Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1612/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(1454/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.1612

Ședința publică de la 24.11.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mirela Vișan

JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu

JUDECĂTOR 3: Simona GREFIER -

* * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții-reclamanți, și de către recurenții-pârâți G, și, împotriva deciziei civile nr.80 A din 15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-.

Cauza are ca obiect - anulare certificat moștenitor.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta-reclamantă, personal, lipsind recurenții-reclamanți, și recurenții-pârâți G, și.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că s-a depus, prin serviciul registratură, din partea recurenților-pârâți precizări la motivele de recurs, în patru exemplare.

Recurenta-reclamantă se legitimează cu CI seria - nr.-, eliberată de SPCEP S4 Br.2, la data de 20.03.2009 și depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei, consemnată cu chitanța nr.- din 18.11.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei. Totodată, arată că nu a luat cunoștință de motivele de recurs formulate de recurenții-pârâți și solicită acordarea unui termen în vederea angajării unui avocat.

Curtea, având în vedere că în cauză nu există motiv de amânare fără discuții, întrucât nu sunt prezente sau reprezentate toate părțile, dispune lăsarea cauzei la ordine.

La a doua strigare a cauzei, la ordine, se prezintă recurenta-reclamantă, personal și recurenții-pârâți G, și, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 12.06.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat, lipsind recurenții-reclamanți și.

Recurenta-reclamantă solicită comunicarea unui exemplar al precizărilor la motivele de recurs formulate de recurenții-pârâți.

Curtea procedează la înmânarea unui exemplar al motivelor de recurs formulate de recurenții-pârâți către recurenta-reclamantă, precizări depuse la data de 23.10.2009.

Apărătorul recurenților-pârâți depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 142 lei, consemnată cu chitanțele nr.-, nr.-, nr.- din 21.10.2009 și timbru judiciar în valoare de 4,8 lei. Totodată, arată că se opune la cererea de amânare pentru lipsă de apărare formulată de recurenta-reclamantă, având în vedere că aceasta a avut suficient timp la dispoziție să-și angajeze apărător.

Curtea, după deliberare, în temeiul art.156 Cod procedură civilă, respinge cererea pentru lipsă de apărare formulată de recurenta-reclamantă, având în vedere împrejurarea că recursul a fost declarat și motivat din data de 17.06.2009, iar partea a avut suficient timp la dispoziție să-și angajeze apărător.

Curtea, din oficiu, pune în discuția părților excepția nulității recursului declarat de recurenții-pârâți G, și, pentru nemotivarea acestuia în termenul legal prevăzut de lege, art.301 și art.306 Cod procedură civilă.

Avocatul recurenților-pârâți solicită respingerea excepției nulității recursului, întrucât a fost în imposibilitate de a studia actele și lucrările dosarului și a depune motive de recurs până la 23.10.2009, acesta neputând fi găsit în arhiva instanței; pe fond, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește recursul formulat de recurenții-reclamanți solicită respingerea acestuia, ca nefondat, având în vedere că cererea privind pretențiile referitoare la cheltuielile de înmormântare și respectarea tradițiilor religioase ce compun pasivul succesoral este imprescriptibilă în termenul general de prescripție prevăzut de Decretul nr.167/1958.

Recurenta-reclamantă arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției de nulitate a recursului formulat de recurenții-pârâți, iar, pe fond, solicită admiterea recursului său, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Prin încheierea interlocutorie nr.34 din 02.06.2008, pronunțată în cauză în temeiul prevederilor art.6735-6Cod procedură civilă, Judecătoria de Vede a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, și, excepție invocată de pârâții G, și, privind dezbaterea succesiunii defunctei, decedată la 03.12.1989, cu ultimul domiciliu în comuna, județul

Din analiza probelor administrate de părți, instanța a constatat nulitatea absolută a declarației autentificată la nr.892 din 16.02.1994 de notariatul de Stat Local de Vede, prin care, autorul reclamantelor și a declarat că renunță la succesiunea defunctei, mama sa.

De asemenea, a constatat nulitatea certificatului de moștenitor nr.75 din 16.02.1994, eliberat de același notariat, privind pe defuncta, decedată la 03.12.1989, cu ultimul domiciliu în comuna, județul T, a declarat deschisă succesiunea aceleiași defuncte, de pe urma căreia a reținut că au rămas moștenitori acceptanți pârâtul G, în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de .

