Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1279/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.1279/2009-
Ședința publică din 15 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Trif Doina JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
- - - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de pârâții și -ambii domiciliați în, nr.141, județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți și ambii domiciliați în B, -, nr.14,.4, județul B, împotriva deciziei civile nr.30/A din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr- prin care a schimbat în parte sentința civilă nr. 349 din 6 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Beiuș, în dosar nr-, având ca obiect: succesiune.
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din 8 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii asupra recursului, concluzii cuprinse în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de 15 octombrie 2009, dată la care s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL
D E LI BERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 349 din 06.03.2008, pronunțată de Judecătoria Beiuș, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și - împotriva pârâților și.
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali și împotriva pârâților reconvenționali și soția și în consecință:
S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului decedat la 1 iunie 1977 este formată din cota de parte din construcțiile vechi situate pe imobilele cu nr. top. 343, 344 din 20, cota de parte din edificarea fundației și a pivniței la casa nouă situate pe imobilele cu nr. top. 345 și 346 din 774, cota de 1/10 părți din lucrările de edificare a casei noi până la stadiul de roșu sub acoperiș, mai puțin fundația și pivnița.
S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului decedat la 1 iunie 1977 revine soției supraviețuitoare în cotă de parte și reclamantului și pârâtului în cotă de parte, în calitate de fii.
S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei decedată la 15.11.2005 se compune din cota de parte din masa succesorală a defunctului, cota de parte din construcțiile vechi existente pe nr. top. 343, 344 din 20, cota de 1/10 parte din anexele gospodărești refăcute după incendiu,cota de parte din fundația casei cu etaj și a pivniței,cota de 1/10 parte din toate lucrările efectuate la construcțiile noi, mai puțin fundația, pivnița și lucrările recunoscute ca fiind contribuția pârâților reconvenționali, respectiv cumpărarea cărămizii necesare pentru pereții exteriori ai etajului și manopera de tencuire a unei camere și a unui coridor, cota de 1/10 parte din lucrările de betonare curții, de edificare porții, a gardului împrejmuitor și a fântânii, cota de 1/10 parte din și căruță,cota de 1/1 parte din imobilele cu nr. top. 1241,1242,1243 și 1244 din 1548, din cota de 2810/16859 părți din top. 1199 înscris în 428, cota de 4000/34.105 părți din nr. top. 524 /173 înscris în 769,cota de 1200/26886 părți din top. 524/140 înscris în 1221, cota de 219/ 489 părți teren din nr. top. 524/81 și cota de 236/528 părți teren din nr. top. 524/82, ambele înscrise în 120,cota de 341/684 părți teren din nr. top. 343 și cota de 763/1525 părți teren din top. 344 ambele din 20, cota de 12461/28039 părți din nr. top. 524/165 și cota de 1710/3853 părți din nr. top. 524/166 ambele din 615, cota de 4746/37720 părți din nr. top. 524/155 și cota de 855/3755 părți din nr. top. 524/156, ambele în CF 761, întregile imobile - teren cu nr. top. 345, 346 din 774, întregile imobile cu nr. top. 524/109 și 524/110 din 397, întregile imobile cu nr. top. 692, 693, 694 și 687/1 din 537.
S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei decedată la 15.11.2005 revine reclamantului și pârâtului în cote egale de parte fiecare în calitate de descendenți.
S-a constatat că reclamanții reconvenționali și au dobândit sub durata relațiilor de căsătorie sub forma bunului comun și în menaj comun cu defuncții următoarele bunuri: cota de 9/10 părți din anexele gospodărești construite după incendiu, cota de 8/10 părți din toate lucrările efectuate la construcțiile noi, altele decât fundația și pivnița și lucrările recunoscute ca fiind contribuția pârâților reconvenționali, respectiv cumpărarea cărămizii necesare pentru pereții exteriori ai etajului și manopera de tencuire a unei camere și a unui coridor, cota de 9/10 părți din lucrările de betonare a curții, de edificare a porții, a gardului împrejmuitor, a fântânii, cota de 9/10 părți din și căruță.
S-a respins capătul de cerere privind pasivul succesoral al defuncților precum și obligarea reclamantului la cota de parte din pasivul succesoral al celor doi defuncți.
S-a constatat că vaca are calitate de bun propriu a reclamantei reconvenționale.
S-a dispus intabularea dreptului de proprietate la CF.
