Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 441/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 441
Ședința publică de la 15 - 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 3: Ionela Vîlculescu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 08 mai 2008, privind judecarea recursurilor declarate de reclamanta, interveneinta și pârâtele moștenitoare, împotriva deciziei civile nr. 429 din 20 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică din data de 08 mai 2008 au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, ce face parte integrantă di prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin acțiunea civilă înregistrată la nr. 7604/1994, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma autorului, decedat la 15.03.1994, în Tg-
Soția pârâtului, a formulat cerere de intervenție în interes propriu, pentru a i se stabili calitatea de legatar cu titlu particular conform art. 899 civ. pentru a nu-i fi atinse drepturile dobândite asupra bunurilor comune și pentru a se constata că bunurile mobile din acțiunea principală sunt bunuri comune ale soției și soțului pârât și nu fac parte din masa succesorală.
Prin sentința civilă 3043/7.04.1994 a Judecătoriei Tg-J, s-a admis în parte acțiunea principală și cererea de intervenție, s-a omologat raportul de expertiză, atribuindu-se bunurile conform variantei propusă de expert.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta și pârâtul, iar prin 1340/1995 a Tribunalului Gorjs -au admis apelurile, au fost desființate sentința și încheierea de admitere în principiu, fiind trimise acestea spre rejudecare, decizie ce a rămas definitivă prin 1053/1996 a Curții de APEL CRAIOVA.
După reluarea judecății s-a format dosarul 7924/1996 în cadrul căruia reclamanta și-a completat acțiunea cu alte capete de cerere solicitând reducțiunea donației din actul autentificat cu nr. 1571/1974 și testamentul cu nr. 5078/1970, precum și constatarea nulității parțiale a tranzacției din 1 dec. 1992 consfințită prin 10325/1992.
Pârâtul a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat partajarea a 3 bucăți de teren și a unei sume de bani, cerere ce se regăsește la fila 18 din dosarul 7924/1996.
Prin 9514/1997 s-a admis în parte acțiunea principală și cererea reconvențională, precum și cererea de intervenție, omologându-se raportul de expertiză, atribuindu-se bunurile conform expertizei.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanta, pârâtul și intervenienta iar prin decizia civilă nr.1868/1998 pronunțată în dosar 1808/1998, s-au admis apelurile, au fost desființate încheierea de admitere în principiu și sentința, iar prin încheierea de admitere în principiu din 2.07.1998 Tribunalul Gorja admis în parte în principiu acțiunea, cererea reconvențională, cererea de intervenție și a constatat deschisă succesiunea autorului, decedat la 15.03.1994, s-a stabilit calitatea de moștenitori acceptanți ai succesiunii și cotele ce se cuvin acestora.
S-a respins cererea pentru anularea tranzacției și reducțiunea donației și s-a dispus reducțiunea testamentului în situația în care ar fi depășită cotitatea disponibilă de 1/3 din moștenire.
Tribunalul Gorj prin 2727/2001 a admis în parte acțiunea, cererea reconvențională și cererea de intervenție și s-au partajat bunurile conform raportului de expertiză efectuat în cauză.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs, admis prin 406/5.02.2002, a fost casată decizia și s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, reținându-se de instanța de recurs că instanța de apel a omis să se pronunțe cu privire la cererea de reducțiune a testamentului cu privire la care hotărârea nu a fost motivată.
După rejudecare prin 357/2003 pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a admis în parte cererea de ieșire din indiviziune, cererea reconvențională și cea de intervenție, s-a respins cererea privind reducțiunea testamentului, și s-au partajat bunurile conform raportului de expertiză efectuat în cauză.
Curtea de APEL CRAIOVA prin 3978/2003 și 861/2004 a casat decizia Tribunalului Gorj, trimițând cauza pentru rejudecarea apelurilor la aceeași instanță, cu motivarea că nu s-au analizat motivele de apel formulate de părți împotriva 9514/1997 și a IAP din 30.09.1996.
La rejudecarea apelurilor s-a pronunțat 582/7.10.2004, a Tribunalului Gorj în dosar 711/2004, decizie împotriva căreia reclamanta a declarat recurs, ce a fost admis prin 1923/2005, casându-se decizia și trimițând din nou cauza spre rejudecare.
S-a reținut de instanța de recurs că nu s-au arătat motivele de fapt și de drept avute în vedere, că s-a făcut o greșită reținere a masei partajare și nu s-a efectuat expertiză de evaluare a bunurilor.
La rejudecarea apelurilor s-a format dosarul 3363/2005.
