Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1656/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2256/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.1656
Ședința publică de la 02.12.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Aurora Herold Petre
JUDECĂTOR 2: Elena Vlad
JUDECĂTOR: - - -
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul - pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva deciziei civile nr. 713 din data de 13.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă.
Obiectul pricinii - succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata - reclamantă, prin avocat, -, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, emis de Baroul București - Cabinet Individual (fila 7), lipsind recurentul - pârât STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Intimata - reclamantă, prin avocat, învederează că nu are cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat ori excepții de invocat, Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Intimata - reclamantă, prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, față de următoarele argumente:
Sub un prim aspect, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca nefondată, întrucât trimiterile recurentului la direcțiile din cadrul Ministerului Finanțelor Publice nu vizează calitatea procesuală pasivă, în astfel de litigii, ci doar faptul că bunurile ce fac obiectul succesiunilor vacante, urmează a fi administrate și valorificate de direcțiile generale ale Ministerului Finanțelor Publice.
Față de excepția inadmisibilității acțiunii, solicită respingerea și a acestei excepții, ca nefondată, având în vedere că în materia succesiunilor, persoana juridică are un interes legitim, născut și actual și poate opta pentru o dezbatere succesorală pe cale necontencioasă sau pe cale contencioasă, nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 29.10.2008 pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B - Secția Civilă, sub nr- reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Statul R prin Ministerul - și Finanțelor, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța să constate vacanța succesorală de pe urma defunctului, decedat la data de 24.02.1985, fără moștenitori, cu ultimul domiciliu în -, sector 2.
Prin sentința civilă nr.10462/03.12.2008 s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Statul R prin Ministerul - și Finanțelor și s-a constatat vacanța succesorală de pe urma defunctului, decedat la 24.02.1985, cu ultimul domiciliu în B,-, sector 2.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat că a decedat la 24.02.1985, având ultimul domiciliu în B,-, sector 2, astfel cum rezultă din certificatul de deces seria - nr.- eliberat de Consiliul Local sector 2 la 14.10.2008 și că, din adresa nr.10303/15.10.2008 emisă de Camera Notarilor Publici rezultă că succesiunea de pe urma acestui defunct nu a fost dezbătută în termenul de 6 luni, prevăzut de art.700 cod civil și nici până la momentul formulării acțiunii de față.
Instanța a reținut că, reclamanta, în calitate de unic moștenitor al lui și, conform certificatelor de moștenitor, a formulat acțiune în vederea pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare privind imobilul situat în B,-, sector 3, împotriva pârâtului, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 După formularea acesteia descoperind faptul că pârâtul este decedat și nu s-a dezbătut succesiunea de pe urma acestuia până în prezent.
În drept, instanța a apreciat că, potrivit dispozițiilor art.680 Cod civil, "în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului".
Dispoziția legală anterior menționată trebuie interpretată în sens larg, respectiv, ea este aplicabilă nu numai în situația în care nu există succesibili, ci este aplicabilă și în situația în care aceștia sunt nedemni sau renunțători ori, oat reia ipoteză vizează situația în care, în lipsa moștenitorilor legali, legatele cu titlu particular sau cu titlu universal nu epuizează întreaga moștenire.
Mai mult, instanța judecătorească, în lipsa certificatului de vacanță succesorală, poate constata existența unei succesiuni vacante și a componenței acesteia, aceste constatări putând a fi efectuate pentru a servi interesului reclamantei.
În ceea ce privește interesul reclamantei în exercitarea acțiunii civile de față, instanța a arătat că este dovedit prin faptul că aceasta a formulat acțiune în vederea pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare privind imobilul situat în B,-, sector 3, împotriva pârâtului, și îndeplinește condițiile prevăzute de lege, respectiv este legitim, născut și actual, personal și direct.
Față de cele reținute anterior, instanța, în baza art.680 Cod civil, a admis acțiunea și a constatat vacanța succesorală de pe urma defunctului, decedat la data de 24.02.1985, cu ultimul domiciliu în -, sector 2.
Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, prin decizia civilă nr.713/13.05.2009, pronunțată în dosarul nr-, a respins ca neîntemeiat apelul declarat de apelantul - pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva acestei sentințe.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Statul Român este reprezentat în litigiile de drept comun, cu excepția situațiilor în care legea prevede altfel, de către Ministerul Finanțelor Publice.
Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre subiectul pasiv (debitorul) în raportul juridic dedus judecății și persoana chemată în judecată în acest temei. Din acest punct de vedere, tribunalul a constatat că legitimare procesuală pasivă în cauza ce are ca obiect constatarea vacanței succesorale aparține Statului, acesta culegând succesiunile vacante. Calitatea de reprezentant ar putea fi vizată prin motivele de apel, apelantul Ministerul Finanțelor apreciind că nu reprezintă Statul, ci direcțiile generale ale finanțelor publice județene sau a municipiului
O atare critică nu este însă fondată, având în vedere că textul legal la care face referire apelantul vizează administrarea și modul de valorificare a bunurilor intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului, iar nu calitatea de reprezentant al statului în procedura judiciară în cadrul căreia se solicită constatarea vacanței succesorale.
Sub aspectul inadmisibilității, tribunalul a reținut, de asemenea, ca nefiind fondate criticile apelantului. având în vedere că reglementarea procedurii succesorale notariale nu exclude,de plano,posibilitatea oricărei părți interesate de a cere constatarea acesteia pe cale judiciară, o soluție contrară limitând accesul la justiție garantat de Constituție și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a formulat recurs apelantul - pârât.
Prin motivele de recurs se arată că hotărârea este nelegală întrucât:
- În mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, deoarece calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecații.
Or, în speța de față, calitatea Ministerului Finanțelor Publice de reprezentant al Statului Român nu este justificată pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art.680 din Codul civil:"în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului".
Însă, potrivit art.5 alin.8 din nr.HG731/04.07.2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a nr.OG14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului:
"În succesiunile ce urmeazăafi declarate vacante, direcțiile generale ale finanțelor publice județene sauamunicipiului B reprezintă statul ca subiect de drepturi și obligații și sunt citate de notarii publici în cadrul procedurii succesorale".
Prin urmare, față de dispozițiile invocate anterior, în succesiunile ce urmează a fi declarate vacante, Statul Român este reprezentat de direcțiile generale ale finanțelor publice județene, în speța de față de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B și nu de către Ministerul Finanțelor Publice.
- Față de cele reținute de instanța de fond arată că dispozițiile Legii nr.36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială instituie la art.85 o procedură specială privind constatarea vacanței succesorale, la inițiativa reprezentantului statului, după expirarea termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală, procedură ce se finalizează cu eliberarea certificatului de vacanță succesorală de către notarul public.
Procedura succesorală, indiferent că aceasta privește o succesiune vacantă sau o succesiune cu privire la care există succesibili care îndeplinesc condițiile cerute de lege pentru a moșteni, este prin natura ei, o procedură necontencioasă.
Prin excepție, atunci când există unul din cazurile prevăzute la art.78 lit.b) din Legea nr.36/1995, respectiv atunci când moștenitorii își contestă unul altora calitatea sau nu se înțeleg cu privire la compunerea masei succesorale ori cu privire la întinderea drepturilor care li se cuvin, procedura succesorală dobândește caracter contencios, între părți existând un litigiu pentru a cărui soluționare competența revine instanțelor judecătorești, spre care notarul trebuie să îndrume părțile, conform art.78 alin.3 din Legea nr. 36/1995.Or, aceasta situație nu se regăsește în speța de față.
Având în vedere cele menționate, precum și dispozițiile art.680 Cod civil, apreciază că procedura succesorală ce are ca obiect constatarea vacanței succesorale este întotdeauna necontencioasă, dreptul statului asupra unei succesiuni vacante putând coexista cu drepturile persoanelor care invocă un legat cu titlu universal sau cu titlu particular asupra unei astfel de moșteniri, fără a veni astfel în conflict cu acestea, fapt ce exclude posibilitatea existenței unui litigiu cu privire la întinderea drepturilor succesorale între stat, în calitate de titular al dreptului de a culege moștenirea vacantă, și legatarii cu titlu universal sau particular.
Conform art.331 Cod procedură civilă, pentru soluționarea cererilor necontencioase, instanțele judecătorești sunt competente numai atunci când intervenția lor este necesară("cererile pentru dezlegarea căroraestenevoie de mijlocirea instanței.."). Întrucât legea prevede o competență specială în favoarea notarilor publici pentru soluționarea cererilor de constatare a vacanței succesorale, intervenția instanțelor judecătorești pentru soluționarea unor astfel de cereri nu este necesară.
