Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 453/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 453/R/2008
Ședința publică din 25 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Alexandrina Angela Alb Carmen
- -
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.645/A/13.11.2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantele și, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantelor- intimate și, avocat din Baroul Cluj, în substituirea d-lui avocat din Baroul Cluj, și reprezentanta pârâtei- recurente, avocat din Baroul Cluj, lipsă fiind părțile din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 12 febr.2008, pârâta-recurentă a depus o cerere prin care a solicitat reexaminarea cuantumului taxei de timbru pentru apel și recurs în valoare de 2.273 lei, pentru fiecare instanță, iar la data de 14 febr.2008, reclamantele-intimate și au depus cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru în sumă de 4.547 lei pentru instanța de fond. De asemenea se constată că, atât cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de pârâta-recurentă, cât și cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de reclamantele-intimate, au fost soluționate în sensul respingerii, prin încheierea dată în ședința camerei de consiliu din 19 februarie 2008.
Instanța pune în vedere reprezentantei pârâtei-recurente să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 2273 lei și timbre judiciare în valoare de 5 lei, iar reprezentantei reclamantelor-intimate să achite taxa judiciară de timbru în sumă de 4547 lei și timbre judiciare în valoare de 5 lei, care au fost stabilite prin încheierea ședinței publice din 11 februarie 2008.
Reprezentanta reclamantelor- intimate și depune la dosar chitanța nr.-/21.02.2008, care atestă plata taxei judiciare de timbru în sumă de 4547 lei și timbre judiciare în valoare de 5,1 lei pentru acțiunea introductivă.
.
Reprezentanta pârâtei-recurente depune la dosar chitanța nr.-/25.02.2008 care atestă plata taxei judiciare de timbru în sumă de 2273 lei și timbre judiciare în valoare de 5 lei.
Reprezentantele părților arată că nu au de formulat alte cereri sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri sau excepții de invocat, curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei-recurente solicită admiterea recursului întemeiat din punct de vedere formal pe prevederile art.299 și următoarele, precum și art. 304 pct.9 pr.civ. Arată că prin memoriul de recurs s-a solicitat modificarea în totalitate a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantelor, în principal pe excepția autorității de lucru judecat, iar pe fond ca fiind inadmisibilă, obligând reclamantele la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentului litigiu, atât în primă instanță, cât și în fazele de apel și recurs, reprezentând onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru. De asemenea, arată că în speță se judecă reducțiunea testamentului, anularea certificatului de moștenitor, masa succesorală și înscrierea în Referitor la excepția autorității de lucru judecat, arată că dosarul nr.17933/2005 și dosarul nr.12919/2005, sunt două dosare în care instanța s-a pronunțat definitiv și irevocabil asupra tuturor aspectelor pe care reclamantele le solicită în prezent. Precizează că în ce privește primul petit- reducțiunea testamentului, instanța s-a pronunțat în dosarul nr.17933/2005, și a constituit petitul 2 al cererii de chemare în judecată. Referitor la certificatul de moștenitor, instanța s-a pronunțat în dosarul nr.12919/2005, care s-a format în urma disjungerii cererii reconvenționale, de cererea de chemare în judecată principală. Arată că în ipoteza în care acțiunea introductivă se va admite, reclamantele-intimate sunt nevoite să promoveze o acțiune pentru despăgubiri, reprezentând cheltuielile de întreținere pe care reclamantele le-au suportat cu întreținerea defunctului și arată că nu mai insistă cu privire la autoritatea de lucru judecat, deoarece a detaliat acest aspect prin întâmpinarea depusă la prima instanță. În ce privește inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, arată că au fost invocate aceleași aspecte referitoare la certificatul de moștenitor, iar instanța de fond s-a pronunțat în sensul că certificatul de moștenitor este valabil.
