Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 569/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 569
Ședința publică de la 19 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin
JUDECĂTOR 2: Paula Păun
JUDECĂTOR 3: Gabriela Ionescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 88 din 22 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, și a sentinței civile nr. 9879 din 27 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul moștenitor - și intervenienta, având ca obiect partaj succesoral.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul pârât, asistat de avocat, și avocat, reprezentând intimatul reclamant moștenitor - și intimata intervenientă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei.
Avocat, pentru intimatul reclamant moștenitor și intimata intervenientă, nu a solicitat termen pentru observarea motivelor de recurs. A arătat că fost introdusă acțiune de partaj succesoral în urma decesului autoarei, depunând copia acesteia la dosar.
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul pârât, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, arătând că în mod greșit instanța de apel a respins cererea de reducțiune a testamentului, deși chiar intimatul reclamant moștenitor a fost de acord cu această cerere. Cererea de reducțiune a fost respinsă ca inadmisibilă în faza de apel, însă în fața primei instanței a fost imposibilă formularea unei astfel de cereri. În situația astfel creată, imobilul casă și teren este atribuit unei persoane decedate, care este obligată la plata unei sulte către recurent.
A mai arătat că la instanța de fond au fost propuse 4 variante de partajare, iar imobilul putea fi comod partajabil în natură. Dat fiind faptul că s-a ales varianta atribuirii bunurilor în lotul lui, recurentul este prejudiciat prin stabilirea unei valori modice a terenului, sub 100 euro/
A considerat că este necesară dezbaterea celor două succesiuni împreună.
A pus concluzii de admitere a recursului, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Craiova.
Avocat, pentru intimatul reclamant-moștenitor și intimata intervenientă, a arătat că reclamantul a încercat să achieseze la cererea de reducțiune a testamentului, în vederea încheierii unei tranzacții, însă acest fapt nu s-a concretizat.
Totodată, instanța a fost învestită cu soluționarea partajului succesoral în urma autorului.
În ceea ce privește subevaluarea terenului invocată de recurent, a arătat că la instanța de fond nu s-au făcut obiecțiuni la raportul de expertiză în acest sens.
Privitor la împărțirea în natură a bunului, acest fapt nu este posibil, având în vedere vechimea casei și amplasarea acesteia pe teren. Prin împărțire s-ar limita accesul la teren. A solicitat respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată. A depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, la data de 20.01.2006, reclamanta a chemat în judecată pârâtul, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor rămase la decesul autorului, decedat la data de 22.03.1994, moștenitori fiind reclamanta, în calitate de ssoșie supraviețuitoare și pârâtul, ca descendent.
In motivare, reclamanta a arătat că masa succesorală se compune din cota de dintr- o casă compusă din 3 camere, hol, bucătărie și pivniță, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, situată in C, str. - nr.22, dobândită în timpul căsătoriei cu reclamanta, precum și din pasivul succesoral de 50.000 lei, reprezentând din suma de cca. 100.000 lei, ocazionată de înmormântarea defunctului, cheltuieli ce au fost suportate din economiile reclamantei împreună cu defunctul.
La data de 22.03.2006 pârâtul a formulat întimpinare și cerere reconvențională, arătând că pasivul succesoral a fost suportat în întregime de el, pasiv constând în cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare până la 7 ani, cuantumul acestora ridicându-se la suma de 80.000.000 lei, solicitând imputarea acestui pasiv proporțional în lotul fiecăruia.
Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la data de 01.11.2006, instanța a admis în parte și în principiu acțiunea, a admis în parte și în principiu cererea reconvențională formulată de pârât, a constatat deschisă succesiunea autorului, decedat la data de 21 martie 1994, având ca moștenitori legali acceptanți pe reclamanta, soție supraviețuitoare și pârâtul, descendent gr.
A constatat că masa succesorală se compune din cota de din următoarele bunuri: casa de locuit, cu trei camere, hol, bucătărie și pivniță, construită din cărămidă, acoperită cu tablă, situate in C, str. -, nr.22, jud. D; teren aferent acestei case, în suprafață de 500 mp, (cealaltă cota de revenindu-i soției supraviețuitoare din comunitatea de bunuri).
A dispus ieșirea din indiviziune a părților în cote de 10/16 pentru reclamantă în calitate de soție supraviețuitoare și cota de 6/16 pentru pârât - descendent gr.
A constatat un pasiv succesoral în cuantum de 99.357.229 lei ROL suportat de părți, astfel: suma de 19.357.229 lei ROL de către reclamantă, reprezentând contravaloarea impozit casă și teren, și suma de 80.000.000 lei ROL de către pârât, reprezentând contravaloare cheltuieli de înmormântare și pomeniri până la 7 ani, sume ce vor fi imputate loturilor părților, potrivit cotelor ce le revin.
A numit experți specialitatea construcții civile și topometrie, pentru identificarea, evaluarea la valoarea actuală de circulație și întocmirea proiectului de lotizare.
