr.450/1979 s-a trecut în proprietatea statului terenul de 2870 mp.
Expertiza efectuată în cauză a identificat parcelele restituite reclamantului prin dispoziția nr.12654/2006, suprafața S8 care constituie în prezent proprietatea reclamantului, și terenurile libere de construcții S4, S5, S6, S7 și S9, cu următoarele suprafețe: 136 mp.; 42 mp.; 162 mp; 245 mp.; și 906 mp. stabilind că restul terenului este ocupat de blocuri de locuințe, străzi și alei, de Complexul și Imprimeria Oltenia.
S-a concluzionat că poate face obiectul restituirii în natură către reclamant numai terenul S7 în suprafață de 245 mp. așa cum este identificat în schița anexă la raportul de expertiză, care prin amplasament este susceptibil de a face obiectul unei proprietăți private funcționale, a cărei existență în zona respectivă nu ar afecta normala utilizare a construcțiilor învecinate.
Suprafețele S4 și S5 reprezintă spații de parcare, subteranul suprafeței de 162 mp. identificată ca fiind S6, este străbătut de rețeaua de canalizare a blocurilor din zonă, iar terenul de 609 mp. (S9) este amplasat între blocurile de locuințe și Complexul Comercial Pelendava, neavând un amplasament care să permită restituirea în natură.
Privitor la solicitarea reclamantului de a i se acorda în compensare bunuri sau servicii, tribunalul a apreciat că reprezintă un act de dispoziție ce poate fi consimțit numai de titularul dreptului de proprietate asupra bunului.
Împotriva sentinței au declarat apeluri reclamantul și Primarul Municipiului
În apelul reclamantului s-a arătat că, deși prin contestația depusă la 4.08.2006 a menționat că o parte din terenul a cărui restituire a solicitat-o se află în incinta, căreia îi revenea competența de soluționare a notificării, instanța nu a avut în vedere aceste susțineri.
Cele două expertize efectuate în cauză au stabilit că, aproximativ 20625 mp. sunt în administrarea și folosința SA B - Imprimeria Oltenia, SC SRL și a Municipiului C, constatare față de care instanța trebuia să analizeze dispoziția primarului și să oblige unitatea deținătoare să emită dispoziție motivată privind măsurile reparatorii solicitate prin notificare.
Pe fond, s-a reținut că pot fi restituite în natură și terenurile de 906 mp (S9) care nu se află în proximitatea blocurilor, cum a reținut expertul, mult mai aproape de acestea fiind situată suprafața S7, restituită prin sentința apelată.
Privitor la cele două parcele, S4 și S5, afectate parcărilor, conform practicii instanțelor, pot fi restituite, urmând ca ulterior proprietarul să negocieze cu primăria pentru chiria datorată.
Prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererii reclamantului, precizată, privind subrogarea sa în drepturile concesionarului pentru terenul ocupat de construcții, așa cum a fost identificat prin adresa nr.83313/16.06.2008 emisă de Primăria C - direcția patrimoniu.
Pârâtul a criticat sentința, invocând legalitatea dispoziției contestate, care a ținut seama de situația concretă a terenului, imposibil de restituit în natură, ipoteză în care sunt incidente prevederile art.10 pct.1 și 2 din Legea nr.10/2001.
Suprafețele identificate de expert sunt necesare și utile pentru buna funcționare a obiectivelor realizate ca efect al exproprierii, parte din acestea fiind destinate traficului rutier și pietonal spre ansamblul de blocuri.
Legea specială de retrocedare nu instituie obligația ca fiecare metru de teren preluat de stat să fie ocupat de construcții, ci terenul preluat, în ansamblul său, să fie afectat de lucrări de utilitate publică.
Examinând criticile invocate, se constată fondate apelurile, pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art.22 din Legea nr.10/2001 prevăd că notificarea se adresează persoanei juridice deținătoare a imobilului solicitat spre restituire sau persoanei juridice abilitată de lege să soluționeze notificarea cu privire la un bun care nu se află în patrimoniul său.
În sensul prevăzut de Legea nr.10/2001 și de Normele metodologice de aplicare unitară a legii, aprobate prin HG nr.250/2007, are calitate de unitate deținătoare, fie entitatea care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii, fie entitatea care are înregistrat în patrimoniul său, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat, bunul ce face obiectul legii.
