Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1025/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1025
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Claudia Rohnean
JUDECĂTOR 2: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 3: Trandafir Purcărița
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 98 din 6.05.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru reclamantul recurent, av. și reclamanta recurentă, personal, lipsă reclamanții recurenți, și și pârâtul intimat.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar delegație pentru asistență juridică gratuită și răspuns la întâmpinare, și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Timiș, cu cheltuieli de judecată, arătând că în mod greșit cele două instanței au reținut excepția autorității de lucru judecat, deoarece în dosarul nr. 3568/1995 al Judecătoriei Oravița, a fost dezbătută succesiunea după junior, nu după senior.
R E A,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 98 din 6.05.2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul C-S a respins atât apelul formulat de reclamanții, și, cât și apelul formulat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 697/27.11.2008 pronunțată de Judecătoria Bozovici în dosarul nr-.
Tribunalul a confirmat astfel hotărârea pronunțată de Judecătoria Bozovici nr. 697 din 27.11.2008, prin care s-a respins pentru autoritate de lucru judecat acțiunea civilă formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâtul, pentru succesiune.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut în esență că prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Oravița sub nr. 228/4.01.1994 reclamanții:, au chemat în judecată pe pârâții:, solicitând să se constate că după defunctul decedat la 1 februarie 1973 rămas masa succesorală înscrisă în nr. 474; să se constate că după defunct au rămas următorii moștenitori legali: reclamanții în calitate de descendenți și pârâții; să se dispună stabilirea cotelor de proprietate pe seama acestora și intabularea dreptului de proprietate.
Prin sentința civilă nr. 1183/27 mai 1994 Judecătoria Oravițaa admis acțiunea reclamanților.
Prin sentința civilă nr. 1219/28.06.1996 Judecătoria Oravițaa constatat că de pe urma defunctului a rămas ca masă succesorală imobilul înscris în nr. 374, precum și terenurile înscrise în nr. 474; a stabilit calitatea succesorală a părților în litigiu stabilind totodată cota de proprietate ce se cuvine fiecăruia. Sentința mai sus arătată a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 616/16 aprilie 1997 Tribunalului C-S Reșița și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1816/R din 4 decembrie 1997 Curții de Apel Timișoara.
S-a reținut de prima instanță că în speța judecății operează autoritatea de lucru judecat prevăzută de art. 1201 cod civil "Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceiași cauză și este între aceleași părți făcută de ele în contra lor în aceeași calitate".
În apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 697 din 27.11.2008 pronunțată de Judecătoria Bozovici, reclamanții au învederat că pârâtul nu este singurul moștenitor legal al defuncților senior și junior și că reclamanții au calitatea de moștenitori legali ai defuncților și că ar dori să-și exercite drepturile ce le revin.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat apel și pârâtul, care a solicitat modificarea acesteia în sensul de a se constata că toată masa succesorală rămasă după senior îi revine pârâtului, în calitate de moștenitor legal a lui senior(tatăl său), dar și în calitate de moștenitor testamentar cu titlu universal după unchiul său junior.
Pârâtul a susținut că prima instanță nu ținut cont de testamentul olograf pe care i l-a dat unchiul său la data de 13.07.1993 și nici de contractul de donație autentificat la 15.01.1940 dat de senior fiilor săi junior și senior.
Tribunalul a apreciat ca neîntemeiate apelurile declarate în cauză, pe care le-a respins, cu motivarea că în mod corect a reținut prima instanță excepția autorității de lucru judecat, raportat la împrejurarea că prin sentința civilă nr. 1219/28.06.1996 definitivă și irevocabilă a fost stabilită masa succesorală rămasă după defunctul, s-a constatat care sunt moștenitorii legali ai acestuia stabilindu-se totodată și cota de proprietate ce le revine acestora și procedându-se la partajarea imobilelor.
