Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1267/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1267/
Ședința publică din 21 mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com. sat.-, județul H, împotriva deciziei civile nr.167 din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
In lipsa părților.
Procedura completă.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 8 mai 2009, care face parte integrantă din prezenta când s-a amânat pronunțarea pe data de 14 mai 2009, iar apoi pe data de azi, când în urma deliberării s-a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.807 din 5 iunie 2008 Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, avându-se în vedere următoarele considerente:
Defuncta, decedată la 10 aprilie 1967 și defunctul () junior, decedat la 29 mai 2006, au avut 6 copii.
Prin sentința civilă 1963 din 23 octombrie 2006 Judecătoriei Odorheiu Secuiescs -a dezbătut succesiunea defuncților.
Prin sentința nr.77/1947 a fostului Tribunal al județului defuncta a fost pusă sub curatelă și numit curator soțul său.
La 3 martie 11961, între copii lui și s-a încheiat un act numit "înțelegere și împărțeală între frați" care nu întrunește condițiile de fond și de formă pentru a fi considerat un partaj de ascendent așa cum solicită reclamantul.
Se arată că reclamantul a invocat prevederile art.1167 alin.3 Cod civil, însă ratificarea sau executarea voluntară poate complini în cazul donației viciile de formă însă nu le poate înlocui pe cele de fond. De altfel niciuna dintre părți nu a valorificat acest act.
Prin decizia civilă 167 din 19 decembrie 2008 Tribunalului Harghitas -a respins apelul declarat de reclamant și cererea intimaților de obligare a apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
În considerentele acestei hotărâri judecătorești s-a reținut că prima instanță în mod corect a reținut că actul sub semnătură privată intitulat convenție și împărțire între frați nu întrunește condițiile legale ale unei împărțiri de ascendent.
S-a reținut prevederile art.794 cod civil arătându-se că numai părinții pot să-și împartă bunurile pe această cale între descendenții lor, dar în speța de față, defuncta nu și-a putut exprima propria voință fiind pusă sub curatelă.
S-a reținut că actul este semnat de descendenți și care era curatorul celei căreia îi aparținea imobilul, defuncta.
S-a reținut că actul reprezintă o înțelegere între descendenți și soțul său proprietara imobilului neexprimându-și în nici un sens voința.
Ca urmare s-a respins apelul declarat.
Prin recursul declarat, a invocat prevederile art.304 pct.7,8 și 9.pr.civ. arătându-se că în mod greșit s-a soluționat apelul declarat și că acest înscris este doar instrumentul, fiind doar suportul material care consemnează manifestarea de voință a ascendentului și nu însăși operațiunea juridică sau negotium juris.
Se arată că s-a respectata partajul dispus în cinci părți între familiile intimaților excluzând autorul apelantului.
Se arată că se recunoaște calitatea de curator și reprezentant legal al soțului defunctei astfel că el în mod valabil a încheiat actul în numele și în reprezentarea soției incapabile și ca urmare se solicită admiterea recursului.
În întâmpinarea depusă se solicită respingerea recursului avându-se în vedere faptul că actul de dispoziție nu poate fi încheiat de curator. Astfel că înscrisul în litigiu nefiind un act autentic trebuia să întrunească condițiile de valabilitate ale testamentului olograf și ca urmare se solicită respingerea recursului declarat.
Examinând recursul dedus judecății se constată că este nefondat urmând a se respinge avându-se în vedere următoarele considerente:
Instanța de fond în sentința civilă 807 din 5 iunie 2008 precizat expresis verbis condițiile de fond și de formă care nu au fost îndeplinite de înscrisul în litigiu pentru a fi considerat un partaj de ascendent.
Se constată că atât instanța de fond cât și instanța de apel au făcut o justă aplicare a textelor legale în materie, respectiv a art.794, 795, 859, 1167 alin.3 Cod civil, și au reținut faptul că mama reclamantului, defuncta, era proprietara imobilului în litigiu dar fiind pusă sub curatelă nu și-a putut exprima propria voință.
Se constată, cu alte cuvinte că, între moștenitorii proprietarei tabular,e respectiv soțul care era și curator și copii acestora s-a făcut un act sub semnătură privată intitulat convenție și împărțire între frați, dar care nu îndeplinește condițiile legale ale unei împărțeli de ascendent cum solicită reclamantul.
Pe de altă parte, s-a reținut corect faptul că s-a făcut o convenție asupra unei moșteniri viitoare, în condițiile în care proprietarul era în viață care, în baza art.965 Cod civil, este nulă.
De altfel se constată că senior și-a rezervat în favoarea sa dreptul de uzufruct viager pe timpul vieții sale fără a se face vreo referire și la drepturile soției sale pusă sub curatelă și care era de fapt și de drept proprietara imobilului în litigiu, conservându-și prin acest înscris un drept personal în favoarea unei moșteniri viitoare.
Concluzionând instanța de recurs apreciază că instanța de fond și de apel a făcut o corectă apreciere a stării de fapt și de drept iar hotărârea atacată este ferită de criticile aduse avându-se în vedere faptul că trecând de aspectele menționate anterior, părțile nu au procedat la valorificarea acestuia prin înscrierea în cartea funciară.
Neînțelegerile dintre frați referitoare la o moștenire se pot rezolva atât pe cale amiabilă cât și pe cale juridică nefiindu-le îngrădit liberul acces la justiție dar înscrisul de care se prevalează reclamantul nu îndeplinește condițiile legale stabilite de legiuitor pentru a produce efectele juridice ale partajului de ascendent cum solicită reclamantul.
Așa fiind se va menține ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat,-, județul H, împotriva deciziei civile nr.167 din 19 decembrie 2008 Tribunalului Harghita.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
.
Tehnored.
2 exp.
22.06.2009.
Jud.fond:
Jud.apel:-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