S-a reținut că masa de bunuri ce formează emolumentul se compune din construcțiile menționate de către reclamante în cererea introductivă și pe care le-a realizat în timpul căsătoriei cu pârâtul G, în cote egale de contribuție de câte pentru fiecare, respectiv: casă din paiantă cu 3 dormitoare, o sală și o verandă pe spatele casei, închisă cu ușă și ferestre metalice, în dreptul unei camere cu o marchiză deschisă pe fața casei, acoperită cu tablă galvanizată, tencuită cu pământ pe jos, tencuită exterior cu var și ciment, stropită exterior, cu curent electric, cu o sobă din teracotă; o magazie din chirpici lipită de casă, acoperită cu tablă veche, cu un șopron tot din chirpici pe două laturi, deschis în față, acoperit cu tablă veche, magazie tencuită cu var și ciment, stropită exterior; tot în rând cu casa, o bucătărie de vară din chirpici cu o singură încăpere, acoperită cu țiglă, cu curent electric; lipit de bucătărie un grajd cu o încăpere din chirpici, acoperit cu plăci de azbociment, netencuit, cu o aplecătoare pe stâlpi de lemn, acoperită cu plăci de azbociment; WC din chirpici, acoperit cu placă de beton, cu o fosă septică; o cocină pentru porci, din plăci de beton cu pătul din plasă de șipcă pe stâlpi metalici, acoperit cu țiglă; o fântână stil american, construcții evaluate de expert judiciar constructor la valoarea totală de piață de 14.768 lei și efectuate pe terenul intravilan în suprafață de 1203. proprietatea pârâtului G, individualizat în titlul de proprietate nr.- eliberat de Comisia Județeană T în tarlaua 14, parcela 229, precum și construcția grajd cu lungimea de 16 și lățimea de 4, cu patru încăperi și o marchiză deschisă, cu o sobă din cărămidă, cu tâmplăria la două camere, respectiv cu două uși și două ferestre, tencuite cu pământ aceste două camere, construcție acoperită cu țiglă, evaluată prin același raport de expertiză la 14.514 lei și realizată pe suprafața de teren intravilan de 576. individualizată în titlul de proprietate menționat mai sus, în tarlaua 14, parcela 228, proprietatea pârâtului G, toate construcțiile fiind evaluate în raportul de expertiză (probă dispusă după pronunțarea încheierii interlocutorii la solicitarea reclamantelor) la valoarea totală de piață de 29.282 lei, valoarea reținută în masa partajabilă a defunctei a fost de 14.641 lei, corespunzătoare cotei acesteia de contribuție de la realizarea bunurilor comune în timpul căsătoriei cu pârâtul

Potrivit cotelor succesorale legale cuvenite, celor doi moștenitori ai defunctei le-a revenit drepturi valorice - pârâtului G de 3.660,25 lei, plus suma de 14.641 lei aferentă cotei acestuia de contribuție la realizarea bunurilor comune în timpul căsătoriei cu defuncta, iar descendentului defunctului (actualmente și acesta decedat), acceptant al succesiunii mamei sale, conform considerentelor anterioare, de 10.980,75 lei.

Instanța a mai constatat că reclamanta și soțul său, decedat la 13.08.2005, reprezentat în cauză de cele trei reclamante, au efectuat îmbunătățiri, în cote egale de contribuție, la grajdul cu patru încăperi realizat pe suprafața de teren intravilan de 576. reținută în succesiunea defunctei, îmbunătățiri evaluate prin același raport de expertiză întocmit de expert constructor, respectiv: închis marchiza cu ușă și ferestre metalice, cu geam pe cheder - valoare 1.563 lei; pe lungimea a două camere construit un hol din cărămidă cu fundație din beton, acoperit cu plăci de azbociment, cu șapă din beton pe jos, închis cu ferestre din scândură și cu ușă din lemn, tencuit cu var și ciment - valoare 24.091 lei; dat jos tencuiala din pământ în cele două camere, în interior și tencuit toate cele patru camere cu var și ciment, interiorul - valoare 1.486 lei; tencuit în exterior tot grajdul cu var și ciment - valoare 2.760 lei; cumpărat și montat două uși și două ferestre la cele două camere care nu aveau tâmplărie - valoare 982 lei; cumpărat și montat drept tavane la cele două camere fără tâmplărie - valoare 429 lei; construit două sobe din teracotă - una simplă și una cu plită - valoare 2.200 lei; introdus curent electric - valoare 2.240 lei; turnat la pivnița construită sub o cameră pereți din beton - 4.102 lei, îmbunătățiri cu o valoare totală de piață de 15.440 lei, fiecărui coindivizar urmând a-i reveni un drept valoric de câte 7.720 lei, corespunzător cotei de contribuție egală.

Instanța a stabilit că pe același teren intravilan în suprafață de 576. pe care a fost construit grajdul la care s-a reținut că au făcut îmbunătățiri și soțul său, în continuarea acestuia și, deci, pe aceeași latură a curții, cei doi, cu aceeași cotă de contribuție de, au mai realizat în timpul căsătoriei lor următoarele construcții evaluate prin același raport de expertiză - la scările de acces în pivniță au construit o aplecătoare pe stâlpi din lemn acoperită cu tablă ondulată - valoare 362 lei; o bucătărie de vară cu o încăpere, acoperită cu plăci de azbociment (realizată în continuarea grajdului) - valoare 1.287lei; un grajd cu o încăpere, din chirpici, acoperit cu țiglă, tencuit interior și exterior cu var și ciment - valoare 498 lei; o cocină pentru porci, din beton, acoperită cu plăci de azbociment, cu - valoare 175 lei; un pătul din scândură, acoperit cu plăci de azbociment - 987 lei; au făcut racordul la rețeaua de apă potabilă - 669 lei; WC din chirpici, acoperit cu plăci de azbociment, cu fosă septică - 618 lei; o magazie din paiantă cu o încăpere, acoperită cu plăci de azbociment și o coșare din paiantă, acoperită cu plăci din azbociment - valoare 1.324 lei; gard din beton cu o poartă mare și una mică, metalice - valoare 510 lei, construcții în valoare totală de 6.430 lei, corespunzător cotelor de contribuție de câte pentru fiecare, urmând a le reveni drepturi valorice de câte 3.215 lei.