Tribunalul Gorj prin dec. civ. 42/20.01.2006, a admis apelurile declarate de reclamantă, pârâtul -decedat la 17.01.2003 și însușit de moștenitorii, și intervenienta, împotriva IAP din 30.09.1996 și a 9514/1997 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosar 7924/1996.
A fost anulată sentința instanței de fond, modificată IAP în sensul admiterii în parte a acțiunii, cererii reconvenționale și a celei de intervenție.
S-a constatat că masa succesorală a defunctului se compune din o putină de 500. un de 100. 2 damigene de 50. 3 locuri de veci în Tg-J, un teren de 1216. în tarlaua 122 parcela 26/2, teren de 1630. în tarlaua 16 parcela 3, un teren de 1968. în tarlaua 122 parcela 26/1 și 968. teren intravilan rămas după scăderea din terenul total intravilan ce se regăsește în titlul de proprietate -/2003 a suprafețelor de teren ce se regăsesc în 10325/1992 în suprafață de 1250.,în contractul de vânzare cumpărare cu nr. 208/1991 în suprafață de 1000, terenul în suprafață de 500. ce se regăsește în actul de donație nr.1571/1974.
S-a constatat că moștenitorii legali ai autorului sunt reclamanta și,în prezent decedat, reprezentat de pârâții, cu cota de fiecare.
S-a constatat că reclamanta este legatara cu titlu particular pentru un teren de 1000. situat în continuarea terenului de 875. aferent casei pârâților, și pentru un teren de 125. aferent construcțiilor reclamantei, conform testamentului 5078/1970 pct. 1.
S-a constatat că și sunt legatari cu titlu particular pentru terenul de 1000. situat în continuarea terenului de 1500. aferent construcției cu 3 camere proprietatea pârâților, conform testamentului nr. 5078/1970, a fost respinsă cererea privind reducțiunea testamentului și donației și cea privind nulitatea tranzacției din 10325/1992 a Judec. Tg-
S-a dispus evaluarea unei expertize pentru evaluarea și partajarea bunurilor din masa succesorală, cu identificarea separat pe schiță și dimensiuni a terenurilor ce constituie obiectul legatelor arătate mai sus,în raport cu titlul de proprietate -/2003 și procesul verbal de punere în posesie și nu vor mai fi incluse la masa succesorală.
S-a acordat termen de judecată 6.02.2006.
S-a dispus efectuarea unei expertize, fiind numit expert, care a depus la dosar raportul de expertiză, iar lotizarea bunurilor s-a făcut printr-un supliment la raportul de expertiză.
Prin dec. civ. 310/10.04.2006 au fost admise apelurile declarate de recl., decedat și continuat de moștenitorii, și de interv., a fost modificată IAP și admisă în parte acțiunea principală cu modificările ulterioare, cererea reconvențională și cea de intervenție, conform deciziei 42/2006, a fost anulată sentința, respinsă cererea privind reducțiunea testamentului și a donației și cea privind nulitatea tranzacției, ce a fost consfințită prin 10325/1992, constatându-se calitatea de legatar cu titlu particular a reclamantei și apelanților și,
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, bunurile fiind atribuite conform raportului de expertiză.
Împotriva deciziilor civile 42/2006 și 310/2006, reclamanta a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate. A susținut recurenta că instanța de apel nu a respectat dispozițiile 1923/2005 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar 1325/2006 prin care s-a stabilit că instanța de apel la rejudecare să includă în masa partajară și suprafața de teren de 1,5502 ha prevăzută în titlul de proprietate -/2003.
S-a susținut de asemenea că nu au fost rezolvate capetele de cerere privind reducțiunea testamentului 5078/1970, a actului de donație 1571/1974, respectiv anularea tranzacției consfințită prin 10325/1992 și a contractului cu clauză de întreținere.
Curtea de APEL CRAIOVA prin dec. civ. 3088/2006 a admis recursul reclamantei, a casat deciziile și a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor la Tribunalul Gorj,
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că instanța de apel nu s-a conformat îndrumărilor date prin decizia de casare 1923/2005, neintroducând la masa partajară terenurile din titlul de proprietate -/2003, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea moștenitorilor autorului N pentru suprafața de 1,5502 ha teren în cartier al mun. Tg-
S-a recomandat de instanța de recurs ca la pronunțarea sentinței să se aibă în vedere și celelalte critici referitoare la soluționarea celorlalte capete de cerere.
