Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 549/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 549/2009 -
Ședința publică din 31 martie 2009
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel
- R - - JUDECĂTOR 3: Roman Florica
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de pârâții, domiciliați în, nr. 50, județul B, domiciliat în O,-, - 3,. 147, județul B, domiciliat în O,-, - 96,. 12, județul B, domiciliată în O,-, - 1,. B,. 48, județul B, domiciliat în O, str. -, nr. 8,. 10, județul B și domiciliată în O,-/A, județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, G, și domiciliați în, nr. 35, județul B, împotriva deciziei civile nr. 356 din 3 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost desființată sentința civilă nr. 59 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Marghita în dosar nr-, având ca obiect: succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurenta pârâtă - personal, intimatul reclamant G - personal și reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 4.11.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, și intimatul reclamant G - personal, lipsă fiind recurenții pârâți, și intimatele reclamante,.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 10 lei, achitată prin chitanța nr. -/31.10.2008 emisă de Trezoreria Municipiului O și timbru judiciar de 0,15 lei, după care:
Recurenta pârâtă depune copia procesului verbal nr. 53 din 29 mai 2006 încheiat de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004.
Reprezentanta intimatului reclamant G arată că imobilul în litigiu este supus exproprierii, acțiunea a fost formulată pentru stabilirea îndreptățirii părților la despăgubiri, iar sumele alocate cu acest titlu sunt consemnate.
Recurenta pârâtă arată că a ridicat sumele reprezentând despăgubiri, atât personal, cât și sora și respectiv fratele său.
Nefiind alte probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul respingerii apelului și menținerea sentinței instanței de fond, fără cheltuieli de judecată. Arată că terenul în litigiu a aparținut mamei sale și nici unul din moștenitori nu au semnat vreun act de vânzare a acestuia.
Reprezentanta intimatului reclamant G solicită respingerea recursului, menținerea deciziei Tribunalului Bihor și trimiterea cauzei la Judecătoria Marghita pentru rejudecare, în vederea analizării cauzei pe fond. Arată că legea de expropriere prevede posibilitatea dovedirii drepturilor cu orice mijloc de probă, persoanele îndreptățite la despăgubiri sunt intimații de azi, impunându-se judecarea cauzei pe fond pentru analizarea cererii reclamanților.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 59 din 24 ianuarie 2008 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Marghitaa admis excepțiile inexistenței dreptului subiectiv și a lipsei calității procesuale active și pasive a părților, invocate în cauză, privind pe reclamanții G, G-, împotriva pârâților, pentru succesiune, și a respins excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii; a respins acțiunea, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond deliberând și asupra excepțiilor puse în discuția părților, a reținut că în privința excepției lipsei dreptului subiectiv, existența unui drept subiectiv ce se cere a fi protejat, constituie una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile.
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe existența unui pretins act de schimb, care ar fi fost încheiat între defuncta și pârâta. În realitate pârâta nu a confirmat existența unui astfel de act, iar din probele de la dosar nu a rezultat nici un raport juridic între cele două. La fila 5 din dosar s-a depus un înscris sub semnătură privată intitulat,foaie de partaj, încheiat între defuncta și pârâtul, care erau frați. Prin acest act, după cum s-a arătat în cuprinsul lui, cei doi își împart pământurile rămase de la părinți.
Prin actul respectiv nu dobândește nici un drept asupra bunurilor proprii ale cumnatei sale și nici dreptul de a accede la moștenirea defuncților, părinții pârâtei.
Din cele arătate a rezultat inexistența unui drept subiectiv al reclamanților, ce se impune a fi protejat pe calea acțiunii civile. În consecință excepția lipsei dreptului subiectiv este întemeiată.
Cu privire la a doua excepție, cea privind lipsa de interes în promovarea acțiunii, s-a reținut că reclamanții urmăresc un folos practic prin punerea în mișcare a procedurii judiciare, numai că nefăcând dovada existenței dreptului subiectiv. acțiunea lor este paralizată prin excepția lipsei dreptului subiectiv. În consecință excepția nu este admisibilă.
Referitor la cea de a treia excepție, s-a reținut că pentru a avea calitate procesuală activă sau pasivă este nevoie să existe identitate între persoana reclamanților și persoana titulară a dreptului dedus judecății. Din cele arătate la prima excepție a rezultat că în speță nu există această identitate. Raportul de drept procesual nu se poate lega decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății. Concluzionând s-a reținut că și această excepție a fost întemeiată.
În considerarea faptului că sancțiunea care intervine în cazul lipsei dreptului subiectiv și a lipsei calității procesuale este respingerea acțiunii, instanța a procedat în consecință, admițând cele două excepții și a respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamanții G, G și, în termen și legal timbrat, solicitând admiterea apelului și desființarea sentinței apelate cu trimiterea cauze spre rejudecare la aceiași instanță, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 356 din 3 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis ca fondat apelul civil introdus împotriva sentinței civile nr. 59/24.01.2008 pronunțată de Judecătoria Marghita, care a fost desființată cu trimiterea cauzei la aceiași instanță de fond pentru o nouă judecare, ținând seama de considerentele prezentei decizii, heltuielile de judecată urmând a fi avute în vedere la rejudecarea cauzei în fond.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele:
Greșit reține instanța de fond prin raportare la conținutul actului intitulat "foaie de partaj" încheiat la data de 29.03.1998, că reclamanții nu justifică existența unui drept subiectiv care se cere a fi protejat, întrucât prin actul invocat antecesoarea lor nu dobândește nici un drept asupra bunurilor proprii ale cumnatei sale, și nici dreptul de a accede la moștenirea defuncților - părinții pârâtei, întrucât obiectul prezentei cauze nu vizează stabilirea vocației succesorale a reclamanților după defuncții, pentru a se putea reține astfel inexistența dreptului subiectiv al reclamanților.
