Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 399/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2095/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - SECȚIA A III A CIVIL
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVIL NR.399
Ședința public de la 26 februarie 2009
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Ilie MARI -
JUDECTOR - - -
JUDECTOR - - -
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se afl pronunțarea recursului declarat de recurentul-pârât-reclamant G, împotriva deciziei civile nr.760 A din 3.06.2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a IV a Civil, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamant-pârât.
are ca obiect - succesiune.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința public de la 19.02.2009, susținerile prților fiind consemnate în încheierea de la acea dat care face parte integrant din prezenta decizie și când curtea - pentru a da posibilitate prților s depun note scrise și în vederea deliberrii - a amânat pronunțarea la 26.02.2009, hotrând urmtoarele:
CURTEA,
Asupra recursului civil de faț, constat urmtoarele:
Prin sentința civil nr.6121/26.09.2007, Judectoria Sectorului 5 Baa dmis cererea de chemare în judecat, astfel cum a fost precizat, formulat de reclamanta-pârât, împotriva pârâtului-reclamant G, a constatat c din masa succesoral rmas de pe urma defunctului - decedat la data de 22.08.1995 - fac parte 39 de acțiuni deținute la A, având numerele de ordine de la 10786 la 10824, conform certificatului de acționar nr.-/17.08.1996 emis de, a constatat deschis succesiunea defunctei - decedat la data de 13.01.2003, a constatat c reclamanta-pârât are calitatea de unic moștenitoare a defunctei, a constatat c masa succesoral rmas de pe urma defunctei se compune din imobilul situat în B,-, sector 5, alctuit din: teren în suprafaț de 300 mp și din construcții - cas de locuit având patru încperi, cu suprafaț util de 48,24 mp și construcție nepermanent din paiant, cu o suprafaț construit de 30,71 mp; 78 de acțiuni deținute la, având numerele de ordine de la 10786 la 10863, conform certificatelor de acționar nr.-/17.08.1996 și nr.-/17.08.1996 emis de; dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în Cimitirul Parohial - fig.D, rândul 8, locul 13, a respins capetele subsidiare ale cererii de chemare în judecat ca rmase fr obiect, a respins cererea reconvențional formulat de pârâtul-reclamant G împotriva reclamantei-pârâte, ca neîntemeiat și a obligat pe pârâtul-reclamant la plata ctre reclamanta-pârât a sumei de 3130,4 lei, cu titlu de cheltuieli de judecat.
S-au avut în vedere urmtoarele considerente de fapt și de drept:
La data de 31.07.1946, a intervenit cstoria dintre și, cstorie desfcut prin divorț la data de 24.12.1953, astfel cum rezult din extrasul din registrul de cstorie emis de Primria Sector 4 B (fila 114). Din cstoria menționat au rezultat doi copii, respectiv reclamanta-pârât (conform certificatului de naștere seria 8 nr.-/21.12.1976 emis de Consiliul Popular al Sectorului 5 B) și pârâtul - reclamant G (potrivit certificat de naștere seria - nr.-/28.06.2001 emis de Primria Sectorului 4 B).
Ulterior, la data de 24.09.1993, s-a cstorit cu numitul (astfel cum rezult din certificatul de cstorie seria 8 nr.-/124.09.1993 eliberat de Consiliul Local al Sectorului 5 B). Acesta a decedat la data de 22.08.1995 (potrivit certificatului de deces seria - nr.-/23.08.1995 eliberat de Consiliul Local al Sectorului 5 B).
Conform certificatului de legatar nr.53/13.02.1996 întocmit de notarul public, unica moștenitoare a defunctului a rmas soția sa supraviețuitoare, în dubl calitate - de moștenitor legal și testamentar, în baza testamentului autentificat cu nr.2146/23.04.1985 de notariatul de Stat al Sectorului 5. Conform aceluiași certificat de legatar, s-a constatat c din masa succesoral rmas de pe urma defunctului face parte imobilul situat în B,- (fost nr.11), sector 5, compus din teren în suprafaț de 300 mp și construcție edificat pe aceasta, imobil dobândit astfel: cota indiviz de 1/2 - prin cumprare, împreun cu prima soție, în baza actului de vânzare - cumprare autentificat cu nr.19369/17.07.1933 de Tribunalul Ilfov Secția Notariat, iar cealalt cot de ½ - prin moștenire de la soția, potrivit certificatului de moștenitor nr.901/1981 întocmit de Notariatul de Stat Sector 5.