Prin decizia nr. 103 din 16.03.2007 au fost admise apelurile declarate de reclamanta, intervenient și pârâtul - decedat, reprezentat de moștenitorii, și, împotriva sentinței civile 9514/13.10.1997 și a încheierii de admitere în principiu din 30.09.1996 pronunțate de Judecătoria TG-J în dosar 7924/1996.
S-a anulat sentința civilă nr. 9514/1997 pronunțată de Judecătoria TG-J în dosar 7924/1996, modificându-se încheierea de admitere în principiu din 30.09.2006 în sensul că a fost admisă în parte în principiu acțiunea principală cu modificările ulterioare, cererea reconvențională și cererea de intervenție.
S-a constatat că masa succesorală rămasă la decesul autorului, decedat la 15.03.1994 se compune din o putină 500., un de 100. 2 damigene de 50., 2 damigene de 15. un Ť. de 50., 3 locuri de veci în Cimitirul, un teren de 1216. în tarlaua 122, parcela 26/2, un teren de 1630. în tarlaua 16 parcela 3, un teren de 1968. în tarlaua 122 parcela 26/1 și un teren în suprafață de 2940. situat în tarlaua 105 parcela 27, un teren de 2030. situat în tarlaua 105 parcela 27/1 și suprafața de 4100. teren intravilan, rămas după scăderea din terenul total intravilan de 5718. din titlul de proprietate -/2003 a suprafeței de 125. ce face obiectul 10325/1992, a suprafeței de 493. ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 208/1991 și a actului de donație autentificat sub nr. 1571/1974 și a suprafeței de 1000. ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare 208/1991.
S-a constatat că au vocație succesorală reclamanta și moștenitorii pârâtului, decedat la data de 17.01.2003, cu cota de fiecare.
S-a constatat că reclamanta este proprietara terenului în suprafață de 125., conform sentinței civile 10325/1992 și că intervenienta și soțul său, prin moștenitorii acestuia sunt proprietarii suprafeței de 1368.(493 +875), conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 208/1991 și a actului de donație autentificat la nr. 1571/1974.
A fost respinsă acțiunea privind reducțiunea testamentului, a nulității donației și cu privire la constatarea nulității absolute a tranzacției, consfințită prin 10325/1992 a Judecătoriei Tg-
S-a dispus efectuarea unei expertize, prin care au fost identificate și partajate bunurile, având în vedere gradul de uzură și modul de folosință al acestora.
A fost identificată separat suprafața de 125. suprafața de 493. și suprafața de 875.
( rezultată din completarea IAP prin scăderea din suprafața de 1000. a suprafeței de 125 mp. Conform sentinței civile nr.10395/1992), ce nu au fost introduse la masa partajară.
S-a acordat termen 6.04.2007, în vederea continuării judecății cauzei.
Pentru a se pronunța astfel s-a reținut că din suprafața totală ce se regăsește în titlul de proprietate nr.-/2003 nu poate fi introdusă la masa partajară suprafața de teren de 125. ce a fost atribuită reclamantei prin sentința civilă nr.10325/1992, suprafața de 875. ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere și suprafața de 493.ce face atât obiectul contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere 208/1991 cât și obiectul actului de donație încheiat în favoarea pârâtului autentificat sub nr.1571/1974.
Cât privește cererea de intervenție s-a apreciat că aceasta este întemeiată în parte avându-se în vedere că prin donația autentificată sub nr.1571/1974 autorul împreună cu soția sa au donat fiului pârâtului suprafața de 493. teren plus casa cu trei camere, dar ulterior prin sentința civilă nr.1888/1997 a Judecătoriei Tg-J, actul de donație a fost anulat parțial rămânând valabil doar pentru suprafața de 493.
S-a avut în vedere că reclamanta a dobândit terenul în suprafață de 125. prin sentința civilă nr.10325/1992 iar intervenienta și soțul său prin moștenitorii acestuia au dobândit suprafața de 1368. în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.208/1991 și a actului de donație autentificat sub nr.1571/1974.
Prin încheierea din 29.06.2007 în baza art.673/7 pr.civ. a fost completată încheierea de admitere în principiu introducându-se la masa partajară și suprafața de 125.p, rezultată din scăderea acesteia din suprafața de 1000. ce face obiectul sentinței civile nr.10325/1992, astfel că suprafața de 4100. teren intravilan devine 4225. iar suprafața de 1000. devine s 875.