De asemenea, a fost declarată deschisă succesiunea defunctului, decedat la 13.08.2005, cu ultim domiciliu în comuna, județul T de pe urma căruia s-a reținut că au rămas moștenitori legali - reclamantele - soție supraviețuitoare, cu o cotă succesorală de și, în calitate de descendente, și, cu o cotă succesorală de, emolumentul constatându-se a fi compus din cota succesorală de culeasă de din masa succesorală a mamei acestuia, potrivit valorii atribuită prin raportul de expertiză - 10.980,75 lei; cota indiviză de la realizarea îmbunătățirilor la grajd și a construcțiilor în timpul căsătoriei cu, căreia îi revine cealaltă cotă de contribuție de, cotă ce corespunde unui drept valoric de 10.935 lei, valoarea totală a masei succesorale fiind de 21.915,75 lei, masă asupra căreia reclamantele și-au exprimat acordul însăși, prin cererea introductivă, să rămână în indiviziune.

Judecătoria de Vede a mai constatat că pasivul succesoral este în cuantum de 7.000 lei, reprezentând cheltuielile efectuate exclusiv de pârâtul G cu înmormântarea defunctei, cu parastasele ulterioare, până la 7 ani, inclusiv.

Pentru evaluarea bunurilor reținute în succesiunea defunctei (cu privire la succesiunea defunctului, reclamantele în calitate de moștenitoare dorind să rămână în indiviziune), pentru efectuarea propunerilor de atribuire corespunzător cotelor succesorale reținute, pentru determinarea suprafeței de teren aferentă folosinței construcțiilor realizate de către și a fost numit expert tehnic judiciar.

În temeiul art.728 Cod civil, Judecătoria de Vede a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin sentința civilă nr.1330 din 22 septembrie 2008 și a atribuit bunurile după cum urmează:

Lotul nr.1 - atribuit, în indiviziune, reclamantelor, compus din: construcția grajd cu lungimea de 16 și lățimea de 4, cu patru încăperi și o marchiză deschisă, cu o sobă din cărămidă, cu tâmplăria la două camere, respectiv cu 2 uși și 2 ferestre, tencuită cu pământ în aceste 2 camere, acoperită cu țiglă, realizată pe terenul intravilan în suprafață de 576 mp. individualizat în titlul de proprietate nr.- în tarlaua 14, parcela 228 și la care reclamanta și soțul său au făcut îmbunătățiri, construcție reținută în succesiunea defunctei, cu valoarea de 14.514 lei, reclamantele culegând un drept valoric (în indiviziune) de 10.980,75 lei.

Lotul nr.2 - atribuit pârâtului G, compus din - construcțiile efectuate de acesta în timpul căsătoriei cu defuncta pe terenul intravilan în suprafață de 1203 mp. proprietatea pârâtului, individualizat în același titlu de proprietate nr.- în tarlaua 14, parcela 229, respectiv: casă din paiantă cu 3 dormitoare, o sală și o verandă pe spatele casei, închisă cu ușă și ferestre metalice, în dreptul unei camere cu o marchiză deschisă pe fața casei, acoperită cu tablă galvanizată, tencuită cu pământ pe jos, tencuită exterior cu var și ciment, stropită exterior, cu curent electric, cu o sobă din teracotă; lipită de casă o magazie din chirpici, acoperită cu tablă veche, cu un șopron tot din chirpici pe două laturi, deschis în față, acoperit cu tablă veche, magazie tencuită cu var și ciment și stropită la exterior; tot în rând cu casa, o bucătărie de vară din chirpici cu o singură încăpere, acoperită cu țiglă, cu curent electric; lipit de bucătărie un grajd cu o încăpere din chirpici, acoperit cu plăci de azbociment, netencuit, cu o aplecătoare pe stâlpi de lemn, acoperită cu plăci de azbociment; WC din chirpici, acoperit cu placă de beton, cu fosă septică; o cocină pentru porci, din plăci de beton cu pătul din plasă de șipcă pe stâlpi metalici, acoperit cu țiglă; o fântână stil american, construcții cu o valoare totală pe piață de 14.768 lei, pârâtul având un drept valoric de 18.301,25 lei (din care 3.660,25 lei corespunzător cotei succesorale de și 14.641 lei corespunzător cotei sale de contribuție de la realizarea bunurilor comune în timpul căsătoriei cu defuncta).

De asemenea, instanța a compensat inegalitatea celor două loturi, fiind obligate cele trei reclamante să-i plătească pârâtului G suma de 3.533,25 lei cu titlu de sultă, în termen de 60 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei. Au fost obligate reclamantele să-i plătească pârâtului G și suma de 5.250 lei, cu titlu de pasiv succesoral, corespunzătoare cotei succesorale de culeasă de din activul succesoral.

Judecătoria a constatat nulitatea contractului de întreținere autentificat sub nr.3026 din 04.12.2002 de Biroul Notarului Public - A, contract încheiat între pârâții G și și, ca urmare, a repus părțile în situația anterioară încheierii contractului; a constituit reclamantelor dreptul de superficie asupra terenului intravilan în suprafață de 576 mp. cuprins în schița anexă a raportului de expertiză întocmit în cauză între punctele, teren pe care se află amplasată construcția grajd ce le-a fost atribuită reclamantelor corespunzător lotului nr.1 și respectiv construcțiile reținute a fi efectuate de în timpul căsătoriei cu.