Instanța a mai reținut c, dup decesul lui, a fost emis de ctre C certificatului de acționar nr.-/17.08.1996, având ca obiect 39 de acțiuni, având numerele de ordine de la 10786 la 10824, în baza dreptului conferit acestuia de prevederile Legii nr.55/15.06.1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, publicat în Monitorul Oficial nr.122/19.06.1995 (conform adresei nr.230/16.05.2007 înaintate la dosar de C A). Prin urmare, aceste acțiuni se includ în masa succesoral a defunctului, în virtutea dreptului conferit acestuia de Legea nr.55/12.06.1995, anterior deschiderii succesiunii 22.08.1995.
La data de 13.03.2003, a decedat, potrivit certificatului de deces seria - nr.-/15.01.2003 emis de Primria Sector 5.
Instanța a reținut c pentru ca o persoan fizic s aib dreptul de a culege, în tot sau în parte, o moștenire este necesar ca persoana care pretinde moștenirea s aib vocație concret la moștenire.
Legea confer vocație legal la moștenire rudelor defunctului, în ordinea claselor de moștenitori legali.
În speț, la moștenirea defunctei, legea confer vocație, potrivit acestei ordini de preferinț, copiilor si, anume reclamantei-pârâte și pârâtului-reclamant G - ca descendenți în linie direct de gradul 1. Deși transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii moștenirii,aceast transmisiune nu are caracter definitiv și obligatoriu, ci potrivit art.686 Cod civil, succesibilul are un drept de opțiune succesoral, care, dac este exercitat în termenul de prescripție de șase luni prevzut de art.700 alin.1 Cod civil, conduce la confirmarea titlului de moștenitor. Acest termen de prescripție începe s curg de la deschiderea succesiunii, potrivit art.700 alin.1 Cod civil, deci de la data decesului celui care las moștenirea, în aplicarea textului art.651 Cod civil.
Deși reclamanta-pârât a invocat aceast prescripție ca excepție procesual, instanța a reținut c, în aceast calitate (de reclamant), nu are deschis calea invocrii excepției, putând solicita, fie pe cale de acțiune, fie în susținerea captului de cerere având ca obiect constatarea calitții sale de unic moștenitoare, constatarea prescripției dreptului de opțiune succesoral a pârâtului-reclamant. Aceasta, întrucât excepția procesual presupune fie invocarea unei neregularitți procesuale, fie a unor lipsuri referitoare la exercițiul dreptului la acțiune, care s conduc la amânarea judecții ori la împiedicarea judecții fondului raportului juridic dedus judecții.
Prin urmare, instanța nu s-a pronunțat pe excepția invocat de reclamanta-pârât, ca excepție procesual, cia avut în vedere prevederile art.700 cod civil la analiza captului de cerere având ca obiect constatarea calitții de unic moștenitoare a aceștia de pe urma defunctei, precum și a cererii reconvenționale.
În privința reclamantei-pârâte, aceasta a acceptat moștenirea mamei sale, în mod tacit, acceptare dedus din faptul locuirii în imobilul succesoral de la decesul acesteia, astfel cum rezult din declarațiile martorilor audiați în cauz, instanța reținând c reclamanta-pârât are și domiciliul la adresa acestui imobil din 08.02.2002, potrivit CI. seria - nr.- eliberat de Secția 19.
Pe de alt parte,pârâtul-reclamant G nu a efectuat acte de acceptare expres sau tacit a moștenirii lsate de mama sa, în termenul de prescripție de șase luni, artând îns c a aflat de decesul acesteia o dat cu primirea prezentei cereri de chemare în judecat.A învederat pârâtul-reclamant c reclamanta-pârât i-a ascuns moartea mamei sale, precum și împrejurarea c a fost prsit de mama sa, artând c nu înțelege s renunțe la drepturile sale succesorale, punându-se astfel problema repunerii în termenul de prescripție a dreptului de opțiune succesoral.