S-a avut în vedere că prin tranzacția încheiată între părți, ce face obiectul sentinței civile nr.10325/1992, terenul de 125. ce a fost atribuit reclamantei se regăsește și în contractul de întreținere autentificat sub nr.208/1991, iar prin tranzacție intervenientei și soțului acesteia i s-a atribuit casa părintească cu patru camere și terenul aferent în suprafață de 1000. mai puțin suprafața de 125. ce fusese atribuită reclamantei, astfel că din această suprafață de 1000. rămân decât 875.
S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice, fiind numit expert care a depus la dosar raportul de expertiză la care atât reclamanta cât și intervenienta și pârâtele au formulat obiecțiuni la care expertul a răspuns printr-un supliment la raportul de expertiză.
Prin decizia civilă 429 din data de 30 Octombrie 2007 Tribunalului Gorjs -a admis în parte acțiunea civilă de partaj succesoral, cererea reconvențională formulată de pârâtul și continuată de moștenitorii acestuia și cererea de intervenție formulată de intervenienta.
S-a constatat deschisă succesiunea autorului decedat la data de 15.03.1994 în Tg-J, având vocație succesorală reclamanta și moștenitorii pârâtului decedat la data de 17.01.2003 cu cota de fiecare.
S-a constatat că reclamanta este proprietara terenului în suprafață de 125. conform sentinței civile nr.10325/1992 iar intervenienta și soțul său decedat prin moștenitorii acestuia sunt proprietarii suprafeței de 493 mp. conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.208/1991 și a actului de donație autentificat sub nr.1571/1974.
S-a respins acțiunea privind reducțiunea testamentului, a nulității donației și cu privire la constatarea nulității absolute a tranzacției consfințită prin c nr.10325/1992 a Judecătoriei Tg-
S-a dispus ieșirea părților din starea de indiviziune și s-au atribuit pârâtelor bunurile conform raportului de expertiză varianta I.
Reclamantei i s-a atribuit lotul nr.1, revenindu-i suprafața de 2070. situată în intravilanul Municipiului Tg-J, tarlaua 7, parcelele 43/1 și 45/1 cu vecinătățile la N-, E- (5,14 ), (5,68 ) și 6,93 . la moștenitori, la stație pompe, valoarea terenului fiind de 41.400 lei; un teren în suprafață de 1968. în tarlaua 22 parcela 26/1 (246. x 8 ) cu vecinii la, la - 9, la G și DE 8, valoarea terenului fiind de 13.776 lei; un teren în suprafață de 2940. în tarlaua 105 parcela 27 (210 x 14 ) cu vecinătățile la, la -105, la S-moștenitori și -113, valoarea terenului fiind de 41.160 lei; un loc de veci în valoare de 800 lei.
Valoarea bunurilor atribuite este de 97.136 lei, urmând să plătească sultă moștenitorilor lui în valoare de 8808,5 lei.
Lotul nr.2 s-a atribuit moștenitorilor lui astfel: un teren în suprafață de 2070 situat în intravilanul municipiului Tg-.J, tarlaua 7, parcela 43/2 cu vecinătățile la - (lotul 1), la -, la -G, și și V-stație pompe, valoarea terenului fiind de 41.400 lei; un teren în suprafață de 1216. situat în tarlaua 22, parcela 26/2 (152 x 8 ) cu vecinătățile la moștenitori, al E - 15, la - G și -9, valoarea terenului fiind de 17024 lei; un teren în suprafață de 2030. în tarlaua 105, parcela 27/1, 145 x 14 cu vecinătățile la, la .113/1, la S-moștenitori, la - 105, terenul având valoarea de 14.210 lei; un teren în valoare de 1630., aituat în tarlaua 16 parcela 3 cu vecinătățile la -, la -moștenitori, la S-, la -, terenul având valoarea de 5705 lei, două locuri de veci în valoare de 1600 lei, o putină de 500 litri în valoare de 300 lei, un în valoare de 150 lei, două damigene de 50 litri în valoare de 90 lei, două damigene de 15 litri în valoare de 40 lei, un de 50 litri în valoare de 600 lei, valoarea bunurilor atribuite este de 81.119 lei, urmând să primească sultă de la reclamantă valoarea de 8808,54 lei.
S-au compensat cheltuielile de judecată ale părților.
Pentru se pronunța astfel, tribunalul avut în vedere încheierea de admitere în principiu iar capătul de cerere privind reducțiunea testamentului nr.5078/24.12.1970 s-a apreciat că nu este întemeiat deoarece prin declarația autentificată sub nr.5941 din 11.10.1990 autorul a revocat în întregime acest testament făcut în favoarea fiicei sale.