Instanța a respins capetele de cerere din cererea principală: 1) privind constatarea nulității contractului de întreținere autentificat sub nr.2126 din 07.04.1994 de Notariatul de Stat Local de Vede, încheiat între pârâții G și; 2) privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului intravilan de 579 mp. și a construcțiilor amplasate pe acesta, precum și cererea completatoare a masei succesorale rămasă de pe urma defunctei, cerere depusă la 18.02.2008; a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul privind evacuarea reclamantei din imobilul ce a format obiectul contractului de întreținere autentificat sub nr.3026 din 04.12.2002 la BNP - A, precum și cererea completatoare formulată de acesta la 18.02.2008 privind obligarea reclamantei la daune cominatorii pe zi de întârziere de la pronunțarea hotărârii de evacuare până la efectiva părăsire a imobilului.

Totodată, a luat act că pârâta, în ședința publică din 08.09.2008, renunțat la judecarea cererii reconvenționale privind obligarea moștenitorilor acceptanți ai succesiunii defunctei la achitarea cheltuielilor pe care aceasta le-a efectuat cu ultima boală, înmormântarea, parastasele ulterioare, pârâta renunțând expres la succesiunea autoarei sale; a luat act că prin încheierea interlocutorie nr.34 din 02.06.2008 a fost respinsă excepția invocată de pârâți privind lipsa calității procesuale active a reclamantelor de a solicita dezbaterea succesiunii defunctei; a compensat, în parte, cheltuielile de judecată efectuate de reclamante și pârâtul G (onorariu avocat, timbrajul aferent capetelor de cerere admise) și l-a obligat pe pârâtul G să le plătească reclamantelor suma de 409,02 lei cu acest titlu (cheltuieli de judecată provenite din timbrajul aferent capetelor de cerere admise și din onorariu expert).

Împotriva acestei sentințe și a încheierii interlocutorii nr.34/02.06.2008, în termen legal, au declarat apel reclamantele, și și pârâții G, și.

Apelantele-reclamante au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:

1. Au fost încălcate dispozițiile art.774 și 776 cod civil în ceea ce privește pasivul succesoral constând în cheltuielile de înmormântare ocazionate de decesul defunctei și parastasele de până la 7 ani. Prin sentința și încheierea interlocutorie s-a reținut greșit că pasivul succesoral este în sumă de 7000 lei, când în realitate nu poate fi mai mare de 3000 lei. Defuncta a avut totul pregătit pentru înmormântare, și anume hainele, sicriul, lenjeria pentru sicriu, hainele pentru parastasul de 6 săptămâni și 1 an.

Au mai precizat apelantele-reclamante că defuncta a avut în proprietate 1,50 ha teren extravilan de pe care pârâtul Gac ules cerealele, tot el a primit ajutorul de înmormântare, astfel încât pasivul succesoral nu poate depăși 3000 lei, din care apelantele suportă, respectiv 2250 lei.

La data de 07.01.2009, apelantele-reclamante au completat motivele de apel, criticând atât sentința, cât și încheierea interlocutorie sub aspectul greșitei respingeri a capătului de cerere privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra grajdului cu destinație de locuință, construit din cărămidă, compus din 4 camere, pe care l-au stăpânit continuu din anul 1975 și până în prezent, sub nume de proprietar.

Astfel, reclamantele și autorul lor au devenit proprietarii grajdului din anul 1975 și până în prezent l-au stăpânit sub nume de proprietari, deoarece au exercitat o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică, așa cum prevăd dispozițiile art.1847 Cod civil.

și au figurat ca proprietari ai grajdului, pentru care au plătit impozitul din anul 1974 și până în prezent, aceștia au executat îmbunătățiri la grajd, pe care l-au transformat în locuință, toate cu acordul pârâtului G și al defunctei.

Apelantele-reclamante au mai precizat că pârâtul Gar ecunoscut la interogatoriu că, din anul 1975 și până în prezent, și reclamantele au folosit grajdul sub nume de proprietar, precum și suprafața de 5,79 mp, însă terenul nu a fost uzucapat, gardul fiind montat cu câțiva ani în urmă.

Apelanții-pârâți G, au criticat sentința și încheierea interlocutorie pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:

1. Greșit s-a admis cererea de constatare a nulității absolute a declarației de renunțare la succesiune a lui pe motiv că este dată peste termenul de acceptare a succesiunii, în timp ce cu privire la instanța a reținut că aceasta a renunțat expres la succesiunea autoarei sale, cu toate că în urma anulării certificatului de moștenitor nici declarația de renunțare a acesteia nu mai putea produce efecte juridice. Au precizat apelanții că nu este legal și nici echitabil ca în privința pârâtei să se rețină că declarația sa expresă de neacceptare este valabilă, în timp ce declarația lui este nulă.

2. Eronat s-a constatat nulitatea certificatului de moștenitor privind pe defuncta față de constatarea nulității absolute a declarației lui, apreciindu-se că acesta ar fi acceptat tacit succesiunea mamei sale. De vreme ce a declarat că nu a făcut acte de acceptare expresă sau tacită a succesiunii mamei sale și nu s-a făcut dovada că acordul dat în fața notarului a fost viciat este evident că a înțeles să renunțe la succesiune.

Certificatul de moștenitor nu poate fi anulat decât pentru viciu de consimțământ, care nu a fost dovedit, încât acordul dat inițial de rămâne valabil, iar acțiunea nu este admisibilă.