Potrivit art.19 alin.1 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctiv, "instanța judectoreasc - poate, în cazul în care constat ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripție a fost depșit, s dispun chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acțiunii -".Prin noțiunea de "cauze temeinic justificate" trebuie înțelese acele împrejurri care nu pot fi imputate unei culpe a titularului dreptului de opțiune, dar care nu întrunesc nici caracterele unei forțe majore. Instanța a constatat, având în vedere și motivele invocate de pârâtul-reclamant, c în doctrin și practica judiciar, sunt apreciate drept astfel de cauze temeinic justificate în materia prescripției dreptului de opțiune succesoral atât ascunderea cu rea-credinț a morții celui ce las moștenirea de ctre comoștenitori, cât și neexercitarea de ctre mam a drepturilor și îndatoririlor printești, prin prsirea copilului - ambele cauze fiind invocate și de ctre pârâtul - reclamant. Din punct de vedere procedural, sarcina probei privind incidența unor astfel de cauze aparține celui ce a formulat cererea de repunere în termen, conform principiului stabilit de art.1169 Cod civil.
În cauz, instanța a reținut c potrivit declarațiilor martorului, propus de reclamanta-pârât, aceasta a fost de faț atunci când reclamanta - pârât a comunicat tatlui su, decesul mamei, în același timp, instanța a reținut chiar susținerile pârâtului-reclamant, formulate în cadrul întâmpinrii, în sensul c nici reclamanta-pârât, nici defuncta nu au cunoscut domiciliul actual al pârâtului - reclamant, cetțean, stabilit în ia din 1981. Prin urmare, faptul c nici reclamanta-pârât și nici defuncta nu au cunoscut domiciliul pârâtului-reclamant din ia nu le poate fi imputabil, iar împrejurarea de a comunica vestea morții mamei ctre fostul soț al acesteia, - în același timp tatl prților și în raport de care pârâtul-reclamant a pstrat legtura de familie - reprezint un demers în sensul încunoștințrii acestuia despre decesul mamei lor. Instanța a mai constatat c, fiind stabilit în ia din 1981, de la vârsta de 34 de ani, iar decesul mamei sale a intervenit când reclamantul-pârât avea vârsta de 56 de ani, acesta nu poate fi considerat strin de orice culp cu privire la lipsa relațiilor de familie dintre el și mama, respectiv sora sa, nemaipunându-se nici problema neexercitrii de ctre printe a drepturilor și îndatoririlor printești ori despre o eventual prsire a copilului.
Prin urmare, din probatoriul administrat în cauz, instanța nu a putut reține ca fiind temeinic justificate cauzele invocate de pârâtul-reclamant pentru a fi aplicabile prevederile art.19 din Decretul nr.167/1958, acestea neputând fi apreciate drept împrejurri strine de culpa titularului dreptului de opțiune. De asemenea, nici eroarea de drept invocat de pârâtul-reclamant - în sensul necunoașterii termenului de șase luni din materia prescripției dreptului de opțiune succesoral - nu reprezint o cauz temeinic justificat, prin raportare la prevederile art.19 din Decretul nr.167/1958.
În consecinț, instanța a constatat ca fiind prescris dreptul de opțiune succesoral al pârâtului-reclamant, cu consecința constatrii calitții reclamantei-pârâte de unic moștenitoare a defunctei.
Prin decizia civil nr.760 A/03.06.2008, Tribunalul Bucure ști - Secția a IV-a Civil a respins apelul declarat de apelantul - pârât G, împotriva sentinței civile nr.6121/26.09.2007, pronunțat de Judectoria Sectorului 5 B și a obligat apelantul - pârât la plata ctre intimata - reclamant a sumei de 3.500 lei cheltuieli de judecat
Pentru a pronunța aceast decizie, instanța de apel a reținut urmtoarele:
Faptul necomunicrii sentinței civile la domiciliul indicat de ctre parte în cererea reconvențional și ulterior prin concluziile scrise, are relevanț doar în contextul invocrii unei excepții de tardivitate a introducerii apelului, când termenul legal s-ar calcula de la data comunicrii.
Aceast excepție a fost respins de ctre tribunal în ședința public din 25.03.2008, astfel c aceast critic apare ca neîntemeiat și lipsit de interes faț de soluționare excepției.
În ceea ce privește critica referitore la modalitatea de comunicare a sentinței, tribunalul a reținut ca incidente dispozițiile art.266 alin.3 Cod procedur civil, potrivit crora hotrârea se va comunica prților, în copie, în cazul când aceasta este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului.
hotrârii, respectiv cele dou exemplare prevzute de art.266 alin.1 pe care se regsește semntura completului de judecat, se afl la dosar și, respectiv la mapa de conservare, astfel c tribunalul a gsit neîntemeiat și aceast critic.