Cât privește capătul de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a tranzacției ce a fost consfințită prin sentința civilă nr.10325/1992 s-a arătat că prin sentința civilă nr.1019/2003 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr.8/2002 a fost respinsă acțiunea reclamantei cu privire la constatarea nulității absolute a acestei tranzacții, sentință ce a rămas definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.407/2004 a Tribunalului Gorj.
La alegerea variantei de lotizare s-au avut în vedere disp.art.741 civ. conform căruia la formarea și compunerea părților trebuie să dea la fiecare parte pe cât se poate aceeași cantitate de mobile, de imobile de drepturi de creanțe de aceeași natură și valoare, precum și dispozițiile art.6735și următoarele pr.civ. instanța apreciind că se impune atribuirea bunurilor părților conform raportului de expertiză în varianta I.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtele, și reclamanta .
În motivarea recursului declarat de pârâte, s-a susținut că instanța nu a ținut seama de actele depuse la dosar și a făcut op greșită aplicare a legii. S-a arătat că la atribuirea bunurilor în varianta I nu s- avut în vedere testamentul întocmit în favoarea lui și, astfel că din suprafața de 5718. trebuia scăzută suprafața totală de 3500. rămânând pentru partajat suprafața de 2218. Această suprafață trebuia împărțită în cota de pentru și.
O altă critică a vizat faptul că nu s-a respectat amplasamentul suprafeței de 875. ce face obiectul contractului de vânzare cumpărare, instanța neavând în vedere obiecțiunile pârâtelor la raportul de expertiză.
S-a susținut că nici terenul din extravilan nu a fost partajat în mod egal, fiecare trebuind împărțită pe lungime.
Reclamanta a motivat recursul său, arătând că tribunalul nu a ținut seama de decizia de casare nr. 3008/2006 a Curții de Apel în sensul că nu stabilit corect masa partajabilă, cotele părților și nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor părților.
S-a arătat că nu s-au inclus la partaj terenurile din titlul de proprietate -/2003, că nu s-a ținut seama la atribuirea terenurilor de modul de folosire anterior și nu s-a atribuit întreaga suprafață de 5718.
S-au făcut referiri la suprafața de 125., care a fost scăzută de două ori de către expert, s-a arătat că a fost creată o situație mai grea reclamantei și nu s-a avut în vedere tranzacția încheiată anterior de părți.
S-a criticat soluția de respingere a cererii de reducțiune a testamentului, a cererii de constatare a nulității tranzacției, arătându-se că nu s-a stabilit cine este proprietarul casei cu trei camere, imobil care trebuia introdus la masa partajabilă.
Recurenta a susținut că prin tranzacția ce a făcut obiectul sentinței civile 10325/1992 s-a tranzacționat asupra bunurilor aparținând lui, care era în viață, astfel că tranzacția este lovită de nulitate, motiv pentru care s-a solicitat nulitatea convenției.
Recursul declarat de pârâte și intervenientă este fondat, iar recursul declarat de reclamantă nu este fondat, pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 315 dezlegările date de instanța de casare problemelor de drept sunt obligatorii pentru instanța de trimitere, în caz contrar hotărârea pronunțată fiind nelegală.
În speță, se constată că prin decizia 3008/2006 a Curții de APEL CRAIOVA s-a casat decizia anterioară a tribunalului pe considerentul că nu au fost respectate dispozițiile art. 315, cu referire la motivele de casare găsite întemeiate prin decizia civilă 1923/6 sept. 2005. Prin această decizie s-a arătat că nu a fost soluționat fondul cauzei deoarece nu s-au inclus la partaj terenurile precizate în titlul de proprietate emis în anul 2003. Se constată că în rejudecarea apelului acest act fost avut în vedere atât la pronunțarea încheierii de admitere în principiu, cât și la efectuarea expertizei, astfel că au fost respectate dispozițiile deciziei instanței de recurs, terenurile partajate fiind cele incluse în titlu. Nu are relevanță sub aspectul aplicării dispoz. art. 315 faptul că o parte din parcelele incluse în titlu s-a constatat că reprezintă bunuri proprii ale părților, deoarece titlul de proprietate trebuie analizat coroborat cu actele de înstrăinare încheiate de autor.
Tribunalul a analizat toate cererile formulate de părți, pronunțându-se în limitele investirii sale, cu respectarea dispoz. art 129 alin ultim iar faptul că anumite cereri au fost respinse sau că nu s-au partajat toate suprafețele de teren solicitate, deoarece s-a considerat că reprezinte bunuri proprii ale părților, nu echivalează cu o nepronunțare, așa cum se susține prin motivele de recurs de către reclamantă.