În cauză este vorba de o nulitate relativă, prin urmare acțiunea în anularea certificatului de moștenitor este prescriptibilă în 3 ani de la întocmirea actului și trebuia respinsă ca fiind tardivă.

Susținerile reclamantelor că consuma băuturi alcoolice nu pot fi avute în vedere ca dovezi certe ale vicierii consimțământului, în condițiile în care actul s-a făcut în fața notarului public.

Prin urmare, greșit au fost anulate cele două înscrisuri autentice, apelanții-pârâți solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul motivelor precedente.

Prin decizia civilă nr.80 A din 15.04.2009, Tribunalul Teleormana admis apelul declarat de apelantele-reclamante, și împotriva sentinței civile nr.1330 din 22 septembrie 2008 Judecătoriei de Vede, în contradictoriu cu apelanții-pârâți G, și, a schimbat, în parte, sentința, în sensul că a stabilit pasivul succesoral privind pe defuncta la suma de 4000 lei și a obligat reclamantele să-i plătească pârâtului G suma de 3000 lei corespunzătoare cotei succesorale. Prin aceeași hotărâre, instanța de apel a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanții-pârâți G, și, a obligat pe apelanții-pârâți să plătească apelantelor-reclamante 426 lei cheltuieli de judecată, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că, prin cererea reconvențională formulată la data de 04.02.2008, pârâții G, și au solicitat obligarea reclamantelor la suportarea pasivului succesoral constând în cheltuielile cu ultima boală a defunctei, în sumă de 3000 lei, efectuate de G și și cu înmormântarea și pomenirile ulterioare, în sumă de 10.800 lei, suportate de soțul supraviețuitor G și de fiica defunctei,.

Pârâții și G au recunoscut la interogatoriul luat de către reclamante că în gospodăria defunctei au existat păsări și animale care au fost folosite la înmormântare și pomenirile ulterioare, că defuncta a avut totul pregătit pentru înmormântare; în timp ce Gap recizat că la înmormântare au participat 52 persoane, apreciind cuantumul cheltuielilor de înmormântare și al pomenirilor ulterioare de până la 7 ani la suma totală de 108.000.000 lei (ROL), pârâta a precizat că persoanele care au participat la parastasul din ziua înmormântării au fost în număr de aproximativ 40 și că atât la înmormântare, cât și la parastasele care au avut loc conform tradiției s-au cheltuit 50.000.000 lei (ROL).

Martorii, și au declarat, cu privire la pasivul succesoral, că defuncta a avut cele necesare înmormântării, pe care le-a cumpărat înainte de deces, că Gae fectuat toate celelalte cheltuieli cu înmormântarea și parastasele ulterioare, cheltuind în jur de 40.000.000 lei, după cum a apreciat martora și 30.000.000 lei, cum a declarat martora, în condițiile în care toți martorii au precizat că au participat la parastasul din ziua înmormântării, cca. 40 de persoane, contrar susținerii pârâtului G că la acest eveniment au participat de fapt 52 de persoane.

Coroborând răspunsurile pârâților la interogatoriu cu depozițiile martorilor menționați, instanța a apreciat că sumele cheltuite la înmormântarea defunctei și la pomenirile ulterioare au fost de 40.000.000 lei (4000 lei), având în vedere și faptul că defuncta a avut pregătite pentru înmormântare hainele, cosciugul, lenjeria pentru coșciug, batiste, batice (martora ).

C de-al doilea motiv de apel formulat de apelantele-reclamante privește greșita respingere a capătului de cerere având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra construcției din cărămidă, compusă din 4 camere, care inițial a avut destinația de grajd, însă a fost transformat în locuință.

Au susținut apelantele-reclamante că autorul lor și soția acestuia au figurat în registrul agricol ca proprietari ai grajdului, au plătit impozit pentru acesta, au efectuat o serie de îmbunătățiri, transformându-l în locuință și, începând cu anul 1975 aceștia și, ulterior, reclamantele, au exercitat o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și în nume de proprietari, așa cum prevăd dispozițiile art.1847 Cod civil.

În speță, apelanta-reclamantă și soțul său, decedat în prezent, au locuit împreună cu defuncta și soțul acesteia, pârâtul G, în gospodăria acestora, însă separat, într-un grajd la care au efectuat mai multe îmbunătățiri, transformându-l într-un imobil de locuit.

Din anul 1975, de când părțile locuiesc împreună, relațiile dintre ele au fost tensionate, după decesul defunctei pârâtul Gat ransmis fiicei sale și nepotului de fiică, casa din paiantă și terenul intravilan și celelalte construcții ocupate de către reclamanta și soțul său, prin urmare, posesia exercitată de familia defunctului nu a fost netulburată, cum prevede art.1847 Cod civil.

Pe de altă parte, instanța a reținut că posesia nu a fost nici sub nume de proprietar, întrucât și apelantele-reclamante au exercitat o posesie asupra grajdului prin simpla îngăduință a proprietarilor, cum se menționează în art.1853 alin.2 Cod civil, care erau defuncta - mama defunctului și pârâtul G, situație în care imobilul nu poate fi uzucapat.

Tribunalul a apreciat, ca nefundat, și apelul declarat de apelanții-pârâți G, și, reținând că folosirea grajdului rămas în succesiunea defunctei, de către și familia sa, și amenajarea imobilului drept locuință constituie acte de acceptare tacită a moștenirii, întrucât succesibilul se comportă ca un proprietar.