Au fost compensate cheltuielile de judecată suportate de părți.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Analizând întreg materialul probator instanța de fond a constatat că supraedificatele existente pe imobilele în litigiu formate din casa veche și fundația casei noi, reprezentând în natură intravilan, au fost edificate de către antecesorii părților, respectiv defuncții și, în timpul vieții. Fundația casei cu etaj și pivnița au fost edificate în anul 1971, dată la care în gospodăria defunctului și a soției sale locuia pârâtul, iar reclamantul împreună cu soția sa locuiau în T, unde aveau locurile de muncă fapt ce rezultă din copia cărții de muncă reclamantei, precum și din fișa cu loturile de muncă în care a fost încadrat reclamantul, pe perioada 1971 - 1974.
S-a reținut de către instanța de fond că atât reclamantul cât și pârâtul au contribuit cu muncă, fapt ce rezultă din depozițiile martorilor audiați în cauză la ridicarea fundației cu pivniță, împreună cu cei doi părinți, dar fără a avea o contribuție proprie în acest sens, ci doar ca un ajutor pe care-l acordă copii părinților și din întregul material probator administrat în cauză nu s-a putut reține că,reclamantul sau pârâtul, împreună cu soțiile lor, au avut o contribuție materială la edificarea fundației cu pivniță, astfel că nici una dintre părți nu pot invoca o cotă proprie din aceasta.
S-a mai reținut că după încheierea căsătoriei dintre cei doi pârâți, în anul 1974 au fost reluate lucrările la casa nouă, prin zidirea pe fundația edificată în anul 1971 pereților, turnarea planșeului din beton și edificarea acoperișului, că în această perioadă, în gospodăria defuncților, se aflau cei doi pârâți, reclamantul împreună cu soția fiind stabiliți în T, apoi în localitatea, ulterior mutându-se în localitatea B și din depozițiile martorilor audiați în cauză s-a reținut că pârâtul împreună cu soția au participat efectiv la ridicarea casei noi de locuit și finisarea parterului, fără contribuția celor doi reclamanți, fiind ajutați de socrii pârâtului atât cu muncă cât și cu bani,deoarece pârâta este singura lor fiică, fiind efectuate de către pârât și betonarea curții, ridicarea gardului împrejmuitor, podeț la stradă și fântână în curte.
Instanța de fond a mai reținut că în perioada în care au fost edificate aceste lucrări era bolnav, decedând în anul 1977, iar a fost în menaj comun cu cei doi pârâți, care erau angajați în muncă, din anul 1973 realizând un salariu tarifar de 1306 lei în anul căsătoriei 1974, iar din anul 1971, realizând un salariu tarifar de 1387 lei în anul căsătoriei 1974, fapt ce rezultă din copia cărților de muncă depuse la dosar, în timp ce defunctul a beneficiat de pensie în perioada anilor 1972- până la deces în cuantum de 293 până la 455 lei, iar defuncta a beneficiat doar de pensie de urmaș în cuantum de 269 lei în anul 1977, care a fost majorată până în anul 1990 la 518 lei. Această stare de fapt rezultă din adresa nr. 204 909/12.11.2007 eliberată de Casa Județeană de Pensii B aflată la dosarul cauzei fila 122.
Prima instanță comparând veniturile realizate de către cei doi pârâți și veniturile realizate de către cei doi defuncți conform actelor existente la dosar, respectiv a cărților de muncă și a adresei mai sus arătate, a reținut că sunt net superioare ale pârâților, motiv pentru care a considerat contribuția acestora la edificarea construcției noi de la fundație, că este mult mai mare decât acelor doi defuncți, cu atât mai mult cu cât a decedat în anul 1977.
Referitor la edificarea etajului noii construcții s-a reținut că cei doi reclamanți au achiziționat cărămida necesară pentru pereții exteriori, au achitat manopera de tencuire a unei camere și a unui coridor, inclusiv binalele, fapt recunoscut de către cei doi pârâți, afirmațiile acestora conform cărora contribuția lor la edificarea noii case de locuit nu sunt confirmate de nici una din dovezile existente la dosar, din depozițiile tuturor martorilor audiați în cauză rezultă fără de tăgadă contribuția efectivă a celor doi pârâți reclamanți reconvenționali la edificarea noii construcții, iar în ceea ce-l privește pe reclamant acesta a participat doar sporadic și doar sub formă de ajutor la edificarea noii construcții. Mai mult decât atât acesta împreună cu soția locuit în altă parte și niciodată nu s-au aflat în menaj comun cu cei doi defuncți, motiv pentru care instanța consideră că,cotele invocate de aceștia în acțiunea principală din masa succesorală rămasă în urma celor doi defuncți nu sunt întemeiate.