În situația în care entitatea căreia i se adresează notificarea deține numai în parte bunul solicitat, are obligația, conform art.27 alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001, de a emite decizie motivată de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deține, și de a comunica persoanei îndreptățite toate datele privind persoana fizică sau juridică deținătoare a celeilalte părți din imobilul solicitat, ori, după caz, faptul că nu este în măsură să-l cunoască, informarea realizându-se potrivit alin.3 din textul menționat, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Entitatea căreia i s-a adresat notificare și care nu deține în totalitate bunul, în nici un caz nu poate respinge notificarea și cu privire la acea parte din bun deținută de altă persoană fizică sau juridică.
În speță, dispoziția contestată de reclamant a fost emisă de pârât cu nerespectarea prevederilor art.22 și 27 din Legea nr.10/2001, în privința unei părți din terenul care a făcut obiectul notificării.
Prin cererea introductivă, penultimul alineat de la fila 2, reclamantul a precizat că, așa cum rezultă și din procesul verbal privind starea de fapt a imobilului, terenul este ocupat parțial de blocuri de locuințe colective, trotuar și carosabil, alei acces blocuri, incintă, astfel încât competența de soluționare a notificării aparține unității deținătoare, respectiv proprietarului construcțiilor edificate.
Expertul, în lucrarea depusă la filele 92-96 din dosarul de fond, a constatat că din totalul terenului cerut prin notificare, suprafața de 9642 mp. pe care este amplasat Complexul comercial Pelendava, aparține SC SRL, iar suprafața de 14600 mp. este deținută de Imprimeria Oltenia.
O situație similară rezultă și din expertiza întocmită de expert (file 121-124), care concluzionează că 20419,95 mp. se află în folosința SA B - Imprimeria Oltenia, SC SRL și a Municipiului C, iar 906 mp. sunt în incinta SC SRL.
La termenul din 7.03.2008 reclamantul a formulat cerere de introducere în cauză a celor două societăți comerciale, în calitate de unități deținătoare, cerere respinsă de instanță, cu motivarea că acestea " nu sunt persoane care să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul, neavând calitate de persoane îndreptățite conform legii nr.10/2001, astfel că cererea este informă din punct de vedere procedural, pentru lipsa obiectului".
Soluția instanței cu privire la cererea reclamantului de introducere în cauză a unităților deținătoare, este dată cu nerespectarea dispozițiilor art.22 și 27 din Legea nr.10/2001, în raport de situația terenului în litigiu, așa cum a fost prezentată prin cererea introductivă, și confirmată de cele două expertize efectuate în cauză, reclamantul neputând fi sancționat pentru neîndeplinirea de către entitatea investită cu soluționarea notificării, a obligațiilor rezultate din lege, în sarcina acesteia.
Faptul că Primăria C, fiind investită cu soluționarea notificării, nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art.27 din Legea nr.10/2001, de informare a persoanei îndreptățite cu privire la persoanele juridice deținătoare a unei părți din imobil, nu este de natură a lipsi pe reclamant de dreptul de a se adresa instanței pentru a supune dezbaterea pricinii în contradictoriu cu toți deținătorii bunului (așa cum s-a solicitat prin cererea introductivă).
Introducerea în cauză a celor două societăți comerciale se impunea și față de obiectul cererii depusă la 4.07.2008 (fila 167 din dosar), prin care s-a precizat că suprafețele deținute de SC SRL și Imprimeria Oltenia au fost concesionate de Primărie, fiind aplicabile prevederile art.21 din lege, cu privire la aceste terenuri.
Având în vedere atât obiectul acțiunii principale, cât și a cererilor ulterioare de precizare, era necesar ca instanța să lămurească situația juridică a imobilului solicitat prin notificare, la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, în contradictoriu cu deținătorii reali ai bunului, și să stabilească dacă parte din teren este evidențiată în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, sau a făcut obiectul unor contracte de concesiune, urmând ca, în raport de situația de fapt stabilită, să facă aplicarea, după caz, a prevederilor art.21, 27 sau 14 din lege.
Pentru considerentele arătate și în vederea soluționării unitare a cauzei, urmează să fie admise ambele apeluri și în baza art.297 Cod pr.civilă să se desființeze sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile formulate de reclamantul, cu domiciliul în C, bd. - ). - -), nr. 14, jud. D, și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 328 din 07 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-(nr. în format vechi 3570/civ/2006).
Desființează sentința și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.5 ex
15.04.2009
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Costel Drăguț
