Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 103/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.103/
Ședința publică din 05 febr.2008
PREȘEDINTE: Simona Bacșin
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan
JUDECĂTOR 3: Luminița Șolea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursurilor civile declarate de reclamantul - prin procurator, cu domiciliul în comuna județul V Cod Poștal - și pârâtul, cu domiciliul în B- sector 1 Cod Poștal - împotriva deciziei civile nr.224/22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30.01.2008, când, instanța mai având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 05.02.2008, când,
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin cererea formulată reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, G și, pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună ieșirea din indiviziune după defuncții și.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că de pe urma defuncților, decedată la 02 mai 1982 și, decedat la 07 iunie 1997, au rămas ca moștenitori reclamantul și pârâții, conform certificatului de moștenitor nr.1254/1988 și certificatul de moștenitor nr.194/1997.
Ca masă succesorală a rămas o casă de locuit compusă din 4 camere, 2 bucătării, grajd, cramă, la care le-a adus următoarele îmbunătățiri: a construit 2 camere acoperite cu tablă, a schimbat acoperișul de la grinzi și a acoperit cu tablă tot ansamblul de axe ale construcției, a turnat temelia împrejurul imobilului, a construit gard împrejmuitor al imobilului, a construit 2 bucătării anexe la imobil.
Totodată reclamantul prin completarea la acțiune a arătat că de pe urma defunctului său tată au rămas și suprafețele de teren reconstituite potrivit titlului de proprietate nr.46562/1994, pentru 6960 mp și 1,50 ha potrivit titlului de proprietate nr.46657/1994 teren moștenit de la tatăl său de la.
Prin încheierea de admitere în principiu din 16.05.2005 instanța a admis în principiu acțiunea, a stabilit masa succesorală, moștenitorii și cotele ce le revin.
A constatat că defunctul a înstrăinat suprafața de 700 mp lui, 600 mp vie lui G Mira, 700 mp vie lui și cota de 5/8 din casă și suprafața de 250 mp teren curți construcții lui.
Prin sentința civilă nr.586 din 20.02.2006 Judecătoria Focșania admis în fond acțiunea și a dispus ieșirea din indiviziune a părților conform rapoartelor de expertiză asupra cărora părțile nu au formulat obiecțiuni. Casa de locuit a fost atribuită reclamantului acesta fiind obligat la sulte.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul criticând-o pe motiv că instanța nu a avut în vedere la calcularea sultelor de la imobilul casă de locuit faptul că el avea o cotă mai mare de 5/8 dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu defunctul.
Având o cotă mai mare solicită a-i fi atribuită în natură casa de locuit și terenul aferent.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței a declarat apel și reclamantul pe motiv că în masa succesorală nu s-au reținut toate terenurile, respectiv nu s-a inclus suprafața de 2.000 mp ce nu a fost împărțită, nu s-a împărțit terenul forestier din 13 pc.67. S-a mai susținut că nici cotele moștenitorilor nu sunt cele stabilite prin certificatul de moștenitor.
Prin decizia civilă nr.224/22.11.2008 Tribunalul Vrancea a admis apelul declarat de pârât și a schimbat în parte sentința civilă în sensul că reclamantul a fost obligat să plătească sultă pentru casa atribuită astfel: câte 4.032.348 ROL lui, și G și 37.635.252,6 ROL lui.
A menținut restul dispozițiilor sentinței și a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant și a obligat intimații pârâți și pe reclamatul apelant să plătească apelantului pârât cheltuieli de judecată in apel in sumă de 515 RON.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că apelul pârâtului este fondat pentru următoarele considerente:
Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere nr.2549/1996 defunctul () a înstrăinat apelantului cota de 5/8 din casa de locuit și suprafața de 250 mp teren curți construcții.
Deși instanța de fond prin încheiere de admitere în principiu a constatat această împrejurare prin sentință nu a mai avut în vedere această cotă ce revine lui calculând dreptul acestuia în mod greșit la cota de 1/5 și nu 5/8 încât sub acest aspect apelul este fondat.
Cât privește cererea apelantului de a i se atribui în natură casa de locuit această cerere apare nefondată.
În primul rând s-a reținut că apelantul nu a solicitat la instanța de fond a-i fi atribuită casa de locuit sau ca expertul să facă o altă variantă de lotizare în natură a casei.
În al doilea rând, s-a constatat că deși apelantul are o cotă de 5/8 plus cota ce revine din succesiunea mamei reclamantul a locuit permanent în imobilul bun succesoral, a făcut îmbunătățiri la acest imobil în valoare totală de 23.391.841 lei respectiv a învelit casa cu tablă, a refăcut fundația din beton a casei, a refăcut pereții la sală și camera 3, refăcut prispa și stâlpii.
Practic reclamantul a întreținut imobilul bun succesoral. Din descrierea expertului rezultă că imobilul are și în prezent două camere degradate având căzute părți din pereți, fisuri în pereți aspect neîngrijit. Celelalte două camere (sala și camera 3) au fost refăcute de reclamantul și pot fi locuite.
A rezultat așadar că apelantul nu a depus nici un interes pentru starea acestui imobil deși avea contractul de întreținere încheiat cu defunctul.
