Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 852/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (890/2009)
Completul 3
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Decizia civilă nr. 852
Ședința publică de la 19.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 3: Simona
GREFIER - I
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul - pârât, împotriva deciziei civile nr.154 R din 16.02.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant și cu intimații - pârâți și .
are ca obiect - succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul - pârât personal și intimatul - reclamant prin avocat care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 66 emisă de Barou C, lipsind intimații - pârâți și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosarul cauzei prin serviciul registratură, la data de 14.05.2009 recurentul - pârât a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 9,00 lei - chitanța seria - nr. -/14.05.2009 emisă de CEC Bank SA - Sucursala și timbru judiciar de 0,15 lei și un exemplar al memoriului, conform dispoziției instanței.
Curtea constatând că prezentul dosar a fost strigat la momentul amânărilor fără discuții cu toate părțile prezente, dispune lăsarea cauzei la ordine având în vedere că prezenta cauză necesită discuții prealabile.
La a doua strigare a cauzei se prezintă recurentul - pârât personal și intimatul - reclamant prin avocat care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 66 emisă de Barou C, lipsind intimații - pârâți și.
Curtea procedează la legitimarea recurentului - pârât cu CI seria - nr. -CNP - eliberată de SPCLEP Oltenița la 15.03.2007, după care procedează la anularea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru stabilită prin rezoluție.
Părțile având pe rând cuvântul, învederează că nu mai au alte cereri sau probe de solicitat.
Curtea, invocă din oficiu, excepția inadmisibilității recursului deoarece s-a exercitat o cale de atac împotriva unei hotărâri irevocabile și excepția nulității recursului față de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Recurentul - pârât, învederează că a apreciat că poate formula prezenta cerere de recurs, iar cu privire la motivele menționare în recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
În continuare, învederează că, prin acțiunea formulată de către intimatul - reclamant, fratele său, a dorit să efectueze succesiunea cât și anularea certificatului de moștenitor, după defunctul lor tată, care așa cum reiese din actele aflate la dosar, a vândut prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere o parte din imobilul de locuit și a suprafeței de teren aferentă acestui; din certificatul de moștenitor, rezultă conform art. 699 cod civil că el este mostenitorul lui iar conform art. 700 cod civilă, ceilalți moștenitori respectiv, și au renunțat la succesiune. Mai arată că, intimatul - reclamant solicită nulitatea certificatului de moștenitor din 2002, scoaterea din masa succesorală a suprafeței de 3 ha ce nu a aparținut tatălui lor, dar a fost adusă ca zestre de soția acestuia aduse la căsătoria, precizând că din toate actele depuse la dosar, rezultă că respectiva suprafață de teren nu a fost aceasta. Totodată arată că intimatul - reclamant solicită împărțirea celor 6 ha de teren avută în proprietate de către defunctul tată, dar după ce se va scoate din masa succesorală suprafața de 3 ha de care a făcut vorbire, aspect care a fost stabilit de către instanță.
Apărătorul intimatului - reclamant solicită admiterea excepțiilor invocate din oficiu de către instanță, având în vedere că recurentul nu avea posibilitatea să exercite o nouă cale de atac și acordarea cheltuielilor de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Curtea invocă din oficiu excepția lipsei de interes în exercitarea căii de atac.
Recurentul - pârât, apreciază necesară formularea prezentei cererii, deși Tribunalul Călărașia admis apelului și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Oltenița la data de 21.09.2007 sub nr- reclamantul a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâții, și solicitând dezbaterea succesiunii rămase de pe urma defunctului, decedat la 06.11.2003, cu ultimul domiciliu în comuna, jud. C, constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr.12984/15.05.2002, în sensul de a fi scos din masa de partaj terenul în suprafață de 3 ha, zestrea soției lui, adusă la căsătorie, și atribuirea de loturi în natură a suprafeței de 6 ha. și 4600 mp.
Motivându-și cererea, reclamantul a arătat că autorul succesiunii, defunctul, tatăl lui și al pârâților, a lăsat ca masa succesorală terenul menționat în titlul de proprietate nr.12984/15.05.2002, teren care nu i-a aparținut în totalitate, întrucât 3 ha constituie zestrea soției sale, iar cota succesorală a fiecărei părți este de din moștenire, care este formată din terenul în suprafață de 6 ha și 4600 mp.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.112, 274 Cod procedură civilă și art.728 Cod civil.
Pârâții au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția lipsei de interes a reclamantului, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. In subsidiar, au solicitat admiterea acțiunii și constatarea nulității absolute a titlului de proprietate numai cu privire la terenul în suprafață de 1 ha.
În motivarea întâmpinării, pârâții au arătat că soția fratelui lor nu a cerut niciodată să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 3 ha și nu a avut interes să atace titlul de proprietate. Interesul reclamantului este nelegitim, pentru că el urmărește să obțină o parte mai mare din terenul care a aparținut tatălui lor.
La termenul din 18.12.2007, prima instanța a admis excepția lipsei de interes a capătului de cerere formulat de reclamant, prin care a solicitat sa se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.12984/15.05.2002, excepție invocată de pârâți prin întâmpinare, și a respins acest capăt de cerere ca fiind lipsit de interes, întrucât, conform actelor care au stat la baza emiterii titlului de proprietate, soția reclamantului nu a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991 ori a legilor ulterioare.