Prin sentința civilă 10325/1.12.1992 a Judecătoriei Tg. J s-a dezbătut succesiunea autoarei, decedată la 26.09.1991, moștenitorii acesteia ( soțul supraviețuitor și descendenții și ) încheind o tranzacție prin care a primit o anexă gospodărească având două camere, baie, bucătărie și terenul aferent acesteia cu lungimea de 25 și lățimea de 5 .
și soția sa, au primit în lot casa cu trei camere și terenul aferent acesteia, menționat în actul de donație nr. 1572/1974, casa cu patru camere și terenul aferent acesteia de 875. ( adică 1000. minus suprafața de 125. primită de ).
Prin sentința civilă nr.1019/2003 pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr.8/2002 a fost respinsă acțiunea soțului reclamantei cu privire la constatarea nulității absolute a acestei tranzacții, sentință ce a rămas definitivă prin decizia civilă nr.407/2004 a Tribunalului Gorj și irevocabilă prin decizia civilă 5987/2004 a Curții de APEL CRAIOVA, astfel că soluția pronunțată a intrat în puterea lucrului judecat în ce privește motivele de nulitate invocate prin respectiva acțiune.
Motivul de anulare invocat în prezenta cauză de reclamantă și anume faptul că a avut loc o dezbatere a unei succesiuni nedeschise prin aceea că s-au partajat bunurile autorului cât era în viață este nefondat. Astfel, dobândit bunurile supuse tranzacției împreună cu soția sa, dobândind asupra lor doar o cotă devălmașă, iar prin tranzacție acesta a înțeles să nu culeagă bunuri în materialitatea lor, având dreptul de a echilibra cota sa din bunuri în alt mod. Astfel, autorul a avut posibilitatea de nu solicita atribuirea de bunuri în lotul său, tranzacția încheiată neavând caracterul unei dezbateri asupra unei succesiuni nedeschise, ci exprimând voința succesorilor de a finaliza un partaj succesoral.
În aceste condiții, în mod corect s-a respins cererea reclamantei pentru constatarea nulității tranzacției.
Critica recurentei reclamante privind omisiunea de a partaja construcțiile aflate pe teren este nefondată, deoarece acestea au făcut obiectul tranzacției, în sensul că reclamantei i-a revenit o construcție anexă cu două camere, baie, bucătărie, iar pârâtului și intervenientei alte două construcții și anume casa părintească având patru camere și casa cu trei camere. Cum respectiva hotărâre are valoarea unui contract și este opozabil părților, nu se mai poate cere o nouă partajare a acelorași bunuri.
În timpul vieții, autorul și soția sa au făcut mai multe acte de dispoziție vivos și mortis causa, ale căror efecte se răsfrâng asupra partajului de față deoarece transmisiunile au privit terenuri pentru care s- emis ulterior titlu de proprietate în procedura legii 18/1991.
Chiar dacă titlul s-a emis după decesul autorului, terenurile din acesta se includ la partaj, titlul fiind eliberat pe numele autorului, prin moștenitori și venind să întregească patrimoniul acestuia.
Prin testamentul 5078/1970 autorul a testat în favoarea fiului și nurorii sale suprafața de 2500. teren iar pentru bunurile testate de autor în favoarea reclamantei prin același act, testamentul a fost revocat expres prin declarația autentifică sub nr. 5941/1990.
Din suprafața de 2500. ce este inclusă în acest testament, s-a donat ulterior suprafața de 493., cele două terenuri fiind suprapuse, așa cum rezultă din identificarea lor prin vecinătăți și cum a fost dovedit prin expertize. Aceasta înseamnă că prin testament a fost dobândit în proprietate de intervenientă și soțul său suprafața de 2007. teren.
Prin contractul de donație 1571 din 22 martie 1974 autorii au donat lui un teren loc de casă în suprafață de 493. și o casă de locuit în suprafață de 128. însă această donație a rămas valabilă numai pentru suprafața de teren, deoarece prin sentința civilă 1888/1997 a fost parțial anulată donația cu privire la casa cu trei camere.
Cele două liberalități încheiate de autor sunt acte valabile din punct de vedere juridic, fiind încheiate cu respectarea condițiilor de fond și formă cerute de lege sub sancțiunea nulității iar cererea reclamantei pentru reducțiunea liberalităților excesive nu este fondată.