La data de 16.02.1994, prin încheierea autentificată sub nr.892 la fostul Notariat de Stat Local de Vede, a renunțat la succesiunea mamei sale, decedată la data de 03.12.1989, însă renunțarea la moștenire este valabilă și produce efecte ca atare numai dacă succesibilul nu și-a exercitat anterior dreptul de opțiune prin acceptare - fie și tacită sau forțată ori sub beneficiu de inventar - a moștenirii. C care a acceptat moștenirea nu mai poate reveni asupra acceptării, ea fiind irevocabilă.

Cum a acceptat tacit succesiunea mamei sale în termenul de 6 luni prevăzut de art.700 Cod civil, renunțarea acestuia la succesiune după un interval de timp de peste 4 ani este lipsită de orice efect juridic asupra actului inițial de acceptare.

Spre deosebire de, pârâta a renunțat expres la succesiunea mamei sale, prin declarația înregistrată sub nr.891/1994 la același birou notarial și nu a acceptat nici tacit succesiunea acesteia, recunoscând la interogatoriul luat de către reclamante că nu a locuit în imobilele rămase în succesiunea defunctei și nu a luat niciun bun.

Prin urmare, nu se poate constata nulitatea absolută a declarației de renunțare la succesiune a pârâtei, cum pretind apelanții-pârâți, întrucât aceasta nu a acceptat succesiunea mamei sale tacit sau expres, cum prevede art.689 Cod civil și în termenul de 6 luni stabilit de art.700 Cod civil.

În cel de-al doilea motiv de apel apelanții-pârâți au reluat considerentele din primul motiv, susținând că greșit s-a constatat nulitatea certificatului de moștenitor privind pe defuncta față de constatarea nulității absolute a declarației de renunțare la succesiune dată de.

Având în vedere că instanța de fond a constatat nulitatea absolută a declarației autentificate nr.892/1994 la fostul Notariat de Stat Local de Vede, prin care a declarat că renunță la succesiunea mamei sale, ca o consecință a constatat și nulitatea certificatului de moștenitor nr.75 din 16.02.1994 privind pe defuncta, eliberat de același birou notarial, în temeiul art.88 din Legea nr.36/1995, întrucât renunțarea la succesiune a autorului reclamantelor, este lipsită de orice efect juridic asupra actului inițial de acceptare, cum s-a menționat când a fost analizat primul motiv de apel; constatarea nulității absolute a declarației acestuia are drept consecință constatarea nulității certificatului de moștenitor nr.75/1994.

În termen legal au formulat recurs recurentele - reclamante, și, precum și recurenții - pârâți G, și.

În motivarea recursului, reclamantele au arătat că atât decizia civilă nr.80/2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, cât și sentința civilă nr.1330/2008 și încheierea interlocutorie nr.34/2008 sunt nelegale, fiind date cu aplicarea greșită a dispozițiilor art.3 din Decretul nr.167/1958 și a deciziei nr.6/19.01.2009 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în sensul că cererea de obligare la suportarea pasivului succesoral privind pe defuncta, în sumă de 4.000 lei, este prescrisă. În consecință, recurentele au solicitat modificarea hotărârii sub acest aspect și înlăturarea obligației lor de plată a sumei de 3.000 lei către

Au precizat că în apel a fost diminuat pasivul succesoral stabilit de instanța de fond de la 7.000 lei la 4.000 lei, reclamantele fiind obligate să plătească pârâtului G această din urmă valoare.

Suma astfel determinată reprezintă cheltuieli de înmormântare a defunctei, precum și pentru parastasele efectuate până la 7 ani (defuncta a decedat la 03.12.1989 și ultimul parastas a fost făcut în anul 1996).

Cererea de chemare în judecată a fost formulată în anul 2008, după 12 ani de la ultimul parastas, fiind prescrisă potrivit art.3 din Decretul nr.167/1958 și deciziei pronunțată de instanța supremă în recursul în interesul legii.

Prin declarația de recurs formulată la 15.06.2009, pârâții G, și au arătat că decizia recurată este netemeinică și nelegală, învederând instanței, totodată, că vor motiva recursul în termenul prevăzut de art.303 pct.1 Cod procedură civilă.

Ulterior, la 21.10.2009 (conform datei înscrisă pe plicul de înaintare către C), pârâții au depus precizări la motivele de recurs.

În ședința publică din 24.11.2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepția nulității recursului declarat de recurenții - pârâți G, și prin raportare la dispozițiile art.303 Cod procedură civilă.

În recurs nu au fost administrate probe noi.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:

Decizia civilă nr.80/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleormana fost comunicată pârâților G, și la data de 04.06.2009, conform mențiunilor din dovezile de comunicare a hotărârii, aflate la filele 85 - 87 în dosarul de apel.

Recursul declarat de acești pârâți a fost înregistrat la data de 15.06.2009, așadar fiind exercitat cu respectarea prevederilor art.301 Cod procedură civilă.

Cu toate că comunicarea hotărârii de către instanța de apel a fost făcută în termen, motivele de recurs au fost depuse de recurenții - pârâți G, și la data de 21.10.2009.

Articolul 303 alin.1 Cod procedură civilă prevede că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs; potrivit art.303 alin.2 Cod procedură civilă, termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotește de la comunicarea hotărârii chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.