Reprezentanta reclamantelor-intimate solicită respingerea recursului, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată conform înscrisului intitulat "Notă de cheltuieli", pe care-l depune la dosar. Arată că au existat două litigii între părțile din prezentul dosar, iar părțile pe care le reprezintă au formulat o acțiune la care, pârâta a formulat o cerere reconvențională, instanța a disjuns cererea reconvențională de acțiunea introductivă, iar apoi instanța a constatat valabilitatea certificatului de moștenitor fără îndeplinirea formalităților necesare pentru valabilitatea acestuia. De asemenea, arată că în soluționarea cererii reconvenționale, în care reclamanta a formulat mai multe petite, se vine și se arată de către instanța care a pronunțat hotărârea că nu s-a făcut dovada anulării certificatului de moștenitor și nu s-a formulat o cerere de reducțiune a testamentului.
În replică, reprezentanta pârâtei-recurente arată că neajunsurile cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantele-intimate, au fost completate prin cererea reconvențională formulată de pârâta, iar sentința căreia i s-a dat citire anterior, se referă la primul dosar, iar cererea de reducțiune a testamentului a fost soluționată prin dosarul nr.17933/2005.
Reprezentanta reclamantelor-intimate arată că soluția cu privire la cererea de reducțiune a testamentului s-a dat în cel de-al doilea dosar, în care cererea reconvențională formulată de a devenit acțiune.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4831/4.VI.2007 pronunțată în Dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, s-a admis acțiunea reclamantelor și împotriva pârâților, dispunându-se reducțiunea liberalităților făcute în favoarea pârâtei de defunctul, prin testamentul autentificat sub nr.1822/18.XII.2003, până la cotitatea disponibilă de 1/3 parte și anularea certificatului de moștenitor nr.35/7.VII.2005, s- dispus rectificarea CF nr.10902 C-N, prin radierea dreptului de proprietate al pârâtei de sub B 40 și restabilirea situației anterioare de CF.
Prin aceeași sentință, s- constatat că masa succesorală a defunctului, se compune din cota de parte din imobilul înscris în CF 10902 C-N nr.top 15814/1, apoi 40 de acțiuni la SC SA C-N în valoare de 1.000.000 ROL și dreptul de concesiune asupra locului de mormânt din Cimitirul Central Parcela II B nr.1934, moștenitoare fiind părțile, în cote de câte 1/3 parte fiecare, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate la CF, cu titlu de moștenire.
Pentru hotărî astfel, instanța a reținut că în baza testamentului autentificat sub nr.1822/18.XII.2003, s-a eliberat după decesul defunctului, certificatul de moștenitor nr.35/7.VII.2005 prin care întreaga masă succesorală, compusă din cota de parte din imobilul înscris în Cf nr.109.025 C top 15814/1 și dreptul de concesiune asupra locului de mormânt, revine pârâtei în calitate de legatar universal.
În dosarul nr.12919/1995 al Judecătoriei Cluj -N, finalizat prin sentința civilă nr. 1836/2006, s-a respins acțiunea reclamantelor din prezentul proces, pentru anularea certificatului de moștenitor, decăderea pârâtei din dreptul de moșteni și intabularea cotei de parte din imobil în favoarea lor, ca unice moștenitoare ale defunctului, reținându-se că certificatul de moștenitor este valabil, fiind emis în baza testamentului, și că instanța nu a fost investită cu reducțiunea sau anularea testamentului.
De asemenea, prin sentința civilă nr. 8104/2006 dată în Dosarul nr.17933/2005, s-a respins acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtele, pentru stabilirea masei succesorale după defunctul, constatarea calității de unică moștenitoare, în baza testamentului autentic, constatarea pasivului succesoral și sistarea stării de indiviziune.
Apreciind că dosarele anterioare, nu au același obiect și cauză cu prezentul dosar, s-a respins excepția autorității de lucru judecat, iar pe fond instanța reținut că reclamantele având calitatea de fiice ale defunctului, sunt moștenitoare rezervatare, astfel că liberalitatea făcută prin testament, conform art.841 Cod civil, nu putea trece peste a treia parte din masa succesorală.
Prin testament, defunctul lăsând întreaga avere pârâtei, s-au încălcat prevederile art.841 Cod civil, astfel că s- dispus reducțiunea liberalității până la cotitatea disponibilă de 1/3 parte și corelativ acestei soluții, s-a anulat certificatul de moștenitor, întrucât pârâta poate moșteni doar această cotă, rectificându-se situația de CF unde pârâta era intabulată cu titlu de moștenire pe parte din imobil, prin restabilirea situației anterioare.