Primul termen de judecat al dosarului nr- a fost soluționat prin admiterea cererii de amânare, de ctre completul de judecat învestit conform repartizrii aleatorii a dosarelor format din președinte care, ulterior, a încuviințat administrarea probelor iar apoi a soluționat sentința civil.
Instanța de fond a constatat urmare a cererii de chemare în judecat formulat de ctre reclamanta c dreptul de opțiune succesoral a pârâtului-reclamant, apelantul, a fost prescris, acesta fiind motivul pentru care doar reclamanta a dobândit calitatea de moștenitor a defunctei și nu o dezmoștenire, cum afirm apelantul.
Legea român ca și toate celelalte legi naționale, poate impune termene prin care o parte s cear recunoașterea unui drept, impunerea acestora nefiind o înclcare a dreptului subiectiv al prții și nici o înclcare a accesului liber la justiție.
Faptul c din sentința civil atacat lipsește aprecierea în lei sau euro a masei succesorale reprezint o critic lipsit de interes, atâta timp cât apelantului nu i s-a stabilit calitatea de moștenitor și ca urmare nu ar avea niciun drept asupra masei succesorale indiferent de moneda în care s-a stabilit.
În ședința public din 23.05.2007 când instanța s-a pronunțat asupra încuviințrii probelor, pârâtul-reclamant a fost reprezentat de mandatarul su, acestuia încuviințându-se, ca de altfel și reclamantei, proba testimonial.
Ï. adresate instanței de apel puteau fi ușor și clar adresate martorilor la data administrrii probei testimoniale.
Afirmațiile apelantului referitoare la administrarea probei testimoniale propuse în fața instanței de fond sunt total nefondate, la dosar neregsindu-se nicio comunicare a numelui martorilor propuși de pârât, astfel c, în mod corect, instanța a constatat intervenit decderea prții din aceast prob.
De altfel, în calea devolutiv de atac a apelului, apelantul a avut posibilitatea s administreze proba testimonial, fiind audiați martorii și propuși de acesta.
Pe fondul excepției prescripției dreptului de opțiune succesoral, astfel cum acesta este prevzut de art.700 Cod civil care arat c dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la data deschiderii succesiunii, tribunalul a constatat c prin cererea reconvențional nu s-a formulat o cerere de repunere în termenul de opțiune succesoral, astfel c aceast cerere, fcut direct în fața instanței de apel, apare ca inadmisibil în condițiile art.294 alin.1 Cod procedur civil.
De altfel, și o atare cerere, dac s-ar fi judecat pe fond, ar fi avut în vedere susținerea pârâtului-reclamant c nu a avut cunoștinț de decesul mamei sale.
În fața instanței de apel au fost audiați martorii și din a cror declarație nu rezult nici data la care-apelantul a aflat de decesul mamei sale, nici dac acesta a revenit în țar și a fcut act de acceptare tacit a succesiunii mamei sale.
Din declarațiile martorilor propuși de ctre intimata-reclamant, rezult c apelantul nu a venit la înmormântarea mamei sale, și nici ulterior, martora artând c intimata i-a adus la cunoștinț apelantului decesul mamei prților.
Din coroborarea declarațiilor martorilor audiați în apel cu declarațiile martorilor audiați de prima instanț nu rezult cu certitudine c reclamanta l-ar fi încunoștințat pe pârât de decesul mamei, îns acesta ar fi putut s afle personal de deces dac ar fi fcut minime demersuri.
Repunerea în termenul de prescripție poate opera atunci când sunt constatate cauze temeinic justificate pentru care termenul de prescripție a fost depșit.
Simplul fapt c apelantul, neținând legtura cu mama sa, nu a aflat de decesul acesteia, nu poate fi apreciat ca fiind o cauz temeinic justificat de repunere în termen, acesta nefcând dovada c în ciuda unor demersuri desfșurate, al unor încercri de a afla situația real, aceasta i-a fost ascuns în mod deliberat și culpabil de reclamant.
În condițiile art.1169 Cod civil, reclamanta a fcut dovada excepției invocat, din probele dosarului rezultând c apelantul nu a întreprins acțiuni de natura a fi interpretate ca fiind acte de acceptare tacit a succesiunii mamei sale.
