Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 587/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 587/R/2009 | |
Ședința publică 11 martie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania | --- - -- - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta -IA împotriva deciziei civile nr. 661/A din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe pârâții, - și -, având caobiect succesiune.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 4 martie 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 6566 din 26.05.2008 a Judecătoriei Cluj N a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta -IA, împotriva pârâților și, având ca obiect masă succesorală. A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de către pârâții - reclamanți reconvenționali și, împotriva reclamantei - pârâtă reconvențională --ia.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta -ia, decedată la data de 10.10.2006, cu ultimul domiciliu în C-N, P-ța - ce M, nr. 5,. 10, jud. S-a dispus partajarea masei succesorale, prin atribuirea în natură a bunurilor mobile pârâtei și a fost obligată aceasta să-i plătească reclamantei -ia sulta de 2.698 lei RON, în termen de 2 luni de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri. S-au anulat ca netimbrate capetele de cerere din precizarea de acțiune a reclamantei formulate în contradictoriu cu pârâta -, domiciliată în C-N, P-ța - ce M, nr. 5,. 10, jud. Au fost respinse restul petitelor din acțiunea civilă formulată de către reclamanta --ia, având ca obiect constatare calitate de moștenitori, simulație și raport. Au fost respinse restul petitelor din cererea reconvențională formulată și precizată de pârâții - reclamanți reconvenționali și, având ca obiect constatare și raport.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, potrivit certificatului de moștenitor și partaj succesoral nr. 94/19.12.2007, întocmit de BNP, de pe urma defunctei -ia, au rămas moștenitoare fiicele -ia și, în cote egale de parte fiecare, în masa succesorală fiind trecut doar dreptul de folosință asupra locului de veci nr. 672 și nr. 754 din Cimitirul central C- În urma partajării, dreptul de folosință asupra locului de veci nr. 672 revenit reclamantei, iar dreptul de folosință asupra locului de veci nr. 754 revenit pârâtei.
Față de emiterea certificatului de moștenitor, în care s-a stabilit că, moștenitoarele defunctei -ia sunt -ia și, în cote egale de parte fiecare, instanța a respins primul petit având ca obiect suplimentarea masei succesorale cu apartamentul 10, situat în C-N,-,. 2, deoarece acest apartament fost vândut de către defunctă în timpul vieții.
În ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare cu sarcina uzufructului viager încheiat între -ia, pe de o parte și și, pe de altă parte, având ca obiect cota de 1/3 parte din imobil, acesta poate fi prezumat a fi o donație în baza art. 845.civ. și efectuarea unei donații sub formă deghizată, echivalează cu o scutire de raport, acesta nefiind supus raportului donațiilor, motiv pentru care au fost respinse ca nefondate petitele 2 și 3 din acțiunea reclamantei, ca nefondate.
Pârâții au arătat că în pasivul succesiunii intră cheltuielile de înmormântare în sumă de 3.000 lei, dar nu au dovedit această sumă, depunând doar factura fiscală de la fila 85, pentru suma de 854 lei. Ca atare, instanța de fond a constatat că în pasivul succesoral intră doar suma de 854 lei.
Cu privire la masa succesorală, instanța de fond a reținut că sunt incluse în aceasta bunurile mobile aflate în apartamentul în litigiu, conform listei depuse de pârâți și acceptată de reclamantă și în temeiul art. 728.civ. și art. 6731și urm. pr.civ. instanța de fond a dispus partajarea masei succesorale, potrivit dispozitivului.
În ceea ce privește cererea reconvențională prin care s-a solicitat raportarea la masa succesorală a sumei de 5.000 lei testată de defunctă în favoarea reclamantei, instanța a respins acest petit ca neîntemeiat, având în vedere că raportul la masa succesorală se face doar cu privire la donații, nu și cu privire la legate. Potrivit dispozițiilor Codului civil, legatele sunt supuse doar reducțiunii, în măsura în care depășesc cotitatea disponibilă.
Văzând că reclamanta nu a achitat taxa de timbru aferentă capetelor de cerere formulate împotriva pârâtei, instanța a anulat respectivele petite din acțiunea reclamantei, în conformitate cu disp. art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
În baza art. 276.pr.civ. instanța a compensat cheltuielile de judecată ale părților.