Astfel, autorul putea să dispună prin liberalități de o cotă de din bunurile sale, valoarea bunurilor testate sau donate stabilindu-se la partaj, în raport de valoarea totală a masei partajabile. Potrivit evaluărilor expertului, valoarea bunurilor supuse împărțelii este de circa 180 000 lei, iar valoarea celor două suprafețe de teren de 2007. și, respectiv, 493. este de 50 000 lei, adică mult sub jumătatea acestei valori.
Concluzia care se impune este aceea că soluția tribunalului d e respingere a cererii privind reducțiunea testamentului este corectă, bunurile asupra cărora autorul a dispus prin liberalități nu au afectat rezerva succesorală, din care urmează a se face partajul moștenitorilor.
Prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere autorii au vândut intervenientei și soțului său imobilul situat în Tg. J,- compus din 1000. teren și o casă cu 3 camere. Din acest teren reclamanta a primit la data încheierii tranzacției suprafața de 125.
Prin titlul de proprietate nr. -/2003 s-a reconstituit pentru moștenitorii autorului dreptul de proprietate pentru suprafață de 1,5502 ha teren din care 5718. teren intravilan repartizat în 3 parcele: suprafața de 4463. în arabil, suprafața de 500. în și 755. în P 46. ultimele două parcele fiind categoria curți construcții.
O parte din aceste terenuri intravilane au făcut obiectul actelor juridice anterioare astfel că soluția care se impune este aceea de a scădea din terenul intravilan suprafețele înstrăinate anterior, care constituie bunuri proprii ale părților, dreptul lor de proprietate fiind dovedit cu acte juridice translative de proprietate.
Din totalul de 5718. teren intravilan, nu mai trebuia inclus în masa partajabilă suprafața de 3500. rămânând la partaj 2218. teren intravilan.
Sub acest aspect este fondat recursul declarat de pârâte și intervenientă. Motivele care conduc la admiterea recursului acestora reprezintă, în același timp, analiza criticilor formulate de recurenta reclamantă la punctele a, b, c e, din motivele de recurs.
Astfel, suprafața de 125. teren aferent casei cu două camere ( anexă) este proprietatea reclamantei, suprafața de 493. dobândită prin donație este proprietatea intervenientei și soțului acesteia, care mai au în proprietate suprafețele de 825. dobândit prin vânzare cumpărare și 2007. teren dobândit prin testament. Tribunalul a pronunțat o soluție greșită prin aceea că nu aținut seama de toate actele prin care aceste părți au dobândit terenuri și a omis să constate ca fiind bunurile lor proprii suprafețele de 825. și 2007.
Apreciind că dispozițiile legale au fost greșit aplicate este fondat motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 astfel că se va admite recursul pârâtelor și intervenientelor și se va modifica în parte decizia atacată în sensul că se va constata că intervenienta și soțul său sunt proprietari asupra celor trei parcele de teren arătate mai sus: 493. dobândiți prin donație, 825. dobândiți prin vânzare cumpărare și 2007. dobândiți prin testament.
Aceste suprafețe de teren urmează a fi scăzute din totalul suprafeței din intravilan ce este înscrisă în titlul de proprietate, rămânând de partajat din intravilan suprafața de 2218.
Acest mod de includere a terenurilor intravilane la masa partajabilă nu reprezintă o înrăutățire a situației reclamantei față de sentința civilă 10325/1992, așa cum se susține de această parte la punctul d) din motivele de recurs, deoarece, deși părțile au stabilit la acea dată să folosească în comun curtea imobilului, nu se exclude un partaj ulterior al acestui teren. Astfel, potrivit art. 728 și urm. civ. nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune iar menținerea unei folosințe în comun a curții se putea justifica numai în cazul unei stări de indiviziune forțată ori situația terenului, amplasamentul caselor ce sunt proprietatea exclusivă a părților nu împiedică partajarea terenului. În anul 1992 părțile au convenit asupra partajării bunurilor rămase la decesul autoarei și a celor dobândite în comun de autor și autoare, iar în prezent obiect al partajului îl reprezintă bunurile proprii ale autorului, în special terenurile pentru care i s-a eliberat acestuia titlu de proprietate.