Împotriva deciziei tribunalului a formulat cerere de recurs la data de 21.08.2008, pârâtul G, prin care a criticat-o pentru nelegalitate sub urmtoarele aspecte:
1.Art.304 pct.5 Cod procedur civil- referitor la citarea recurentului-pârât în proces la Judectoria Sectorului 5 B prin cererea de chemare în judecat formulat de reclamanta.
Instanța de apel a apreciat în mod nelegal c "faptul necomunicrii sentinței civile la domiciliul indicat de ctre parte are relevanț doar în contextul invocrii unei excepții de tardivitate a introducerii apelului, deoarece necomunicarea hotrârii este sancționat cu nulitatea.
Recurentul-pârât a susținut c reclamanta înc de la momentul introducerii acțiunii, a încercat s îl înlture de la moștenire, aceasta pentru ca a indicat în mod nelegal și greșit în cererea de chemare în judecat, ca recurentul are un domiciliul ales în B-, b1.3,.8,.4,. 244, sector 4, deși în realitate recurentul nu avea la acel moment nici un domiciliu ales în România.
2.Art.304 pct.6 teza I Cod procedur civil- privește admiterea unui capt din cererea principal de ctre Judectoria sector 5 B și tribunal, deși un astfel de capt de cerere nu a existat, respectiv constatarea calitții de unic moștenitoare a reclamantei.
In cuprinsul cererii principale reclamanta a solicitat la punctul II s se constate deschis succesiunea defunctei sale mame Lucretia - mama prților - și a inserat în aceast fraz, dup cum se poate observa, o afirmație în care arata calitatea ei de unica moștenitore.
Dac acest capt de cerere ar fi luat în seam, ar fi prejudiciat bugetul de stat deoarece acest capt de cerere nu a fost timbrat, potrivit legii.
S-a mai susținut c reclamanta nu a introdus nicio acțiune separat privind constatarea prescripției dreptului de opțiune succesoral și a susținut un capt de cerere inexistent din punct de vedere legal, aceast susținere din partea reclamantei fiind acceptat de instanț fr niciun temei legal.
3.Art.304 pct. 9 Cod procedur civil- privitor la prescripția dreptului de opțiune succesoral și repunerea în termenul de prescripție a pârâtului-reclamant G, instanța de judecat a constatat în mod greșit c a intervenit prescripția dreptului de opțiune succesoral, respectiv c nu acceptat succesiunea în termenul legal de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.
Așa cum rezulta din probatoriu administrat, recurentul nu a avut cunoștința de decesul mamei sale decât la data de 2 aprilie 2007, acesta fiind si motivul pentru care nu a putut s-și exercite dreptul de opțiune succesoral.
Faptul ca reclamanta-pârât a artat c i-a adus la cunoștința tatlui lor, decesul mamei mele, nu poate fi primit deoarece nu rezult în nici un fel c tatl i-ar fi adus la cunoștinț faptul decesului, iar din declarația martorului rezult c reclamanta "l-a sunat pe tatl pârâtului și i-a comunicat ca murit mama reclamantei și dac poate veni la înmormântare", rezult deci c sora recurentului l-a sunat pe tatl acestuia chemându-l la înmormântare, și nu direct pe recurentul-pârât.
Arat în continuare c acțiunea reclamantei-pârâte nu a fost dovedit în nici un fel, sora recurentului contrazicându-se prin susținerile formulate în dou acte de procedur existente la dosarul cauzei; reclamanta-pârâta în acțiunea principal a susținut c dup dou-trei luni de zile de la moartea mamei, i-a comunicat pârâtului c dorește s dezbat la notariat succesiunea de pe urma mamei lor, dar acesta a afirmat ca o urște prea mult ca s aibe vreo amintire de la aceasta; în întâmpinarea formulat, aceasta a artat ca nu a cunoscut adresa unde locuia recurentul în ia, datorita faptului c acesta a interzis tatlui su s-i dea adresa sau numrul de telefon.
4.Art.304 pct.9 Cod procedur civil- privitor la raportul de expertiz întocmit de expertul tehnic judiciar G, privind imobilul situat în- sector 5 B arat c acesta a subevaluat valoarea imobilului în cauz, având în vedere prețul de circulație stabilind valoarea totala a imobilului la suma de 13.984 Euro, fiind vorba de o suprafaț de 300.p de teren și construcțiile aflate pe acest teren situat în B, deși reclamanta - pârât apreciaz valoarea imobilului la suma de 20.000 Euro.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce urmeaz;
In calea de atac extraordinara a recursului, criticile pârâtului nu pot viza decât ipotezele strict prevzute de art.304 din Codul d e procedura civila, care concretizeaz în mod explicit aspecte de nelegalitate in legtura cu hotrârea atacata(pe aspecte de ordin procedural sau/și substanțial).