Prin decizia civilă nr. 661 din 26.11.2008 a Tribunalului Cluja fost admis în parte apelul declarat de reclamanta -ia împotriva sentinței civile nr. 6566 din 26.05.2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost schimbată parțial, în sensul excluderii din masa succesorală rămasă după defuncta -ia a pasivului succesoral în suma de 854 lei, cu consecința obligării pârâtei la plata în favoarea reclamantei -ia a unei sulte de 3125 lei. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței. A fost obligată intimata să achite apelantei 38,64 lei cheltuieli de judecată în apel. A fost obligată apelanta să achite intimatei suma de 700 lei cheltuieli de judecată în apel. Au fost compensate cheltuielile de judecată în limita celei mai mici obligând pe apelantă să achite intimatei 661,36 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că, potrivit
contractului de întreținere autentificat sub nr. 788/27.06.2000 de BNP depus în instanța de apel, întreținătorii, respectiv și aveau obligația prestării unei întrețineri complete pe viață a întreținutei, defuncta -ia, iar în caz de deces să o înmormânteze conform obiceiului locului și în consecință, cheltuielile efectuate de un succesor ținut la obligația de întreținere a lui de cujus pe timpul vieții acestuia, singur, fără participarea celorlalți succesori nu pot fi incluse în pasivul succesoral și recuperate de la moștenitori.
Pentru aceste rațiuni tribunalul a admis în parte apelul declarat de reclamanta și a exclus din pasivul sucicesoral suma de 852 lei, cu consecința obligării intimatei la plata sultei în cuantum de 3125 lei.
Al doilea motiv de apel nu a fost primit de tribunal, deoarece capătul de cerere formulat de către intimați în cuprinsul cererii reconvenționale referitor la raportul legatului a fost respins, iar reclamanta nu a înțeles să formuleze un petit de predare a obiectului legatului, deci nu s-a reținut o eroare instanței de fond.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 12/06.01.2004 de BNP, defuncta -ia a înstrăinat intimaților și cota de 1/3 parte din imobilul în discuție reținându-și dreptul de uzufruct viager, pentru prețul de 450 milioane lei achitat în întregime anterior semnării actului, conform celor menționate în cuprinsul acestuia.
Raportat la această situație de fapt, reclamanta a formulat două petite și anume constatarea caracterului simulat al acestui act ca fiind unul de donație, invocându-se prevederile art.845 civ. și raportarea la masa succesorală a cotei din imobil înstrăinate, în temeiul art.764 civ.
Tribunalul a apreciat că finalitatea urmărită de către reclamantă prin formularea acestor petite este de a se realiza un echilibru între moștenitori în sensul că donația nu s-a făcut în ideea de a-l favoriza pe donatar în detrimentul celuilalt moștenitor ci ca o anticipare de drepturi ce urmează a fi imputată asupra părții de moștenire ce va reveni celui gratificat la decesul donatorului.
Însă între cele două petite s- constatat că există contradicție, în sensul că, reclamanta prevalându-se de prevederile art. 845.civ. care instituie o prezumție relativă de gratuitate a înstrăinărilor de bunuri făcute de către defunct cu rezerva uzufructului viager succesibililor rezervatari în linie dreaptă, acestea fiind socotite donații fără sarcini, scutite de raport, nu se mai justifică formularea unui petit de raportare a acestora, motiv pentru care, a fost menținută soluția instanței de fond de respingere a acestora.
Raportat la soluția de admitere în parte a apelului, tribunalul a stabilit în sarcina intimatei cheltuieli de judecată de 38,64 lei reprezentând taxe de timbru aferente criticii privind pasivul succesoral, iar în sarcina apelantei suma de 700 lei cheltuieli de judecată în apel constând în onorariu avocațial conform bonului fiscal eliberat de cabinet, proporțional cu pretențiile respinse, compensând aceste cheltuieli în limita celor mai mici, obligând pe apelantă să achite intimatei 661, 36 lei cheltuieli de judecată potrivit art. 276.pr.civ.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs în termen legal reclamanta -ia, solicitând modificarea deciziei civile nr. 661/2008 pronunțată de Tribunalului Cluj în sensul admiterii apelului și constatării simulației actului de înstrăinare, calculării corecte a masei succesorale și raportării donației deghizate, cu cheltuieli de judecată. În drept, au fost invocate disp. art.304 alin. 1 pct.7 și 9 Cod proc.civ.
Reclamanta a arătat că hotărârea nu este motivată în drept, apreciindu-se că hotărârea este lipsită de temei legal, deoarece nu cuprinde motivele pe care se sprijină. Instanța nu a analizat incidența disp. art.845 civil, care instituie o prezumție relativă de gratuitate înstrăinării bunurilor făcute de defunct cu rezerva uzufructului în favoarea succesivilor rezervatari și nu motivat respingerea apelului pe împrejurarea că, prezumția instituită de art.845 a fost răsturnată de vreo probă administrată în cauză. În aceste circumstanțe, au fost nesocotite disp. art.261 pct. 5 Cod proc.civ. privitoare la obligația instanței de a arăta motivele pentru care au fost înlăturate criticile formulate în apel.