Urmează a se modifica implicit și modalitatea de atribuire a terenurilor intravilane, în sensul că lotul reclamantei rămâne neschimbat, primind din intravilan 2070. iar intervenienta și pârâtele primind 63. din parcela 43/2, tarlaua 7. Din intravilan, restul parcelei până la 2070. constituind bunul lor propriu. Pentru a asigura echilibrarea loturilor, pârâtele vor primi sultă de la reclamanta, corespunzătoare valorii terenului intravilan de 12 157 lei, acest teren fiind evaluat de expert la 20 lei/
Pentru a stabili valoarea sultei, instanța are în vedere faptul că terenul atribuit pârâtelor din intravilan are valoarea de 1260 lei ( adică 63. înmulțit cu 20 lei/ ) și că valoare a bunurilor atribuite acestora este de 42 579 lei, restul valorii până la 55 736 lei urmând a se echilibra prin sultă.
Însumând suprafețele atribuite părților ( 125. plus 2070. pentru reclamantă, 493. plus 825. plus 2007m.p. plus 63m.p. ) rezultă o suprafață totală de 5583. astfel că este o diferență de 135. față de totalul de 5718. teren intravilan înscris în titlul de proprietate. Această suprafață nu poate fi atribuită părților deoarece nu se regăsește pe teren. Din măsurătorile expertului, doar loturile de 2070. plus 2070. plus 825. plus 493. există din terenul intravilan ceea ce înseamnă că o atribuire scriptică a terenului, deși nu există fizic ar prejudicia interesele părților.
Deși, la prima vedere în lotul pârâtelor se include o suprafață de teren mai mică decât cea atribuită la fond, în realitate acestora li se păstrează aceeași parcelă de 2070. însă suprafața de 2007. din aceasta este bunul propriu al pârâtelor și ele primesc sultă.
Nu este fondat recursul pârâtelor sub aspectul atribuirii terenului extravilan.
Potrivit art. 741 civ. la atribuirea terenurilor instanța trebuie să formeze loturile astfel încât terenurile agricole să nu fie fărâmițate excesiv, pentru a putea fi folosite de proprietari în condiții normale. Tribunalul a ales o variantă de lotizare prin care parcelele din extravilan sunt atribuite echitabil părților, astfel că drepturile acestora sunt respectate, soluția propusă de pârâte prin recurs fiind neeconomică.
Instanța a ținut seama de posesia exercitată asupra terenului intravilan și amplasamentul construcțiilor proprietatea părților, iar în ce privește posesia asupra terenului extravilan nu au fost administrate probe din care să rezulte că anumite parcele au fost lucrate de una dintre părți. Expertul a întocmit variantele de lotizare prin consultare cu părțile, concluzia care se impune fiind aceea că nu este întemeiată critica recurentei reclamante privind alegerea unei variante de partaj greșite.
Potrivit art. 312 c se va admite recursul pârâtelor și intervenientelor, se va respinge recursul reclamantei. Se va modifica în parte decizia în sensul că se va constata ca drept propriu al intervenientei și soțului său nu numai parcela de 493. ci și parcelele de 2007. și 825. terenuri care urmează a fi scăzute din totalul terenului intravilan menționat în titlul de proprietate emis pentru autor.
Se va modifica lotul atribuit pârâtelor în sensul că în intravilan se va atribui acestora doar o suprafață de 63. pe același amplasament stabilit la fond, restul terenului intravilan stabilit prin expertiză acestora reprezentând dreptul lor propriu. Urmează a se modifica implicit sulta pe care pârâtele o vor primi de la reclamantă, aceasta fiind de 20 965,5 lei.
Se vor menține restul dispozițiilor deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de interveneinta și pârâtele moștenitoare, împotriva deciziei civile nr. 429 din 20 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- în contradictoriu cu recurenta reclamantă.
Modifică în parte decizia civilă nr. 429 din 20 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-.
Constată că intervenienta și pârâtul ( decedat) sunt proprietari asupra următoarelor suprafețe de teren: 493. teren dobândit prin contractul de donație, 875. teren dobândit prin contract de vânzare cumpărare, 2007. teren dobândit prin testament, urmând că aceste suprafețe să fie scăzute din suprafața de 5718. teren intravilan identificat în titlul de proprietate emis autorului.
Modifică modalitatea de atribuire a bunurilor în sensul că atribuie intervenientei și pârâtelor suprafața de 63. teren intravilan în Tarlaua 7, Parcela 43/2, restul de 2007. teren cât cuprinde parcela fiind bunul propriu al intrevenientei și pârâtelor.
Modifică sulta ce urmează a fi plătită de reclamantă, stabilind drept sultă suma de 20 965,5 lei.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva aceleiași decizii.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./tehnored. GI
2ex/ 19 mai 2008
Jud. apel -
-
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Gabriela Ionescu, Ionela Vîlculescu