Scopul acestei cai de atac este, esențialmente, de control al legalitții hotrârii atacate cu recurs, ceea ce înseamn ca orice susținere care releva erori ale instanței de apel in aprecierea probelor administrate in cauza, exced analizei instanței de recurs.
Este motivul pentru care legiuitorul a prevzut sancțiunea nulitții atât pentru nemotivarea cererii de recurs, cat si pentru situația in care cererea se motiveaz, însa criticile nu pot fi încadrate in nici una din ipotezele de nelegalitate enumerate de norma procedurala susmenționat.
Recurentul-pârât își expune în cuprinsul cererii de recurs, în mare parte, propria viziune asupra situației de fapt și propria apreciere asupra probelor administrate în cauz și asupra poziției procesuale a prții adverse, situație care nu rspunde exigențelor dispozițiilor procedurale care reglementeaz cauza recursului.
Noua formulare a textului art.304 din Codul d e procedur civil accentueaz caracterul nondevolutiv al cii extraordinare de atac a recursului, tocmai pentru faptul c prțile au beneficiat de o judecat în prim instanț și una în apel ( judecți în fond), care au stabilit situația de fapt și au aplicat normele juridice incidente.
O situație de nelegalitate pentru a fi analizat în recurs trebuie susținut prin invocarea expres a textului de lege înclcat sau aplicat greșit, la situația de fapt pe deplin stabilit în fața instanțelor de fond anterioare.
Exigențele de natura procedurala prezentate anterior se fundamenteaz pe ideea de principiu c recurentul a beneficiat în mod concret de sistemului dublului grad de jurisdicție, calea de atac a recursului fiind in mod expres desemnat de legiuitor drept o cale extraordinar de atac, admisibil pentru ipotezele art.304 din Codul d e procedur civil.
Cu aceste precizri, Curtea va analiza punctual fiecare critica de nelegalitate; prima critic a recurentului nu poate fi primit, întrucât, din perspectiva strict a legalitții, situația de fapt prezentat ar avea relevanț doar în contextul invocrii unei presupuse excepții de tardivitate in exercitarea apelului, faț de faptul c necomunicarea hotrârii este sancționat cu nulitatea.
În ceea ce privește cea de-a doua critic, susținut de recurentul-pârât pe temeiul art.304 pct.6 teza I Cod procedur civil -constând în admiterea unui capt din cererea principal de ctre Judectoria sector 5 B(soluție menținut de instanța de apel), care formal nu a fost configurat de reclamanta, respectiv constatarea calitții de unic moștenitoare a reclamantei, Curtea o apreciaz nefondat pentru considerentele ce urmeaz;
Prima instanț de fond a configurat foarte bine limitele judecții din perspectiva fiecrei pretenții concrete din cuprinsul cererii principale, respectiv cererii reconvenționale, situație care a îndreptțit-o s se pronunțe în deplin cunoștinț de cauz, fr s depșeasc limitele învestirii-extra petita sau plus petita.
A statuat în mod clar c, deși reclamanta-pârât a invocat aceast prescripție ca excepție procesual, situația pretins - constatarea prescripției dreptului de opțiune succesoral a pârâtului-reclamant, putea fi valorificat numai pe cale de acțiune, în susținerea captului de cerere având ca obiect constatarea calitții reclamantei de unic moștenitoare, precum și a cererii reconvenționale.
Susținerea referitoare la prejudicierea bugetul de stat pentru faptul c acest capt de cerere nu a fost timbrat conform legii, nu poate fi primit, faț de dispozițiile art.3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru care prevd pentru acțiunile și cererile neevaluabile în bani-(c) cereri pentru stabilirea calitții de moștenitor, a masei succesorale, cereri de raport, cereri de reducțiune a liberalitților și cereri de partaj-o tax fix achitat de reclamant.
Separat de aceast tax, numai dac prțile contest bunurile de împrțit, valoarea acestora sau drepturile ori mrimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciar de timbru se datoreaz de titularul cererii la valoarea contestat.