Astfel, întrucât printr-o lege specială - Legea nr.36/1995 - se prevede competența unui alt subiect de drept, investit să îndeplinească un serviciu de interes public, de a soluționa cererile de constatare a vacanței succesorale, respectiv a notarului public, iar competența instanțelor judecătorești pentru soluționarea unor astfel de cereri nu este prevăzută nici de Codul d e procedură civilă și nici de vreo lege specială și, în plus, sesizarea instanțelor judecătorești pentru soluționarea unor astfel de cereri, nu este nici necesară, cererea putând fi soluționată întotdeauna de un notar public, care dispune și de mijloacele legale adecvate pentru luarea măsurilor prevăzute de art.77 alin.2 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr.36/1995, de conservare și de administrare a bunurilor succesorale și de solicitare a desemnării unui curator, apreciază că instanțele judecătorești nu sunt competente să soluționeze cererile având ca obiect constatarea vacanței succesorale.
Prin urmare, opinează în sensul că, prin simplul fapt că succesiunea unei persoane nu a fost dezbătuta nu echivalează automat, din punct de vedere juridic, cu faptul că această succesiune este vacantă, de vreme ce în virtutea legii, aceasta stare de fapt se constată printr-un certificat de vacanță succesorală, care, într-adevăr, nu are efect constitutiv, ci numai declarativ, cu consecința că statul ar dobândi moștenirea chiar de la data deschiderii succesiunii defunctului.
Cu alte cuvinte, deși Statul ar dobândi moștenirea,ope legis, de la deschiderea succesiunii defunctului, pentru a se produce un asemenea efect este obligatorie eliberarea unui certificat de vacanță succesorală de către notarul public, în procedura strict reglementată de lege, care să constate lipsa oricăror moștenitori legali sau testamentari.
O soluție contrară ar duce la consecințe inadmisibile, respectiv s-ar accepta, pe cale de consecință, ideea că, în acele situații în care nu a fost dezbătută succesiunea defunctului din diverse motive, automat statul este moștenitor, procedura constatării vacanței succesorale de către notar devenind practic inutilă, această reglementare legală rămânând fără aplicabilitate practică și fără conținut.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 680 Cod civil "în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului".
Prin urmare, în temeiul acestor dispoziții legale, succesiunea vacantă este culeasă de Statul Român.
Potrivit art. 3 alin. 1 pct. 5 din HG nr. 1574 din 18 decembrie 2003, Ministerul Finanțelor Publice "reprezintă statul, ca solicitant de drepturi și obligații,în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește un alt organ în acest scop".
Norma invocată de către recurent - art. 5 alin. 8 din HG nr. 731/2007 are aplicabilitate în procedura succesorală notarială și face referire în mod expres la citarea direcțiilor generale ale finanțelor publice județene sau a Municipiului B de către notarii publici în cadrul procedurii succesorale notariale.
Cum excepțiile sunt de strictă interpretare, rezultă că în mod corect s-a aplicat norma generală respectiv art. 3 alin. 1 din HG nr. 1574 din 18 decembrie 2003, recurentul având calitate procesuală pasivă.
Neîntemeiat este și motivul de recurs privind soluționarea excepției inadmisibilității acțiunii deoarece:
Instanța, chiar în lipsa unui certificat de vacanță succesorală, eliberat de notarul public, poate constata vacanța succesorală pe cale incidentală, pornind de la interpretarea art. 85 din Legea nr. 36/1995. De asemenea, chiar dacă art. 2 alin. 5 din Normele Metodologice de aplicare a OG nr. 128/1998, prevede că bunurile imobile care provin din succesiuni fără moștenitori legali sau testamentari, intră potrivit legii, în proprietatea statului după emiterea certificatului de vacanță succesorală de către birourile notarilor publici, statul dobândește proprietatea asupra acestor bunuri imobile din momentul deschiderii succesiunii. Nu se poate reține că legiuitorul a instituit o competență absolută și exclusivă în sarcina notarilor publici, cu privire la constatarea vacanței succesorale. Prin admiterea unei astfel de soluții, reclamantul ar fi pus în imposibilitate de a-și valorifica și proba drepturile pe care le are asupra bunurilor ce au aparținut celui ce a decedat fără moștenitori legali sau testamentari, ajungându-se la situația de a nu exista pârât în cauză, Statul Român neavând interes să solicite certificat de vacanță succesorală.
Prin aceasta s-ar aduce un prejudiciu reclamantului căruia nu i se va putea judeca cererea în fond.
Față de cele reținute, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul - pârât STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva deciziei civile nr.713/13.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata - reclamantă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
-
GREFIER
Red.
./
2 ex./20.01.2010
TB-5 -;
Jud.2 -
Președinte:Ioana Aurora Herold PetreJudecători:Ioana Aurora Herold Petre, Elena Vlad