Decizia tribunalului este nelegală, deoarece instanța omis să constate că s-a solicitat de către reclamantă că masa succesorală se compune și din cota de 1/3 parte din imobilul situat în C-N, - cel M nr.5 scara 2, apartament 10 și operațiunea de reunire fictivă pentru calculul activului net al moștenirii nu este o operațiune prin care se determină masa succesorală, astfel încât reunirea fictivă nu trebuia solicitată în mod expres.
Reclamanta arată că instanța de apel trebuia să dea eficiență disp. art.845 civil și să constate că actul de înstrăinare este o donație deghizată, să determine masa succesorală prin reunirea fictivă a valorii bunului înstrăinat și să procedeze la imputația actului de donație, mai întâi asupra cotității disponibile și apoi din rezerva succesibilului gratificat, iar împrejurarea că donația este scutită de raport, afectează doar modalitatea de imputare donației.
Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Principala critică formulată de reclamantă este aceea că decizia pronunțată de tribunal nu este motivată, fiind nesocotite dispozițiile art. 261.Pr.Civ.
În apel reclamanta a solicitat modificarea sentinței sub următoarele aspecte: excluderea din masa succesorală a pasivului constând din cheltuielile de înmormântare, includerea în masa succesorală a sumei de 5.000 lei testată în favoarea apelantei și includerea în masa succesorală a sumei de 86397 lei valoarea cotei de 1/3 din imobilul situat în C-N-.10, constatarea simulației pentru contractul de vânzare-cumpărare cu reținerea uzufructului, cu consecința constatării donației, stabilirea sultei la valoarea de 94 522 ei prin însumarea bunurilor mobile, a sumei de 5 000 lei testată apelantei și 48198 lei valoarea cotei contestate.
Tribunalul a reținut că prima critică este fondată și a înlăturat obligația de plată a pasivului succesoral deoarece pârâta și-a asumat și obligația să o înmormânteze pe -ia potrivit obiceiului, prin contractul de întreținere încheiat.
Apoi a respins motivat cererea de predarea legatului pentru simplu motiv că reclamanta nu a investit instanța cu un petit privind predarea obiectului legatului.
Nu poate fi primită critica potrivit căreia instanța de apel nu a analizat incidența art. 845 Cod Civil. Instanța de apel a analizat contractul de vânzare-cumpărare invocat și a stabilit că prețul a fost achitat vânzătoarei. Reclamanta s-a prevalat de art. 845 Cod Civil, care instituie o prezumție de gratuitate a înstrăinărilor făcute de defunct, cu rezerva uzufructului viager sunt donații fără sarcini, scutite de raport, prin urmare nu se mai justifică petitul de raportarea acestora, cele doua cereri fiind contradictorii, raționamentul instanței fiind corect.
Curtea nu poate să primească această critică, deoarece instanța de apel a motivat decizia pronunțată și a răspuns fiecărei critici formulate de reclamantă, deși nu era obligată să răspundă separat fiecărui argument aduse de reclamantă și putea să răspundă grupat motivelor de apel.
Recurenta a invocat în recurs că prezumția prevăzută de art. 845 cod civil nu a fost răsturnată de vreo probă administrată. În literatura de specialitate s-a considerat că prezumțiile sunt probe indirecte, reprezentând concluziile trase de lege sau judecător de la un fapt cunoscut la un fapt necunoscut pentru stabilirea raportului dintre părți. Prin urmare critica recurentei că o prezumție nu a fost înlăturată de probele administrate vizează temeinicia și nu legalitatea deciziei pronunțate în apel. Starea de fapt este stabilită de instanța de apel și în recurs nu se poate analiza temeinicia hotărârii recurate ci numai legalitatea acesteia. Dispozițiile art. 304 pct. 10.Pr.civ. au fost abrogate prin art. I pct.111 ind. 1 OUG 138/2000, așa încât nici această critică nu poate fi primită.
Așadar, dacă s-a respins capătul de cerere privind constatarea simulației pentru cota de 1/3 din apartament nu se poate proceda la calcularea activului moștenirii prin reunirea fictivă a cotei de 1/3 înstrăinată pârâților și prin urmare nu este incident nici motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9.Pr.Civ.
Pentru considerentele mai sus reținute, curtea constată că nu se verifică încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9.Pr.Civ. motiv pentru care în temeiul art. 312.Pr.Civ. va respinge ca nefondat recursul reclamantei -ia.
În temeiul art. 274.Pr.Civ. recurenta va fi obligată să le plătească intimaților, - Și - suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial, potrivit bonului fiscal 18.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D CIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta -IA împotriva deciziei civile nr. 661/A din 26 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă recurenta să le plătească intimaților, - și - suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
- - - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red. dact. GC
2 ex/10.04.2009
Jud.apel:,
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