Prin sentința civilă nr.9879/27.06.2007, pronunțată de Judecătoria Craiovaa fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta, în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul.
A fost confirmat raportul de expertiză specialitatea construcții civile realizat de expert ing. și raportul de expertiză specialitatea topometrie, realizat în cauză de expert și s-au atribuit bunurile părților conform variantei Iar aportului de expertiză final, realizat de exp., astfel:
LOTUL NR.I - s- atribuit reclamantei și se compune din: casă și teren, situate în C, str. -, nr.22, jud,D, în valoare totală de 2.634.680.000 lei ROL, urmând a plăti sultă pârâtului în valoare de 1.030.746.040 lei ROL;
LOTUL NR.2 - s- atribuit pârâtului și se compune din sulta ce o va primi de la reclamantă în sumă de 1.030.746.040 lei ROL.
Au fost compensate în totalitate cheltuielile de judecată
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere disp. art.673 ind.9 (2) pr.civ.
Împotriva sentinței civile nr.9879/27.06.2007 a Judecătoriei Craiova, a formulat apel pârâtul, criticând modalitatea de atribuire, susținând că nu este conformă dispozițiilor art.673 ind.5 pr.civ. împărțeala nefiind făcută în natură. Apelantul susține că sulta la care a fost obligată reclamanta este mult prea mare față de posibilitățile de plată a acesteia.
Apelantul arată că există posibilitatea atribuirii în natură, prin expertiza efectuată fiind propuse două variante în acest sens, reducându-se și cuantumul sultei și că nu a fost respectată posesia imobilului.
La primul termen de judecată, din 16.11.2007, apelantul a adus completări motivelor de apel, criticând evaluarea imobilului, arătând că terenul este situat în zona a, valoarea acesteia fiind de cel puțin 500 euro/mp. valoarea stabilită de expert, de până la 100 euro/mp, fiind mai mică decât valoarea de impozitare.
La termenul de judecată din 14.12 2007, ca urmare a decesului intimatei, a fost introdus în cauză moștenitorul testamentar al acesteia, -.
La termenul de judecată din 01.02.2008, apelantul a formulat cerere de reducțiune a testamentului autentificat sub nr.68/24.02.2004 în limita cotității disponibile legale, acestuia revenindu-i, în calitate de moștenitor legal al autoarei, cota de din masa succesorală a acesteia.
La același termen, numita, soția intimatului, a formulat cerere de intervenție în interesul intimatului, susținând că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 500 mp. în litigiu.
Prin decizia civilă nr. 88 din 22 februarie 2008 Tribunalului Doljs -a respins apelul.
Pentru se pronunța astfel tribunalul a reținut că terenul nu poate fi divizat datorită formei sale geometrice, a lipsei de front la stradă și a suprafeței reduse a acestuia iar datorită amplasamentului construcției pe acest teren nu se poate asigura accesul la terenul liber de construcție.
Construcția a fost corect atribuită reclamantei, avându-se în vedere cota mai mare a acesteia, de 5/8 din imobil, și posesia imobilului, care este ocupat de reclamantă.
Cererea privind reducțiunea testamentului a fost respinsă de tribunal, ca fiind o cerere nouă, făcută direct ăn calea de atac, ceea ce este inadmisibil conform art. 294
Nu au fost analizate criticile privind valoarea stabilită de experți pentru teren și construcție, întrucât nu au fost formulate în termenul prev. de art.212 pr.civ. în fața primei instanțe.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul, motivând că în mod greșit nu a fost analizată cererea sa privind reducțiunea testamentului. S-a arătat că instanța nu a ținut seama de situația nouă creată în apel prin decesul reclamantei, ceea ce impunea formularea cererii direct în calea de atac.
În aceste condiții s-a apreciat că dispoz. art 294 au fost greșit aplicate.
S-a criticat modalitatea de soluționare a criticilor privind evaluarea greșită a imobilului și lotizarea acestuia.
Recurentul a arătat că la prima instanță nu a formulat obiecțiuni privind modul de evaluare a bunurilor deoarece a solicitat omologarea variantei din expertiză care atribuia imobilul în natură ambelor părți, însă după ce acesta a fost atribuit exclusiv reclamantei, a criticat sentința sub acest aspect.
S-a susținut că imobilul poate fi partajat în natură, astfel că dispozițiile art. 673/8 au fost greșit aplicate.
Analizând recursul potrivit art. 304 pct. 9 se constată că nu este fondat pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 294 apelul este o cale devolutivă de atac, care se soluționează între aceleași părți care au stat în proces la prima instanță iar formularea unor cereri noi direct în apel este inadmisibilă.
Aceasta se justifică prin aceea că părțile trebuie să beneficieze de toate gradele de jurisdicție recunoscute de lege iar formularea unei cereri direct în calea de atac le lipsește de un grad de jurisdicție, vătămându-le interesele.