Este adevărat că sulta pe care o va plăti celorlalte părți și în principal lui este mare dar dacă s-ar atribui în natură imobilul apelantului acesta trebuie obligat către la plata îmbunătățirilor în sumă de 23.391,84 lei precum și la sulta de 4.032.348 lei către ceilalți 4 moștenitori încât și în această variantă îmbunătățirile plus sulta ar reprezenta o sumă destul de mare numai că de această dată ar fi plătită de.
În plus trebuie avut în vedere că reclamantul a construit alăturat imobilului bun succesoral un nou imobil compus din mai multe camere.
Cât privește apelul formulat de reclamantul acesta a fost considerat nefondat.
Prima instanță a împărțit toate suprafețele de teren reținute în masa succesorală. Nu a împărțit toată suprafața de teren din certificatul de moștenitor întrucât așa cum a reținut corect prin încheierea de admitere în principiu anumite suprafețe de teren din 36 pc.2016, 2017, 2019, 2018 au fost vândute de defunct unor moștenitori (, G Mira) contracte de vânzare cumpărare care nu au fost anulate.
Cât privește terenul forestier tribunalul a reținut că prin acțiunea introductivă nu s-a solicitat împărțirea acestui teren. Este adevărat că la dosar s-a depus un proces verbal de punere în posesie pentru acest teren dar atât timp cât nu s-a solicitat prin acțiune sau printr-o cerere ulterioară reținerea în masa succesorală a acestui teren, în mod corect prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la acest teren.
Cu privire la moștenitori prima instanță a reținut corect calitatea de moștenitori ai părților calitate care nu a fost contestată în cursul judecății la instanța de fond.
De altfel, nici apelantul prin motivele de apel nu a precizat calitatea cărui moștenitor o contestă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul prin procurist și pârâtul.
Reclamantul în motivarea recursului său a enumerat generic toate cazurile prev. de art. 304 pct. 1-9 cod procedură civilă respectiv "că instanțele nu au fost alcătuite potrivit dispozițiilor legale; instanțele și-au depășit în mare parte atribuțiile puterii judecătorești; hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină ci cuprinde doar motive contradictorii și străine de natura cauzei, hotărârile pronunțate sunt lipsite de temei legal și au fost date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii."
De aceea în temeiul art. 312 cod procedură civilă recurentul a solicitat admiterea recursului casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei la aceeași instanță în vederea rejudecării cauzei cu procedura legal îndeplinită.
Pârâtul a solicitat modificarea deciziei de apel și atribuirea imobilului în natură, instanța făcând o aplicare greșită a prevederilor art. 6735pct.2 Cod procedură civilă.
Recursurile declarate sunt nefondate.
Reclamantul,deși a enumerat mai multe cazuri de nelegalitate prevăzute de art.304 Cod procedură civilă nu le-a dezvoltat și nu le-a raportat la decizia apelată, nefăcând astfel nici o critică concretă acestei decizii.
Curtea,verificând decizia de apel constată că față de obiectul cauzei-ieșirea din indiviziune-instanța de fond și cea de apel au fost constituite conform legii,că acestea nu și-au depășit atribuțiile judecătorești deoarece au judecat cauza cu care au fost sesizate și care cădea in competența instanțelor judecătorești.
De asemenea, motivarea deciziei de apel nu este nici contradictorie nici străină cauzei și vizează toate criticile apelantului reclamant, iar hotârârea a fost dată cu respectarea legii.
Neexistând nici un motiv de nelegalitate, instanța de recurs nu poate admite recursul reclamantului și nici nu poate casa decizia de apel și trimiterea la aceeași instanță spre rejudecare așa cum a solicitat recurentul.
Nu poate fi reținut nici motivul privind încălcarea legii, invocat și de pârât.
Art.6735cod procedură civilă a fost aplicat în concordanță și cu art.6739cod procedură civilă care prevede că la formarea și atribuirea loturilor,instanța va ține seama,după caz și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri, cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
În speță este adevărat că pârâtul recurent are o cotă mai mare decât reclamantul însă acest unic criteriu nu poate justifica atribuirea imobilului în condițiile în care reclamantul a locuit în mod continuu de la naștere în acest a și în bună parte a adus unele îmbunătățiri așa cum rezultă și din raportul de expertiză iar pârâtul locuiește în altă localitate și din momentul dobândirii cotei părți nu s-a comportat nici un moment ca un adevărat proprietar și nu s-a preocupat de întreținerea lui.
De altfel,corect a reținut instanța de apel că pârâtul nu a solicitat imobilul în primă instanță și nici nu a făcut dovada că dispune de mijloace financiare pentru plata sultelor către ceilalți comoștenitori și plata îmbunătățirilor către reclamant.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat și recursul pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurilecivile declarate dereclamantul- prin procurator, cu domiciliul în comuna județul V Cod Poștal - șipârâtul, cu domiciliul în B,-, sector 1 Cod Poștal - împotriva deciziei civile nr.224/22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05.02.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.AI/07.02.2008
Dact.MH-07.02.2008/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Simona BacșinJudecători:Simona Bacșin, Anica Ioan, Luminița Șolea