Stabilindu-se apoi compunerea masei succesorale și cotele egale de câte 1/3 parte cuvenite părților, în calitate de moștenitoare legale reclamantele și legatară testamentară pârâta, s- dispus intabularea în favoarea acestora dreptului de proprietate în cote egale.
Apelul pârâtei a fost respins prin Decizia civilă nr.645/13.XI.2007 pronunțată în Dosarul nr- al Tribunalului Cluj, reținându-se că în mod judicios respins prima instanță excepția autorității de lucru judecat, întrucât nu există identitate de obiect și cauză între prezenta pricină și acțiunile ce au format obiectul dosarelor Judecătoriei Cluj -N nr.12912/2005 și nr.17933/2005, reluându-se aceleași considerente expuse de prima instanță.
Acțiunea promovată în prezentul dosar, având ca petit principal față de celelalte, tocmai reducțiunea liberalității făcute de defunct în favoarea pârâtei, întemeiată pe disp. art.841 Cod civil, aspecte inexistente în celelalte dosare, s- concluzionat că nu sunt incidente disp. art.1201 Cod civil.
Referitor la fondul cauzei, s-a apreciat că instanța de fond făcut corectă aplicare disp. art.841 Cod civil, neputându-se reține valabilitatea certificatului de moștenitor, câtă vreme testamentul, avut în vedere la emiterea certificatului, încalcă rezerva succesorală descendenților.
Apoi cheltuielile cu îngrijirea defunctului, nu puteau fi acordate pârâtei, deoarece aceasta nu investit instanța cu o cerere reconvențională în această privință.
Împotriva acestei decizii rezumate mai sus, pârâta declarat recurs în termen legal, cu motivarea că greșit s-a respins excepția autorității de lucru judecat, întrucât pentru aceleași petite, există pronunțate hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, aspect arătat chiar de reclamante prin acțiunea introductivă.
Susținând că petitele acțiunii introductive din prezentul dosar, se regăsesc în acțiunile intentate în dosarele nr.12.912/2005 și respectiv nr.17.933/2005 ale Judecătoriei Cluj -N, pârâta concluzionează că există identitate de părți, obiect și cauză, pentru a fi în prezența autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, consideră că certificatul de moștenitor este legal, fiind emis cu respectarea formalităților legale necesare, valabilitatea acestuia fiind constatată printr- hotărâre judecătorească irevocabilă.
aspect ce se impune fi cercetat, în vederea stabilirii stării de fapt reale, este acela că pârâta l- îngrijit pe defunct din vara anului 2002, suportând și cheltuielile de înmormântare, reclamantele neinteresându-se de soarta lui, trebuiau obligate să suporte și pasivul succesoral.
Prin întâmpinare, reclamantele intimate au solicitat respingerea recursului.
Curtea examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, constată că recursul pârâtei este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin acțiunea intentată în dosarul nr. 12.919/2005 al Judecătoriei Cluj -N, reclamantele din prezentul proces au solicitat în contradictoriu cu aceeași pârâtă, anularea certificatului de moștenitor nr.35/7.VII.2005, decăderea pârâtei din dreptul de a moșteni, constatarea calității de unice moștenitoare a reclamantelor și intabularea lor la CF în cotele egale de parte fiecare.
În motivarea acelei acțiuni, reclamantele au învederat că domiciliază în Italia din anii 2000 și că în acest context, pârâta care a trăit în relații de concubinaj cu defunctul, le-a ascuns decesul tatălui lor, pentru a rămâne cu toate bunurile acestuia și încercat să vândă imobilul în litigiu, în drept invocându-se disp.art.703 Cod civil.
Prin urmare, este real faptul că prin acțiunea intentată în dosarul nr.12.919/2005 al Judecătoriei Cluj -N, reclamantele au formulat același petit vizând anularea certificatului de moștenitor, numai că în acel dosar temeiul de drept invocat, a fost cu totul altul decât în prezentul proces.