Dacă raportul juridic dedus judecății prin a doua acțiune este identic cu cel anterior, judecat irevocabil, existând întrunite cele trei elemente: persoană, obiect și cauză, înseamnă că se impune autoritatea de lucru judecat prevăzută de art. 1201 Cod civil și în consecință a doua acțiune trebuie respinsă.
S-a apreciat că și apelul pârâtului este nefondat, cu motivarea că nemulțumirea apelantului pârât se rezumă la neluarea în considerare a testamentului olograf întocmit de unchiul său la data de 13.- și a contractului de donație autentificat la 15.01.1940.
Or, aceste acte nu fac obiectul prezentului dosar, calitatea sa de moștenitor legal a lui senior și de moștenitor testamentar după junior fiind examinate în cadrul altui dosar.
În termen împotriva deciziei civile nr. 98 din 6 mai 2009 pronunțată de tribunalul C-S au declarat recurs reclamanții, și, care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței competente.
În motivare au arătat că în mod greșit cele două instanțe au constatat că există autoritate de lucru judecat, fără a ține cont de solicitarea reclamanților de efectuare a unei expertize topografice și fără a examina modul de folosință a imobilelor și calitatea reclamanților de moștenitor legali ai defuncților, în situația în care masa succesorală după defunctul senior, nu a fost în mod corect împărțită.
Prin întâmpinare pârâtul intimat a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că în mod corect au constatat cele două instanțe că există autoritate de lucru judecat în cauză, raportat la sentința civilă nr. 1219/28.06.1996 a Judecătoriei Oravița, rămasă irevocabilă.
Prin răspuns la întâmpinare, reclamanții au solicitat admiterea recursului, cu motivarea că în mod greșit cele două instanțe au reținut autoritatea de lucru judecat, întrucât se poate observa că pârâtul nu a făcut altceva, decât să inducă în eroare instanțele. În susținerea celor afirmate, arată că succesiunea în dosarul nr. 3568/1995 al Judecătoriei Oravița ( indicat de către pârât ca fiind dosarul unde s-a mai judecat odată pentru același obiect și cauză), s-a dezbătut după junior, decedat la data de 11.09.1993, și nu după senior, decedat la data de 01.02.1973, după care se judecă în momentul de față.
Arată că în dosarul sus menționat, figurează ca reclamanți, junior, și, iar ca și pârâți și, iar în dosarul de față, în calitate de reclamanți sunt, ). ), ). ), și, iar în persoana pârâtului este, de unde rezultă clar că nu poate fi vorba de identitate de persoane.
Invocă faptul că decizia recurată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale, întrucât acțiunea introdusă de reclamanți, se referă la succesiunea după senior, decedat la data de 01.02.1973, și nu după junior, decedat la data de 11.09.1993, care s-a soluționat deja în dosarele invocate de către pârâtul junior, (sentința civilă nr. 1219/28.06.1996 din dosar nr. 3568/1995 al Judecătoriei Oravița, rămasă definitivă prin decizia nr. 616/16.04.1997 a tribunalului C-S și irevocabilă prin decizia nr. 1816/R/04.12.1007 din dosarul nr. 2321/C/1997 al Curții de Apel Timișoara.
Examinând decizia civilă atacată în raport de3 motivele invocate, de dispozițiile art. 1201 Cod civil, ale art. 166. pr. civ. raportat la probatoriul administrat în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, prin cererea ce face obiectul prezentei acțiuni, reclamanții au solicitat să se constate că în urma decesului numitului senior, decedat la 1.02.1973 au rămas moștenitori: în calitate de fiu (decedat la 13.03.1998), în calitate de fiu (decedat la 07.02.1993), senior în calitate de fiu (decedat la 12.04.1943) și junior, în calitate de fiu, (decedat la 11.09.1993), iar masa succesorală se compune din următoarele terenuri: Fața M în suprafață de 6.526 mp; în suprafață de 7.200 mp.; în suprafață de 4.608 mp; pășune în suprafață de 5.694 mp; în suprafață de 2.446 mp; în suprafață de 16.728 mp; în suprafață de 7.452 mp; să se dispună atribuirea masei succesorale în cotele legale ce se cuvin moștenitorilor; să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra masei succesorale, să se dispună înscrierea în a dreptului de proprietate și anularea extrasului de nr. 373.