După decesul defunctului a avut loc un incendiu la imobilele în litigiu ocazie cu care au ars șura, grajdul și cotețele cu privire la care, instanța de fond a reținut că au fost edificate din nou de către pârât în perioada anilor 1982-1983 și la edificarea cărora participat împreună cu pârâtul soția acestuia și defuncta, stare de fapt confirmată de depozițiile martorilor, iar afirmația reclamanților conform căruia incendiu s-a datorat culpei copiilor pârâților nu a fost dovedită cu actele existente la dosar și nu poate fi antrenată răspunderea materială a pârâților pentru prejudiciul provocat de copii minori cu care locuiesc conform art. 1000 alin II cod civil.
În ceea ce privește imobilele înscrise în 428, 769,1221, 120,20, 615, 761, 774, 397,537, și 1548 toate ale localității, instanța de fond a constatat că formează proprietatea def. în cotă de 1/1 parte, aceasta intabulându-se în baza 18/1991, ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate.
Cu privire la pasivul succesoral invocat de către reclamanți și de către pârâți instanța de fond a constatat că aceștia nu au făcut o dovadă concretă cu privire la contribuția fiecăruia dintre părți la înmormântarea celor doi defuncți, din depozițiile martorilor rezultând că ambele părți au participat la cele două înmormântări, fără ca nici unul dintre ei să poată preciza numărul persoanelor existente la serviciul funerar, contribuția uneia sau alteia dintre părți în ceea ce privește cheltuielile ocazionate în aceste situații,motiv pentru care, în contextul considerentelor mai sus expuse, instanța de fond a dispus admiterea în parte a acțiunii formulată de reclamanți precum și în parte cererea reconvențională formulată de reclamanții reconvenționali în temeiul disp. art. 650 cod civil și 659 cod civil, art. 669 cod civil și art. 30 codul familiei, conform dispozitivului hotărârii.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal și timbrat cu 37 lei taxă timbru și 1 leu timbru judiciar, au declarat apel reclamanții și, solicitând prin precizarea motivelor de apel, admiterea apelului, în sensul admiterii acțiunii principale formulate și respingerii acțiunii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată, iar în motivele în fapt ale cererii de apel s-a învederat că prin răspunsul lor la acțiunea reconvențională au arătat netemeinicia susținerilor reclamanților reconvenționali, respectiv faptul că anexele gospodărești n-au fost reedificate în anii 1982-1983, în această perioadă făcându-se doar lucrări de refacere a acoperișului la o parte a acestora, care au fost degradate parțial de un incendiu, care a avut loc în toamna anului 1984, incendiu provocat de copiii reclamanților reconvenționali.
S-a mai învederat că soluția instanței de fond cât privește acțiunea reconvențională, raportat la probele administrate, este netemeinică și nelegală, fiind în mod evident și părtinitoare.
Împotriva hotărârii instanței de fond a declarat apel și reclamanții reconvenționali și, cerere de apel la care ulterior au renunțat și de care instanța de apel a luat act în temeiul art. 246 c,pr.civ. prin încheierea pronunțată în ședința publică din 10.10.2008.
Prin decizia civilă nr.30/A din 30 ianuarie 2009, Tribunalul Bihora admis ca fondat apelul civil introdus de apelanții și - ambii domiciliați în B, str. P-ța -, nr. 14,. 4, jud. B, cod poștal - în contradictoriu cu intimații și ambii domiciliați în, nr. 141, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 349 din 06.03.2008 pronunțată de Judecătoria Beiuș, pe care o schimbă în parte și, în consecință:
A constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului, decedat la data de 01.06.1977, se compune din cota de parte din construcția veche și anexe situate pe imobilele cu nr. top. 343, 344 din CF 20, cota de 1/3 parte din fundația și pivnița casei noi, situată pe imobilele cu nr. top. 345 și 346, înscrise în CF 774 și cota de 1/6 parte din casa nouă parter și etaj, mai puțin fundația și pivnița.
A constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei, decedată la data de 15.11.2005, se compune și din cota de parte din construcția veche și anexe situate pe imobilele cu nr. top. 343 și 344, înscrise în CF 20, cota de 1/3 parte din fundație și pivnița casei noi, situată pe imobilele cu nr. top. 345 și 346, înscrise în CF 774, cota de 1/6 parte din casa nouă, parter și etaj, mai puțin fundația și pivnița.
A constatat că reclamantul și pârâtul au calitatea de moștenitori legali în cotă de parte fiecare.
A constatat că reclamanții și au dobândit un drept de proprietate cu titlu de construire asupra etajului imobilului casa nouă, iar pârâții și au dobândit un drept de proprietate cu titlu de construire asupra parterului imobilului casa nouă, respectiv cota de 2/6 parte fiecare din casa nouă.
A dispus predarea succesiunii și intabularea la Cartea Funciară a drepturilor de proprietate a părților, potrivit prezentei decizii.
A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
A obligat intimații în favoarea apelanților la plata sumei de 287 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut din coroborarea probațiunii administrată în cauză, inclusiv declarațiile martorilor audiați în apel și recunoașterile la interogatoriu ale intimatului că, construcția reprezentând casa nouă situată administrativ în, nr. 141, jud. B, înscrisă în CF 774, a fost ridicată în baza unei înțelegeri existente între antecesorii părților, defuncții și, apelantul și intimatul, prin contribuția tuturor părților, înțelegere potrivit căreia la parter urma să locuiască intimații, iar la etaj apelanții. Conform probelor administrate, inițial a fost construită fundația și pivnița casei noi, în perioada în care intimatul a fost elev, apoi incorporat în vederea satisfacerii stagiului militar, aspect recunoscut și de către acest intimat la interogatoriu, motiv pentru care, cu privire la acestea, instanța de apel apreciază că se impune a se reține o cotă de câte 1/3 parte la edificarea lor în favoarea defuncților și a apelantului, care potrivit declarației martorei a contribuit la ridicarea fundației și a pivniței cu banii obținuți din prima de instalare în funcție, după terminarea școlii militare de la
În privința intimatului, instanța de apel a apreciat că nu poate fi reținută în favoarea acestuia vreo cotă de proprietate la construcția fundației și pivniței în condițiile în care, elev fiind și apoi incorporat, nu a realizat venituri, de altfel, prin răspunsul la interogatoriul dat în fața primei instanțe și din cuprinsul întâmpinării depuse la dosarul de apel, a arătat că părinții săi au edificat pivnița și fundația, la care el a ajutat prin muncă, ceea ce nu-i poate conferi un drept de proprietate asupra acestora, mai mult, acesta nu a formulat un capăt de cerere privind stabilirea unei cote de proprietate din fundația și pivnița casei noi.
Referitor la construcția nouă din probațiunea administrată a rezultat că, aceasta a fost edificată în regim de parter plus etaj în anul 1975 și anterior decesului defunctului.
Existența unei convenții cu privire la această construcție între defuncții, și părțile în cauză, s-a reținut de tribunal că aceasta a fost confirmată de martorii audiați care au relatat că parterul casei noi se construiește pentru intimații și, iar etajul pentru apelanți, sens în care, de altfel s-au derulat și lucrurile, intimații ocupând parterul imobilului, iar apelanții au amenajat o cameră și holul etajului, toate acestea se coroborează și cu recunoașterile la interogatoriu ale intimatului.
Din coroborarea tuturor probelor, instanța de apel a apreciat că, în mod greșit prima instanță a reținut în favoarea apelanților și doar un drept de creanță, fără a avea în vedere convenția părților în baza căreia s-a construit casa nouă și contribuția tuturor părților, confirmată de probele administrate, cât privește cota de contribuție a acestora. Într-adevăr, conform actelor depuse la dosarul instanței de fond, părțile în litigiu au realizat venituri salariale mai mari decât veniturile din pensie ale celor doi defuncți și care evident este un criteriu în raport de care se poate aprecia o cotă de contribuție mai mare în favoarea acestora la ridicarea construcției spre deosebire de cei doi defuncți, însă cota de câte 1/10 recunoscută acestora din urmă de către instanța de fond, nu este justificată și susținută de probe, ci dimpotrivă, contribuția celor doi defuncți nu poate fi apreciată doar prin prisma veniturilor din pensie realizate de către aceștia în acea perioadă, ci și prin prisma muncii depuse la ridicarea construcției, aspecte în funcție de care instanța de apel apreciază cota celor doi defuncți la construcția casei noi ca fiind de câte 1/6 parte, diferența revenind în cote egale de câte 2/6 parte apelantului și intimatului. Împrejurarea că intimații au amenajat parterul construcției, iar apelanții o parte din etaj, nu le conferă acestora o cotă de proprietate mai mare la construirea casei noi.