În speță, motivele de recurs puteau fi depuse de către recurenții G, și până la data de 22.06.2009, inclusiv, termen calculat potrivit art.101 alin.1 Cod procedură civilă, or, în speță, această obligație nu a fost îndeplinită de către pârâți.

Sancțiunea care se aplică în cazul în care recursul nu a fost motivat în termenul legal este nulitatea, conform art.306 alin.1 Cod procedură civilă, măsură pe care Curtea o va dispune, având în vedere că nu au fost identificate motive de ordine publică care să poată fi invocate și din oficiu de instanța de recurs și, astfel, să fie puse în dezbaterea părților.

Așadar, reținând dispozițiile art.301, 303 alin.2 și 306 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va constata nul recursul declarat de recurenții - pârâți G, și.

Cât privește recursul declarat de pârâtele, și, Curtea constată că acesta este fondat, având în vedere dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

În speță, reclamantele au solicitat prin cererea de chemare în judecată să se constate deschisă și succesiunea defunctei, decedată la data de 03.12.1989, ca urmare a constatării nulității absolute a certificatului de moștenitor nr.75/1994 emis de Notariatul de Stat de Vede.

Prin cererea reconvențională formulată, pârâții G și au solicitat obligarea reclamantelor, și la suportarea pasivului succesoral, constând în cheltuieli de ultimă boală a defunctei, precum și cheltuieli de înmormântare și pentru pomenirile ulterioare. Această cerere a fost formulată de pârâți la data de 04.02.2008.

Prin încheierea din 02.06.2008, Judecătoria de Vede a constatat că pasivul succesoral (reprezentând cheltuieli de înmormântare a defunctei și pentru parastasele ulterioare până la 7 ani, inclusiv) este în cuantum de 7.000 lei și au fost efectuate în exclusivitate de pârâtul G; instanța a apreciat că acestea trebuie să fie suportate proporțional cu cota succesorală culeasă din activ de fiecare dintre moștenitorii legali.

Ulterior, prin sentința civilă nr.1330/22.09.2008, Judecătoria de Vede a obligat pe reclamante să-i plătească pârâtului G suma de 5.250 lei cu titlu de pasiv succesoral, corespunzătoare cotei succesorale culeasă din activul succesoral, a luat act că pârâta a renunțat la judecata cererii reconvenționale privind obligarea moștenitorilor acceptanți ai succesiunii defunctei la achitarea cheltuielilor pe care aceasta le-a efectuat cu ultima boală, înmormântarea, parastasele ulterioare, întrucât aceasta a renunțat expres la succesiunea autoarei sale.

Prin decizia civilă nr.80 din 15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, a fost admis apelul declarat de apelantele - reclamante, și, a fost schimbată, în parte, sentința primei instanțe, în sensul că pasivul succesoral privind pe defuncta a fost stabilit la suma de 4.000 lei; reclamantele au fost obligate să-i plătească pârâtului G suma de 3.000 lei, corespunzătoare cotei succesorale.

Niciuna dintre instanțe nu a pus în discuție excepția prescripției dreptului de a cere plata pasivului succesoral, prin raportare la data decesului defunctei, data efectuării tradițiilor religioase și momentul formulării cererii reconvenționale, față de dispozițiile art.3 din Decretul nr.167/1958 și, ulterior, de considerentele deciziei în interesul legii nr.6/19.01.2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite.

În raport de această dispoziție legală, cererea pârâtului G, cel în favoarea căruia instanțele anterioare au obligat reclamantele la suportarea pasivului succesoral, conform cotelor ce se cuvin moștenitorilor legali, apare ca prescrisă, întrucât aceasta a fost formulată la data de 04.02.2008, cu depășirea termenului de 3 ani prevăzut de lege pentru acțiunile prescriptibile.

Așadar, tribunalul nu a verificat dacă cererea de stabilire a pasivului succesoral a fost sau nu formulată de pârâții G și în termenul de prescripție de 3 ani, acest incident procedural nefiind antamat nici după pronunțarea recursului în interesul legii din 19.01.2009 (decizia nr.6/2009), conform căruia dispozițiile art.728 raportate la art.774, art.775, art.777 și art.896 din Codul civil și ale art.3 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat, se interpretează în sensul că cererile privind lichidarea pretențiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare și respectarea tradițiilor religioase ce compun pasivul succesoral sunt prescriptibile în termenul general de prescripție atât în situațiile în care sunt formulate în cadrul acțiunii de ieșire din indiviziune, cât și atunci când sunt formulate pe cale separată.

Curtea reține că ieșirea din indiviziune se poate cere oricând, indiferent cât timp a trecut de la nașterea indiviziunii (data deschiderii moștenirii), acțiunea având astfel caracterul unei acțiuni imprescriptibile, spre deosebire de dreptul de a accepta moștenirea care este prescriptibil în termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii, în conformitate cu dispozițiile art.700 din Codul civil.

Soluționând acțiunea de împărțire a unei succesiuni, instanța trebuie să aibă în vedere și cererile formulate de moștenitori privind drepturile și obligațiile succesorilor, printre care și cererile de aducere la masa de împărțit și a altor bunuri, a fructelor acestora, a datoriilor și sarcinilor succesiunii.