Cea de-a treia critic nu poate fi primit pe temeiul dispozițiilor art.304 pct. 9 Cod procedur civil - privitor la prescripția dreptului de opțiune succesoral și repunerea în termenul de prescripție a pârâtului-reclamant G, întrucât recurentul-pârât nu critic un aspect concret de aplicare greșit a unui text de lege, ci în mod explicit, probatoriul administrat și apreciat " în mod greșit"de instanța de fond, situație incompatibil cauzei recursului-cale extraordinar de atac.
Aspectul criticat de recurent a fost dezbtut de instanțele de fond, concluzia acestora fiind concordant soluției impuse de art.19 alin.1 din Decretul nr.167/1958 privitor la prescripția extinctiv, "instanța judectoreasc - poate,în cazul în care constat ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripție a fost depșit, s dispun chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acțiunii-".
Prin noțiunea de "cauze temeinic justificate" trebuie înțelese acele împrejurri care nu pot fi imputate unei culpe a titularului dreptului de opțiune, dar care nu întrunesc nici caracterele unei forțe majore.
Instanțele au reținut c în doctrin și practica judiciar, sunt apreciate drept cauze temeinic justificate în materia prescripției dreptului de opțiune succesoral atât ascunderea cu rea-credinț a morții celui ce las moștenirea de ctre comoștenitori, cât și neexercitarea de ctre mam a drepturilor și îndatoririlor printești, prin prsirea copilului - ambele cauze fiind invocate și de ctre pârâtul - reclamant.
Din punct de vedere procedural, sarcina probei privind incidența unor astfel de cauze aparține celui ce a formulat cererea de repunere în termen, conform principiului stabilit de art.1169 Cod civil.
Instanțele au interpretat în mod coroborat declarațiile testimoniale și propriile susțineri ale prților din cuprinsul actelor de procedur existente la dosar, concluzia fiind în sensul c nici reclamanta-pârât și nici defuncta mam a prților nu au cunoscut domiciliul pârâtului-reclamant din ia iar acest aspect nu le poate fi imputabil;c s-au fcut demersuri concrete pentru încunoștințarea recurentului despre faptul decesului mamei sale, în condițiile particulare ale cauzei-pârâtul nu a fost interesat s pstreze relații de familie reale cu familia sa-mama si reclamanta; recurentul nu poate fi considerat strin de orice culp cu privire la lipsa relațiilor de familie dintre el și mama sa, respectiv sora sa.
Concluzia final a fost în sensul c nu sunt temeinic justificate cauzele invocate de recurentul-pârât pentru a fi aplicabile prevederile art.19 din Decretul nr.167/1958, acestea neputând fi apreciate drept împrejurri strine de culpa titularului dreptului de opțiune.
De asemenea, nici eroarea de drept invocat de pârâtul-reclamant - în sensul necunoașterii termenului de șase luni din materia prescripției dreptului de opțiune succesoral - nu reprezint o cauz temeinic justificat, prin raportare la prevederile art.19 din Decretul nr.167/1958.
Ultima critic formulat nu poate fi reținut, întrucât vizeaz raportul de expertiz întocmit de expertul tehnic judiciar G, privind imobilul situat în- sector 5 B, respectiv o ipotez de subevaluare a acestuia, situație care excede cadrului procesual de învestire, cât timp recurentului nu i s-a stabilit calitatea de moștenitor prin hotrârile instanțelor de fond.
Pentru considerentele de fapt și de drept prezentate anterior, Curtea în conformitate cu dispozițiile art.312 alin 1 din Codul d e procedur civil, va respinge recursul ca nefondat.
Pe temeiul dispozițiilor art.274 din Codul d e procedur civil, recurentul fiind partea czut în pretenții în accepțiunea legii, va suporta plata cheltuielilor de judecat, la solicitarea expres a intimatei-reclamante, respectiv suma de 500 lei onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul - pârât - reclamant G, împotriva deciziei civile nr.760 A/03.06.2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a IV-a Civil, în contradictoriu cu intimata - reclamant - pârât.
Oblig recurentul la 500 lei cheltuieli de judecat în favoarea intimatei.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședinț public, azi 26.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
MARI - - - - -
GREFIER
- -
Red.
./
2 ex./23.03.2009
TB-4 -;
Jud.5 -
Președinte:IlieJudecători:Ilie, Mariana Haralambe, Rodica Susanu