Un argument în plus care justifică reținerea în favoarea apelanților a unei cote de proprietate cât privește casa nouă,în opinia instanței de apel, îl reprezintă și recunoașterea intimaților prin întâmpinare, fila 35 dosar fond, prin care au arătat că apelanții au cumpărat cărămida pentru pereții etajului, apoi martora, audiată în cauză, și vecină cu părțile în perioada construcției casei noi, a declarat că apelantul a venit cu materialele de construcție de mai multe ori și personal a văzut tractorul cu remorcă încărcat cu materiale pentru casa nouă. Prin urmare, au fost înlăturate susținerile intimaților potrivit cărora apelanții nu au avut o cotă de contribuție la construcția casei noi, cu motivarea că locuiau în acea perioadă în altă localitate, acest aspect nefiind de natură a conduce automat la lipsa unei contribuții din partea apelanților, cu atât mai mult cu cât probele administrate în cauză formează convingerea că părinții defuncți ai părților, împreună cu aceștia, au avut o convenție privind construcția casei noi, în sensul că parterul să le revină intimaților, iar etajul clădirii apelanților precum și faptul că atât părinții cât și părțile au contribuit la construcția acestei case în cotele mai sus reținute.
În opinia instanței de apel, întemeiată este și critica adusă sentinței apelate în ce privește construcțiile vechi, într-adevăr în gospodărie a existat un incendiu care a afectat o parte din anexe, în speță sinul și acoperișul grajdului, însă nu se poate reține că anexele gospodărești au fost din nou construite de către intimați, ci doar refăcute, într-adevăr declarațiile martorilor privind acest aspect sunt contradictorii, însă sub acest aspect, inclusiv intimații, prin întâmpinarea depusă la instanța de fond au arătat că au fost refăcute anexele afectate de incendiu, însă refacerea acestor lucrări nu le conferă intimaților un drept de proprietate propriu cu privire la acestea, ci un eventual drept de creanță și avându-se în vedere că sub acest aspect nu au fost administrate probe din care să rezulte valoarea lucrărilor de refacere a anexelor, nu va putea fi stabilit cuantumul acestuia.
În contextul tuturor acestor considerente, instanța de apel a reținut apelul formulat ca fiind fondat, și în consecință a fost admis în condițiile art. 296 Cod procedură civilă, împotriva sentinței apelante pe care a schimbat-o în parte, conform dispozitivului prezentei decizii și a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate cât privește compunerea masei succesorale a defunctei cu celelalte bunuri incluse de către instanța de fond, precum și dispoziția de respingere a capătului de cerere privind pasivul succesoral și constatarea calității de bun propriu a unei vaci în favoarea reclamantei reconvenționale.
În condițiile art. 274 Cod procedură civilă. reținând culpa procesuală a intimaților, au fost obligați în favoarea apelanților la plata sumei de 287 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă timbru și onorariu avocațial.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrat cu suma de 38 lei, achitată prin chitanța nr.- din 3.06.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,6 lei, au declarat recurs intimații și, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului, menținerii sentinței, cu cheltuieli de judecată în apel și recurs.
Prin motivele de recurs s-a invocat că reclamanții nu solicită stabilirea în favoarea lor a unui drept de proprietate asupra fundației și construcțiilor noi, vorbind doar incidental de o contribuție la edificarea acestora, iar prin precizările motivelor de apel s-a solicitat a se constata dobândirea dreptului cu titlu de constituire a etajului din casa nouă, aspecte ce reprezintă o cerere nouă în apel, nelegală conform art.294 Cod procedură civilă.
S-au încălcat astfel dispozițiile art.105-108 Cod procedură civilă, fiind aplicabil art.304 pct.5 Cod procedură civilă, impunându-se casarea deciziei întrucât în apel s-a soluționat o cerere cu care instanța de fond nu a fost investită.
De altfel, decizia este netemeinică întrucât materialul probator a relevat o altă stare de fapt decât cea reținută în apel. Au fost audiați mai mulți martori ce au confirmat susținerile lor în ceea ce privește refacerea din temelii a construcțiilor vechi, în urma incendiului, finisajele la casa nouă, betonatul curții, garduri, poarta etc. și contribuția majoră net superioară față de cea a defuncților ce aveau o pensie mică, posibilități limitate, în vârstă, în timp ce ei aveau venituri substanțiale, o contribuție hotărâtoare la edificare.