Norma prevăzută în art. 294. nu are caracter dispozitiv, ci imperativ și cunoaște doar excepțiile expres prevăzute de alineatul 2 al textului și anume solicitarea dobânzilor, ratelor și veniturilor ajunse la termen după pronunțarea sentinței primei instanțe, toate acestea având însă legătură cu obiectul pricinii, deja analizat de prima instanță.
Formularea unei cereri noi direct în apel nu poate fi justificată nici de schimbarea situației de fapt, așa cum a fost cazul în speță.
Deși în apel a decedat reclamanta, continuarea judecății s-a făcut în contradictoriu cu moștenitorii săi iar în ce îl privește pe pârât, dacă acceptă succesiunea mamei sale, s-a produs o confuziune a patrimoniului său cu patrimoniul succesoral. Din acest motiv nu este fondată critica vizând imposibilitatea reclamantei de a achita sulta.
În patrimoniul reclamantei intră nu numai bunurile proprii dobândite de acesta în timpul vieții, ci și cota recunoscută în partajul de față și bunurile ce i-au fost atribuite prin hotărârile judecătorești.
Reclamantul, în calitate de descendent de gradul I al mamei sale își va valorifica dreptul succesoral în acțiunea care are ca obiect partajarea bunurilor acestei autoare, despre care s-a făcut dovada ( fila 12 dosar recurs ) că a fost promovată deja pe rolul Judecătoriei Craiova.
Dreptul recurentului pârât de a solicita reducțiunea testamentului întocmit de autoarea sa nu este încălcat și nici negat de instanțe deoarece are posibilitatea de a formula această cerere în dosarul de partaj succesoral.
Dreptul de acces la justiție recunoscut de art. 21 din Constituție trebuie înțeles ca nefiind un drept absolut, ci unul care cunoaște nuanțări și restricții iar potrivit art. 126 alin 2 din Constituție procedura de judecată este stabilită prin lege. Recurentul are obligația de a se supune legii și de a formula cererile și pretențiile sale conform normelor de procedură.
Concluzia care se impune este aceea că tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 294 c, iar criticile aduse nu sunt fondate.
Potrivit art. 673/9, la atribuirea bunurilor instanța trebuie să aibă în vedere mai multe criterii legale, printre care mărimea cotelor părților, posesia bunurilor, fără a da preferință unui anume criteriu. De asemenea, trebuie să se țină seama și de prev. art. 741 civ. potrivit cu care bunurile trebuie atribuite pe cât posibil în natură, dar fără a se forma loturi prea mici din imobile, care să nu permită o folosință utilă a acestora.
Aceste criterii legale au fost respectate de judecătorie și corect analizate de tribunal, soluția de atribuire a imobilului în lotul reclamantei fiind legală.
Astfel, s-a reținut din probe că terenul, deși are o suprafață de 500. nu poate fi atribuit în două loturi datorită poziției construcției și dimensiunilor reduse ale fontului stradal. Singura posibilitate de formare a două loturi de teren era ca intrarea în curte să se facă pe o porțiune de teren rămasă în indiviziune forțată, ori o astfel de soluție nu se impunea cu necesitate și nici nu realiza scopurile unui partaj.
Pe loturile formate la o astfel de partajare nu s-ar fi putut constitui două gospodării, astfel că varianta cea mai utilă este de a atribuit bunul unei singure părți. Dat fiind faptul că reclamanta avea o cotă mai mare ca a pârâtului și că a locuit în imobil, este normal a-i fi atribuit imobilul.
Dat fiind decesul reclamantei pe parcursul soluționării apelului, interesul recurentului pârât de a primi imobilul în lot nu este încălcat. Astfel, în masa succesorală a reclamantei intră, așa cum am arătat, acest imobil ca activ și suma datorată pârâtului ca datorie succesorală. Între recurent și moștenitorul testamentar al autoarei urmează a se derula un nou proces, oricare dintre aceștia putând obține în lot imobilul.
Tribunalul a reținut corect că la prima instanță nu s-au făcut obiecțiuni cu privire la evaluarea bunurilor, astfel că susținerile recurentului privind subevaluarea imobilului sunt conjuncturale și subiective. Dacă evaluarea era greșit făcută era normal ca partea să fi formulat obiecțiuni față de raportul de expertiză, existând interesul de a fi soluționată corect cauza. Formularea criticilor în apel, doar după ce bunul a fost atribuit părții adverse nu este posibilă și duce la concluzia că recurentul nu aduce argumente pertinente.
Apreciind că nu sunt fondate în speță motive de recurs în sensul art. 304 c, recursul se va respinge ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 88 din 22 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimatul-reclamant moștenitor și intervenienta.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./ tehnored. GI
2ex.-25-06-2008
Jud. fond -
Jud. apel. -,
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Paula Păun, Gabriela Ionescu