În speță, reclamanții au înțeles să formuleze o acțiune oblică în contradictoriu cu pârâții moștenitori ai defuncților pentru reglementarea dreptului dobândit de antecesoarea lor privind terenul menționat în înscrisul intitulat "foaie de partaj".
Instanța de fond trebuia să interpreteze clauzele contractului intitulat "foaie de partaj", dată fiind împrejurarea că acest act este semnat și de pârâta, iar în cuprinsul său se menționează că antecesoarea reclamanților, primește în schimbul pământurilor primite de la părinții săi suprafața de 86 ari arabil situat în, care era moștenirea soției lui (numita ).
Doar urmare a interpretării clauzelor contractuale prin raportare la voința reală a părților, conform art. 977 Cod civil, este posibilă soluționarea excepției privind inexistența dreptului subiectiv, respectiv excepțiile lipsei calității procesuale active și pasive și excepția lipsei interesului legitim.
Aceste excepții sunt excepții de fond, în speță fiind necesară administrarea de probe pentru soluționarea lor cu atât mai mult cu cât acțiunea a fost formulată de reclamanți sub forma unei acțiuni oblice, conform art. 974 Cod civil.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 297 Cod procedură civilă, instanța a admis ca fondat apelul, a desființat sentința apelată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat, au declarat recurs pârâții,., și, solicitând modificarea în tot a acesteia în sensul respingerii apelului împotriva sentinței civile nr. 59 din 24 ianuarie 2008 Judecătoriei Marghita, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că decizia atacată este nelegală, deoarece reclamanții nu justifică un interes legitim pentru promovarea prezentei acțiuni, fiind lipsiți de calitate procesuală activă, astfel cum corect a reținut și instanța de fond.
Pe de altă parte, se susține că acțiunea oblică reglementată de art. 974 Cod civil, nu poate fi promovată când este vorba de drepturi patrimoniale ale debitorului, care implică o apreciere subiectivă din partea titularului lor. Astfel, creditorul, susțin recurenții, nu poate să accepte succesiunea în numele debitorului său, fiind vorba despre un act de voință internă, personală și subiectivă.
Intimatul G, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare, solicitând, prin reprezentantul său, respingerea recursului civil de față.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Marghita la data de 10 mai 2007, reclamanții au solicitat, printre altele, a se pronunța o hotărâre care să țină loc de contract autentic de schimb cu privire la terenul din litigiu, invocând în acest sens actul sub semnătură privată intitulat "foaie de partaj", încheiat la data de 29 martie 2008, între antecesoarea lor - - și pârâta.
Judecătoria Marghitaa respins acțiunea pe cale de excepție, reținând inexistența dreptului subiectiv și a lipsei calității procesuale active a reclamanților, sentință care a fost desființată de Tribunalul Bihor, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării de probe.
Soluția de respingere a acțiunii, pronunțată de prima instanță, este corectă, însă cu o altă motivare.
Astfel, în fața instanței de recurs s-a învederat că terenul din litigiu a format obiectul exproprierii, sens în care s-a depus la termenul din 31 martie 2009, copia procesului verbal nr. 53 din 29 mai 2006 încheiat de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004.
Potrivit acestui act, s-au stabilit despăgubiri în cuantum de 24.689,99 EURO, pentru terenul cu nr. top. 629, în favoarea recurenților pârâți, și, ca urmare a exproprierii terenului din litigiu, în vederea lucrărilor de construcție a autostrăzii, sumă care a și fost ridicată de către aceștia, potrivit precizărilor făcute de recurenta în ședința publică din 31 martie 2009.
Potrivit art. 12 din Legea nr. 198/2004, privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, "actele juridice care se încheie după data comunicării hotărârii comisiei, prevăzută la art. 6 alin. (1), sau după data consemnării sumelor stabilite ca despăgubiri, pentru constituirea sau transferul de drepturi reale, având ca obiect imobilele afectate de expropriere, sunt lovite de nulitate absolută".
Pe de altă parte, potrivit art. 15 din același act normativ, "Transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului și în administrarea expropriatorului operează de drept la data plății despăgubirilor pentru expropriere sau, după caz, la data consemnării acestora, în condițiile prezentei legi".
Așadar, față de această nouă împrejurare, invocată pentru prima oară în recurs și având în vedere textele de lege mai sus evocate, acțiunea de față prin care se urmărește stabilirea unui drept de proprietate în favoarea antecesoarei reclamanților cu privire la un teren care a făcut obiectul exproprierii apare ca inadmisibilă, reclamanții având posibilitatea să-și valorifice pretențiile pe calea unei acțiuni separate în despăgubiri.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. (1), coroborat cu art. 296 și 316, cu referire la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEA va admite ca fondat recursul civil de față, va modifica în tot decizia civilă nr. 356/2008 a Tribunalului Bihor în sensul că va respinge apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 59/2008 a Judecătoriei Marghita.
Nu se vor acorda cheltuieli de judecată, nefiind justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 356 din 3 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în sensul că:
Respinge apelul reclamanților G, G, și declarat împotriva sentinței civile nr. 59 din 24 ianuarie 2008 pronunțată de Judecătoria Marghita, pe care o menține în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 31 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
red.
în concept la 28.04.2009
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./29.04.2009
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