Reclamantele prevalându-se pentru toate petitele formulate în dosarul menționat, de dispozițiile art.703 Cod civil, vizând sancțiunea ascunderii unor bunuri din masa succesorală, apare cu evidență faptul că este vorba de o cauză diferită, față de cea existentă în pricina dedusă judecății, întemeiată pe disp.art.841, 847, 650 și următoarele Cod civil.
Or în lipsa identității de cauză (analizată mai sus) și de obiect, date fiind noile petite formulate prin acțiunea introductivă în prezentul dosar, vizând reducțiunea liberalităților făcute de defunct, rectificarea de CF prin restabilirea situației anterioare intabulării pârâtei, stabilirea compunerii masei succesorale și calității de moștenitoare a tuturor părților, nu poate opera excepția autorității de lucru judecat.
În dosarul nr.17.933/2005 al Judecătoriei Cluj -N, format ca urmare a disjungerii cererii reconvenționale formulate de pârâta în primul dosar cu nr.12.919/2002, acțiunea fiind respinsă ca inadmisibilă prin sentința civilă nr. 8104/2006, pe această excepție de ordine publică, fără se intra în cercetarea fondului și a raporturilor juridice existente între părți, este neîndoielnic faptul că o astfel de hotărâre, neintrând în puterea lucrului judecat, nu poate constitui nici termen de comparație cu prezenta cauză.
În concluzie, în mod corect și legal au reținut ambele instanțe inferioare, că excepția autorității de lucru judecat ridicată de pârâtă, nu este incidentă în speță, nefiind întrunite cumulativ, cele trei condiții de identitate, de părți, obiect și cauză prevăzute de art.1201 Cod civil, pentru existența autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, valabilitatea certificatului de moștenitor nu poate fi reținută în condițiile în care fost eliberat în baza unui act nevalabil, respectiv a testamentului autentic, a cărui reducțiune s- dispus pentru încălcarea rezervei succesorale a reclamantelor. În procesul anterior ce a făcut obiectul dosarului nr.12.919/2005, valabilitatea aceluiași certificat de moștenitor fiind cenzurată prin prisma dispozițiilor art.703 cod civil și nu a prevederilor art.841, 847 Cod civil incidente în speță, soluția pronunțată în acel dosar, nu poate avea nici un fel de repercusiune asupra nevalabilității actului în discuție, statuată în pricina de față.
Apoi, criticile aduse de pârâtă privind stabilirea stării de fapt în cadrul recursului, nu pot fi primite, în condițiile în care conform prevederilor art.304 alin.1 Cod proc.civ. casarea ori modificarea hotărârii atacate se poate cere, exclusiv pentru motive de nelegalitate, nu și pentru cele de netemeinicie, cum sunt cele invocate de pârâtă referitor la starea de fapt.
În privința criticilor vizând neincluderea cheltuielilor de întreținere și înmormântare a defunctului, în pasivul succesoral, este de observat că în lipsa oricărei cereri reconvenționale din partea pârâtei, sumele respective nu se puteau regăsi într-un pasiv succesoral, statuat de instanță, știut fiind că în virtutea disp.art.129 alin. ultim Cod proc.civ. judecătorii sunt datori să hotărască în toate cazurile, numai asupra obiectului cererilor formulate de părți, cereri care și formează în exclusivitate obiectul dedus judecății.
Pe cale de consecință, Curtea față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat recursul pârâtei, care fiind în culpă procesuală urmează a fi obligată în conformitate cu art.274 Cod proc.civ. să plătească reclamantelor intimate suma de 8.252 lei cheltuieli de judecată în recurs.
De asemenea, având în vedere că pârâta nu a achitat în întregime taxa de timbru aferentă apelului, Curtea potrivit art.11 raportat la art.20 alin.5 din Legea nr. 146/1997 va obliga aceeași pârâtă să plătească suma de 2.273 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, restante pentru judecata în apel a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.645/A din 13 noiembrie 2007 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatelor și suma de 8.252 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Obligă pârâta să plătească 2.273 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 5 lei reprezentând timbru judiciar, restante pentru judecata în apel.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red. dact.GC
2 ex/11.03.2008
Jud.apel:,
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Alexandrina Angela Alb Carmen
