Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 210/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr.210/
Ședința publică din 1 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Elena Romila
JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 3: Valentina Gabriela
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, și, domiciliați în comuna jud.G, împotriva deciziei civile nr.206 din 11 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr- - după admiterea contestației în anulare și anularea în parte a deciziei civile nr.519/R din 16 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, formulată de susmenționații reclamanți.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27 martie 2008 și s-au consemnat în încheierea din aceeași dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 1 aprilie 2008.
CURTEA
Asupra cauzei civile de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată;
Prin decizia civilă nr. 147/R din 21 februarie 2008 Curtea de Apel Galația admis contestația în anulare, a anulat în parte decizia civilă nr.519/R din 16 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în ceea ce privește recursul declarat de reclamanți, reținând că instanța de recurs a analizat numai motivele invocate de pârâți, omițând să le analizeze și pe cele invocate de reclamanți, aspect ce se încadrează în dispozițiile art.318 alin.1 cod pr.civilă.
Asupra recursului declarat de reclamanții, și, reține următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1631 din 25 septembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Tecuci jud. G, în dosarul nr. 2584/2005 ( nr. nou -) a fost admisă în parte acțiunea principală de partaj succesoral formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții, și, a fost respinsă ca nefondată cererea de grănițuire și a fost respinsă ca nefondată cererea în revendicare formulată de către pârâții - reclamanți și și a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei - pârâte cererea privind partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului.
Ca efect al partajului s-au format trei loturi succesorale și s-a dispus ieșirea din indiviziune, astfel: reclamanților și le-a fost atribuit lotul nr. 3 având suprafața totală de 6170 mp teren arabil situat în extravilanul comunei, jud. G; pârâtei i-a fost atribuit lotul nr. 1, având suprafața totală de 6165 mp teren arabil; iar pârâtului i-a fost atribuit lotul nr.2 având suprafața totală de 6165 mp teren arabil extravilan și construcția formată din bucătărie de vară și hol în suprafață construită de 16,85 mp, lipită de imobilul casă de locuit proprietatea reclamantei.
De asemenea, pârâtul - reclamant a fost obligat să le plătească reclamanților și suma de 618, 60 lei și pârâtei suma de 618,70 lei, cu titlu de sultă pentru construcție, iar pârâții și au fost obligați să plătească reclamanților și câte 42,66 lei fiecare, cu titlu de sultă pentru terenul extravilan.
În baza dispozițiilor art. 274 - 276 cod pr. civilă pârâta a fost obligată să plătească reclamanților și sumele de 91,3 lei și pârâtului reclamant suma de 204,40 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut aspectele din încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 12.12.2005, precum și concluziile rapoartelor de expertiză topometrică și imobiliară, în sensul că terenul arabil extravilan poate fi partajat în natură prin formarea a trei loturi egale ca întindere și valoare, iar construcția în suprafață de 16,85 mp nu poate fi atribuită decât unei persoane, ea profitând pârâtului reclamant.
În ceea ce o privește pe reclamanta instanța a apreciat că aceasta nu are calitatea de moștenitoare a defuncților și întrucât soțul său, a predecedat părinților lui.
Cu privire la revendicare și grănițuire instanța de fond a reținut că din totalul de 1600 mp existent în patrimoniul defuncților și aceștia au înstrăinat în timpul vieții pârâților și suprafața de 1200 mp teren intravilan și construcții, astfel că din masa partajabilă nu face parte decât suprafața de teren intravilan de 400 mp, iar mențiunile din certificatul de moștenitor nr. 144/1996 privind pe defunctul și referitoare la o suprafață de 500 mp nu au valoarea unui titlu de proprietate. S-a mai arătat că din raportul de expertiză întocmit de inginerul rezultă că reclamanta ocupă chiar o suprafață mai mare de teren, aceea de 792 mp.