Aceste aspecte au fost reținute la fond, dar în apel, urmare a precizării motivelor și a cererii de probațiune, să fie demolată întreaga probațiune, analizându-se doar cea din apel. Nu a locuit și soția sa în casa părintească, locuind în orașe diferite în funcție de datoriile de serviciu, până la pensionare. Simpla prezență sporadică la edificarea fundației nu duce neaparat la concluzia unei contribuții proprii ci mai degrabă e un ajutor dat părinților, la fel și cea din perioada concediilor de odihnă.
După căsătorie, au investit în construcții și 62.000 lei, bani de la nuntă. Este posibil ca atunci când erau tineri, părinții în dorința lor de-ai păstra aproape, să fi avansat ideea că pe teren cei doi fii să-și edifice propria lor gospodărire.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.5, 9Cod procedură civilă.
Prin notele de ședință, depuse la dosar, Intimații reclamanți, au solicitat respingerea recursului, cu 600 RON cheltuieli de judecată, invocând că nu au formulat cereri noi în apel ci doar au rearanjat cererile formulate în fața instanței de fond,iar celelalte critici sunt nefondate raportat la probele ce au fost administrate. Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Din analiza cererii de chemare în judecată -filele 2-4 dosar fond, se reține că, acțiunea formulată de reclamanți și a avut mai multe capete de cerere din care și solicitarea constatării că în masa succesorală rămasă în urma defunctului intră cota de 1/3 părți din fundație, pivniță casei cu etaj, restul de 1/3 fiind cota soției, iar 1/3 a reclamantului cu titlu de edificare. De asemenea, s-a solicitat a se constata că în masa succesorală mai intră și cota de 1/6 părți din casa cu etaj, mai puțin finisajele, parter și etaj, restul de 1/6 părți fiind cota soției supraviețuitoare, 2/6 contribuția reclamanților, 2/6 a pârâților, cu titlu de edificare.
Cu ocazia soluționării cauzei în apel, prin precizarea motivelor de apel, -filele 26-27, s-a solicitat a se constata că reclamanții au dobândit un drept de proprietate cu titlu de construire asupra etajului imobilului casă nouă, iar pârâții asupra parterului, 2/6 părți fiecare din casa nouă.
Față de obiectul acțiunii de fond, din care s-au arătat mai sus anumite capete de cerere, precizarea motivelor de apel în sensul arătat nu poate fi calificat ca o cerere nouă formulată în apel pentru a atrage incidența art.294 Cod procedură civilă. Practic s-a precizat, s-a indicat același aspect însă într-o altă formă ce să poată totodată face posibilă punerea în executare a hotărârii, aspect ce profită de altfel tuturor părților în litigiu.
Dacă s-ar fi procedat altfel, hotărârea ce s-a pronunțat ar fi lăsat nesoluționat un aspect important referitor la casa nouă în ceea ce privește cota de 5/6 părți din aceasta, aspect ce ar fi generat noi litigii, ceea ce nu este benefic nimănui.
Referitor la motivele de recurs vizând netemeinicia deciziei recurate prin prisma modului în care a fost analizat probatoriul administrat în apel și fond, potrivit art.304 Cod procedură civilă, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere doar pentru motive de nelegalitate, conform situațiilor expuse în punctele 1-9. Ori, modul de apreciere al probelor nu este un motiv de nelegalitate ci de netemeinicie ce nu se încadrează în aceste dispoziții legale în vigoare. Motivul de modificare al deciziilor pentru netemeinicie prevăzut inițial de art.304 alin.1 pct.11 Cod procedură civilă a fost abrogat prin art.1 pct.112 din nr.OUG138/2000.
Față de toate considerentele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art.304 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, menținând în întregime decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Reținând culpa procesuală a recurenților, în baza art.274 Cod procedură civilă, instanța de recurs îi va obliga pe și să le plătească intimaților și 600 RON cheltuieli de judecată ocazionate în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D E:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de și împotriva deciziei civile nr.30/A din 30 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă și să plătească părții intimate și suma de 600 RON cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:16.10.2009
Jud.fond
Jud.apel /
Dact.
Data:21.10.2009
6 ex.
4 com.
Data:
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