Patrimoniul care se transmite prin succesiune moștenitorilor legali sau testamentari, fiind o universalitate, va cuprinde nu numai drepturile, ci și obligațiile defunctului, transmisiunea vizând, așadar, atât activul, cât și pasivul succesoral.

Astfel, în alcătuirea activului succesoral intră drepturile reale principale sau accesorii (proprietate, uzufruct, uz, abitație, superficie, servitute, dreptul real de folosință, ipoteca și gajul), drepturi de creanță sau drepturi patrimoniale rezultând din creație intelectuală, în timp ce pasivul succesoral cuprinde datoriile și sarcinile moștenirii.

moștenirii includ și cheltuielile legate de înmormântarea defunctului, atât cele de înmormântare propriu-zisă, cât și cele ce țin de respectarea tradițiilor religioase (slujbe religioase, parastase pentru pomenirea memoriei autorului) și contravaloarea unor monumente funerare, toate acestea decurgând din faptul decesului.

Așa cum s-a arătat, datoriile și sarcinile moștenirii constituie pasivul succesoral, iar obligația suportării acestuia revine moștenitorilor legali și legatarilor universali și cu titlu universal, adică acelor moștenitori care dobândesc întreg patrimoniul defunctului sau o fracțiune din acest patrimoniu.

Așadar, moștenitorii universali sau cu titlu universal sunt cei care răspund pentru datoriile succesiunii, iar acestea se împart de drept, chiar din ziua deschiderii succesiunii, proporțional cu partea de moștenire primită, fără a se deosebi după cum se bucură sau nu de sezină. Această regulă se aplică atât în cazul acceptării și simple a moștenirii, cât și în cazul acceptării sub beneficiu de inventar, desigur, în acesta din urmă, întrucât nu are loc confuziunea de patrimonii, răspunderea limitându-se la cota-parte ce îi revine din moștenire.

Împrejurarea că lichidarea pasivului succesoral are loc concomitent cu soluționarea acțiunii de ieșire din indiviziune, care este imprescriptibilă extinctiv, nu poate conduce la concluzia că, pe cale de consecință, cererea de împărțire între moștenitori a cheltuielilor de înmormântare urmează să aibă același caracter, căci natura celor două tipuri de acțiuni este distinctă, ca urmare a caracterului diferit al drepturilor ce se urmărește a fi valorificate prin fiecare dintre ele.

În materie patrimonială, regula este prescriptibilitatea acțiunilor în justiție, iar excepția de la aceasta nu se poate face decât printr-o dispoziție expresă derogatorie a legii.

Or, nici în Codul civil, nici în Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă și nici în vreun alt act normativ nu există vreo prevedere în acest sens, astfel că, având în vedere natura patrimonială a dreptului, se impune concluzia că acțiunile referitoare la cheltuielile de înmormântare, ca sarcini ale moștenirii, au un caracter personal și sunt prescriptibile.

Întrucât, așa cum s-a arătat, acțiunea în legătură cu cheltuielile de înmormântare și cele ocazionate de parastase și obiceiuri practicate ulterior în memoria defunctului are un caracter personal, deoarece urmărește valorificarea unui drept de creanță, îi sunt aplicabile dispozițiile art.3 din Decretul nr.167/1958, republicat, fiind deci supusă termenului general de prescripție de 3 ani.

Având în vedere aceste considerente, potrivit art.312 Cod procedură civilă, raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de recurentele, și împotriva deciziei civile nr.80 A din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă în dosarul nr-, va modifica, în parte, decizia civilă recurată, în sensul că va admite apelul acestora, formulat împotriva sentinței civile nr.1330 din 22.09.2008 pronunțată de Judecătoria de Vede, va schimba, în parte, sentința apelată, va admite excepția prescripției dreptului la acțiune privind obligarea reclamantelor la suportarea pasivului succesoral și, drept consecință, va respinge, ca fiind prescrisă, cererea pârâtului G de obligare a celorlalte succesoare la cheltuielile reprezentând pasivul succesoral de pe urma defunctei.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței.

Potrivit art.274 Cod procedură civilă, întrucât recurenții - pârâți au căzut în pretenții, aceștia vor fi obligați la plata sumei de 18,60 lei cu titlu cheltuieli de judecată către recurentele - reclamante.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată nul recursul declarat de recurenții - pârâți G, și împotriva deciziei civile nr.80 A din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă în dosarul nr-.

Admite recursul formulat de recurentele - reclamante, și împotriva deciziei civile nr.80 A din 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă în dosarul nr-.

Modifică în parte decizia civilă recurată, în sensul că:

Admite apelul apelantelor - reclamante, și, formulat împotriva sentinței civile nr.1330 din 22.09.2008 pronunțată de Judecătoria de Vede.

Schimbă, în parte, sentința apelată, în sensul că admite excepția prescripției dreptului la acțiune privind obligarea reclamantelor la suportarea pasivului succesoral.

Respinge, ca fiind prescrisă, cererea pârâtului G de obligare a reclamantelor la cheltuielile reprezentând pasivul succesoral de pe urma defunctei.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței.

Obligă pe recurenții - pârâți la 18,60 lei cheltuieli de judecată către recurentele - reclamante.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 24.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - - -

GREFIER

Red.

Tehnodact.

Ex.2/19.02.2010

Tribunalul Teleorman -

-

Jud. de Vede -

Președinte:Mirela Vișan
Judecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu, Simona

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1612/2009. Curtea de Apel Bucuresti