Cu privire la grănițuire instanța de fond a considerat că acest capăt de cerere nu este fondat întrucât reclamanții - pârâți, nu au făcut dovada dreptului lor de proprietate asupra terenului pe care îl doresc a-l delimita, iar în ceea ce privește cererea reconvențională privind revendicarea celor 53 mp instanța de fond a considerat că nu s-a dovedit că reclamanții - pârâți a ocupa acest teren, cu atât mai mult cu cât ceea ce s-a consemnat în schițele anexe la contractul de vânzare cumpărare reprezintă și realitatea existentă la acest moment, din anul 2003 și până în prezent nici un semn de hotar nefiind modificat.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat și motivat apel atât reclamanții - pârâți, cât și pârâții - reclamanți și.
Reclamanții - pârâți, au criticat soluția primei instanțe sub aspectele nelegalității și netemeiniciei acesteia, astfel:
1. - în mod greșit cererea privind constatarea uzucapiunii a fost respinsă de prima instanță cu motivarea că reclamanții nu și-au dovedit pretențiile, simplul fapt că inițial pârâții au fost de acord cu acest capăt de cerere determinându-i să nu mai solicite administrarea de noi probatorii. Au mai susținut că autorizația de construire și actele anexe privind casa lor de locuit, certificatul de moștenitor nr. 144/1996 și dispozițiile art. 8 din nr. 42/1990 fiind suficiente pentru admiterea cererii privind constatarea uzucapiunii;
2. - în mod greșit a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei cererea privind partajul succesoral a averii rămasă de pe urma defuncților și, în realitate reclamanta figurând în cauză pentru celelalte capete de cerere;
3. - în mod eronat instanța de fond a considerat că nu au solicitat să se constate intervenirea uzucapiunii pentru terenul pe care îl stăpânesc în fapt de mai bine de 30 ani și astfel în mod greșit acest capăt de cerere nu a fost admis, cu consecința respingerii eronate și a capătului de cerere privind grănițuirea;
4. - materialul probator administrat în fața instanței de fond a fost greșit interpretat, în sensul că aspectele privind construcțiile au fost greșit soluționate;
5. - compensarea cheltuielilor de judecată s-a făcut greșit, în sensul că în mod nejustificat reclamanților nu li s-a reținut în plus suma de 780 lei ca fiind cheltuită pentru soluționarea în primă instanță a cauzei.
În dovedirea apelului apelanții - reclamanți au solicitat administrarea probelor cu acte, martori și interogatoriu, ulterior renunțând la proba testimonială.
Pârâții - apelanți și au considerat că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică sub următoarele aspecte:
1. Întrucât averea autorilor și includea și suprafața de 1600 mp teren intravilan, iar prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1107/2003 pârâților - apelanți le-a fost vândută suprafața de teren intravilan de 1200 mp rezultă că din masa succesorală rămasă de pe urma defuncților face parte și diferența de 400 mp intravilan, care se impune a fi partajată.
2. În mod greșit cererea reconvențională a fost respinsă întrucât din expertiza topometrică instrumentată în cauză rezultă că pârâții - reclamanți stăpânesc în fapt mai puțin de 1200 mp teren intravilan, atât cât au cumpărat prin contractul nr. 1107/2003, iar faptul că reclamanții - pârâți stăpânesc o suprafață de teren intravilan învecinată cu terenul pârâților - reclamanți fără a deține nici un titlu îndreptățea prima instanță să le admită cererea reconvențională;
3. În mod greșit instanța de fond a considerat că din masa de partajat fac parte și bucătăria de vară și holul în suprafață de 16,85 mp, în realitate și aceste construcții fiind înstrăinate lor în anul 2003, fiind greu de crezut că le-au fost vândute construcții mult mai importante ca valoare și teren în suprafață de 1200 mp, iar vânzătorii să-și fi păstrat doar aceste două încăperi;
4. Expertul topometrist în mod greșit a stabilit loturile și a propus o atribuire care o favorizează pe reclamanta pârâtă, atribuirea fiind un atribut exclusiv al instanței de judecată și nu al expertului. Cu privire la atribuire a solicitat ca aceasta să se facă prin tragere la sorți.
În dovedirea apelului pârâții -apelanți au solicitat efectuarea unei expertize topometrice, cerere respinsă ca inutilă cauzei de către instanța de apel.