Prin sentința civilă nr. 1219/28.06.1996 pronunțată de Judecătoria Oravița în dosar nr. 3568/1995 rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 616/16.04.1997 a tribunalului C-S și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1816/4.12.1997 pronunțată în dosar nr. 2321/1997 a Curții de Apel Timișoara, s-a constatat că de pe urma defunctului a rămas ca masă succesorală imobilul înscris în nr. 374, precum și terenurile înscrise în nr. 474; a stabilit calitatea succesorală a părților în litigiu stabilind totodată cota de proprietate ce se cuvine fiecăruia.
Dispozițiile art. 1201 Cod civil prevăd că este lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele în contra lor în aceeași calitate.
Este neîntemeiată susținerea reclamanților în sensul că nu există identitate de obiect și de persoane în cele două cauze, întrucât reclamanții din prezenta cauză, în dosarul nr. 224/1994 au chemat în judecată pe pârâtul, același pârât din cauza dedusă judecății, au solicitat instanței dezbaterea succesiunii după același autor, respectiv decedat la 01.02.1973 și cu referire la imobilul înscris în CF 474 și alte bunuri, iar prin sentința civilă nr. 1183/27.05.1994, acțiunea reclamanților a fost admisă.
Urmare a casării sentinței civile nr. 1183/1994 cu consecința trimiterii spre rejudecare, prin decizia civilă nr. 611/24.03.2003 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, s-a admis recursul pârâtului, au fost înlăturate dispozițiile referitoare la includerea imobilului din CF nr. 474 în masa succesorală a defunctului decedat la 01.02.1973, menținându-se dispozițiile cu privire la respingerea cererii reconvenționale formulată de și de includere la masa succesorală a unor terenuri (aceleași ce fac și obiectul prezentei cauze).
Conform dispozitivului deciziei civile nr. 491/14.11.2002 pronunțată de Tribunalul C-S, rezultă că obiectul cauzei a privit dezbaterea succesiunii atât după junior decedat la 11.09.1993, cât și după senior decedat la 1.02.1993.
Prin sentința civilă nr. 1219/28.06.1996 rămasă irevocabilă, Judecătoria Oravițaa constatat că după defunctul decedat la 11.09.1993, a rămas masa succesorală compusă din imobilul înscris în CF 374, precum și terenurile din CF 474, stabilindu-se și calitatea succesorală a părților, precum și cotele de proprietate.
Cum, pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni, nu este necesar ca obiectul să fie formulat în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acestor acțiuni să rezulte că scopul urmărit de reclamant este același, se constată că în mod corect au apreciat cele două instanțe identitatea de obiect în reținerea autorității de lucru judecat.
De asemenea, întrucât în ambele procese, părțile au participat ca titulare ale drepturilor ce formează obiectul principal (dezbaterea succesiunii), nefiind relevantă împrejurarea că într-un proces o parte a figurat ca reclamantă, iar cealaltă ca pârâtă, iar în al doilea proces, aceste calități sunt inversate, aspect ce nu este de natură să justifice concluzia lipsei de identitate, se constată că s-a reținut corect și identitatea de persoană și cauză în soluționarea acțiunii pe excepția autorității de lucru judecat.
Față de considerentele arătate, Curtea în baza art. 312 ( ) pr. civ. va respinge recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 98 din 6.05.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 98 din 6.05.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /26.11.2009
Tehnored. 2 ex./07.12.2009
Instanța de apel:;
Prima instanță:
Președinte:Claudia RohneanJudecători:Claudia Rohnean, Maria Lăpădat, Trandafir Purcărița