Din oficiu tribunalul a solicitat expertului să completeze raportul de expertiză întocmit în prima instanță în sensul indicării valorii unui metru pătrat de teren intravilan în comuna jud. G, teren în litigiu.
În urma probelor administrate, prin decizia civilă nr. 206 din 11.04.2007 a Tribunalului Galația fost admis apelul reclamanților-pârâți și schimbându-se în parte încheierea de admitere în principiu și hotărârea instanței de fond s-a constatat că masa succesorală se compune din suprafața de 400. teren intravilan și 1,8500 ha teren extravilan iar construcția nu face parte din această masă.
A fost atribuit reclamanților terenul intravilan dispunându-se și grănițuirea proprietăților părților.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut faptul că suprafața de 1200. teren au vândut-o în timpul vieții și, rămânându-le suprafața de 400. teren intravilan și cu această ocazie au fost înstrăinate și cele două încăperi cu destinația de bucătărie de vară și hol.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții care s-au declarat nemulțumiți de evaluarea suprafeței de 400. teren intravilan, cât și de modul de grănițuire solicitând ca împărțirea loturilor să se facă prin tragere la sorți.
Prin decizia civilă nr.519/R din 16 octombrie 2007, Curtea de Apel Galați, a respins ca nefondate recursurile declarate de reclamanții, și și de către pârâții și.
Asupra recursului declarat de către reclamanții, și, reține următoarele;
Recurenții - reclamanți, consideră hotărârea recurată netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
- rezolvarea nelegală a situației terenului pe care îl deține de peste 35 de ani, fiindu-i dat în proprietate de Agricolă de Producție;
- hotărârea este nelegală și netemeinică și în ceea ce privește grănițuirea, aprobându-se pe aliniamentul GHIJKA, fiind peretele casei în care locuiesc, neținându-se cont de schița aprobată în 1973 de Oficiul de G, și de precizările expertului.
- este nelegală poziția instanței prin care au fost înlăturate depozițiile martorilor propuși pentru dovedirea cererii, nu a clarificat situația suprafeței construite care nu este de 120. ci de 186.
- că în mod nelegal s-a făcut compensarea cheltuielilor de judecată făcute la instanța de fond, că prin încheierea de ședință din 1.01.2007 s-a stabilit o taxă judiciară de timbru foarte mare.
Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma dispozițiilor art.304 pct. 1 - 9 cod pr. civilă, reține că recursul declarat de reclamanți este nefondat pentru următoarele considerente;
Prin certificatul de moștenitor nr.144 din 2 aprilie 1996 se reține că defunctul, a dobândit terenul prin înzestrare părintească de peste 30 de ani și prin efectul Decretului - Lege nr.42/1990.
Prin contractul de vânzare - cumpărare nr.1107/2003 odată cu imobilul casă de locuit autorii părților au înstrăinat pârâților și și terenul în suprafață de 1200., din totalul suprafeței de 1600., înscris ce constituie titlu de proprietate pentru pârâți.
Astfel, instanțele în mod legal au reținut că certificatul de moștenitor nu constituie prin el însuși titlu de proprietate, având caracterul unui act declarativ de drepturi și nu constitutiv.
Astfel, instanțele au avut în vedere actele de proprietate ale părților și cu respectarea dispozițiilor art.584 cod civil au dispus grănițuirea pe amplasamentul stabilit prin expertiză și care respectă așezarea construcțiilor.
Cu privire la suprafața construită s-a avut în vedere schița anexă la contractul de vânzare - cumpărare.
Cu privire la taxa judiciară de timbru în sumă de 230 lei achitată la instanța de apel, reține că aceasta a fost calculată conform Legii nr.146/1997, recurenții - reclamanți nu au formulat cerere de reexaminare.
Față de considerentele expuse sus și văzând dispozițiile art.312 alin.1 cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, și, domiciliați în comuna jud. G, împotriva deciziei civile nr.206 din 11 aprilie 2007 pronunțată de Tribunalul Galați.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /22.04.2008
Tehn.
2 ex./ 23.04.2008
fond -
apel - -
recurs - - - -
Președinte:Elena RomilaJudecători:Elena Romila, Romeo Jirlăeanu, Valentina Gabriela