Prin sentința civilă nr.1966 din 23.09.2008, Judecătoria Oltenițaa admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și, a omologat raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul, în varianta nr.1; a constatat că valoarea terenului supus partajării este de 58.157 lei, în care nu este inclusă și valoarea terenului de 1 ha, care a constituit zestrea soției reclamantului și care va fi atribuit în lotul acestuia din urmă, cu acordul pârâților, a constatat că fiecare parte are un drept ideal valoric în sumă de 14.539 lei, corespunzător cotei de 1/4 din teren, a dispus ieșirea părților din indiviziune; a atribuit reclamantului în proprietate terenul în suprafață de 32.000 mp. în care este inclus și terenul de 10.000 mp, zestrea soției sale, în valoare totală de 22.408 lei (din care suma de 7.220 lei reprezintă valoarea terenului de 10.000 mp. zestrea soției), repartizat astfel: - 20.000 mp. teren arabil, în parcela 107, tarlaua 48, cu vecini la N-antenă irigație, la E- G, la S-potecă și la V-moștenitorii lui Gh.; 6.000 mp. tern arabil, în tarlaua 4, parcela 116/1, cu vecini la N- G, la E-antenă irigație, la S- și la V-drum; 6.000 mp. teren arabil, în tarlaua 109/1, parcela 22/1, cu vecini la N- G, la E-canal irigație, la S - și la V-drum; a atribuit pârâtului, în proprietate, terenul în suprafață de 20.175 mp, în valoare totală de 14.456 lei, repartizat astfel: 500 mp, cu vie hibridă, în tarlaua 59/1, parcela 102, cu vecini la N-, la E-drum județean, la S - și la V -; - 6.000 mp. teren arabil, situat în tarlaua 4, parcela 116/2, cu vecini la N-, la E-antenă irigație, la S- și la V-drum; 12.350 mp. teren arabil, în tarlaua 109/1, parcela 22/2, cu vecini la N-, la E-canal irigație, la S - și la V-drum; 1.325 mp. teren arabil, în tarlaua 109/1, parcela 15/2, cu vecini la N-, la E-canal irigație, la S-moștenitorii lui Gh. și la V-drum; a atribuit pârâtei, în proprietate, terenul în suprafață de 20.174 mp, având o valoare de 15.212 lei, repartizat astfel: - 5.000 mp. teren arabil, în tarlaua 542, parcela 40, cu vecini la N-antenă irigație, la E-, la S-drum și la V- moștenitorii lui; - 2.000 mp. teren arabil, în tarlaua 4, parcela 116/3, cu vecini la N-, la irigație, la S-moștenitorii lui Gh. și la V-drum; - 2.074 mp. teren arabil, în tarlaua 109/1, parcela 22/3, cu vecini la N-, la E-canal irigație, la S-moștenitorii lui Gh. și la V-drum; - 6.000 mp. teren arabil, în tarlaua 83, parcela 20, cu vecini la N-canal irigație, la E-moștenitorii lui., la S-drum și la V-moștenitorii lui C; - 2.500 mp. teren arabil, în tarlaua 138, parcela 28, cu vecini la N-, la Edrum, la S-canal irigație și la V-canal irigație; - 2.600 mp, arabil, în tarlaua 57/2, parcela 276, cu vecini la N - M, la E-drum, la S- și la V-drum; a atribuit pârâtei, în proprietate, terenul de 20.175 mp, în valoare de 13.301 lei, repartizat astfel: - 6.000 mp. terne arabil, în tarlaua 48, parcela 101, cu vecini la N-antenă irigație, la E- Gh., la S-potecă și la V-moștenitorii lui Gh.; - 4.000 mp. teren arabil, în tarlaua 7/5, parcela 329, cu vecini la N-moștenitorii lui C, la E-antenă irigație, la S-moștenitorii lui. și la V-drum; - 5.175 mp. teren arabil, în tarlaua 109/1, parcela 15/1, cu vecini la N- Gh. la E-canal irigație, la S- și la V-drum; - 5.000 mp. teren arabil, în tarlaua 4, parcela 110, cu vecini la N- Gh., la E-antenă irigație, la S-moștenitorii lui Gh. și la V-drum.
În vederea egalizării valorice a loturilor de teren atribuite părților, prima instanță l-a bligat pe reclamantul să plătească pârâtului suma de 83 lei, iar pârâtei să-i plătească suma de 566 lei.
A fost obligată pârâta să plătească pârâtei suma de 673 lei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că nu face parte din masa succesorală terenul în suprafață de 2076 mp, situat în intravilanul comunei, pe care pârâtul are o casă de locuit, având în vedere că pârâtul împreună cu soția sa au dobândit din casă de locuit și suprafața de 1250 mp. prin contractul de vânzare-cumpărare nr.3242/1993, iar cealaltă cotă de a fost dobândită de pârât prin moștenire conform certificatului de moștenitor nr.326/1993 de pe urma mamei sale.
Diferența dintre suprafețe, de 1200 mp. menționată în actele în baza cărora pârâtul a dobândit dreptul de proprietate asupra casei de locuit și terenului în suprafață de 2076 mp. reținute de instanță conform titlului de proprietate, a fost explicată prin aceea că terenul a fost măsurat doar cu ocazia operațiunilor necesare eliberării titlului, dar că autorul succesiunii a înțeles să înstrăineze cota de cu privire la întregul teren aferent casei de locuit.
S-a mai avut în vedere și faptul că pârâții au achiesat în parte la pretențiile reclamantului, recunoscând că 1 ha de teren a constituit zestrea soției sale.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, calificat recurs prin încheierea din 21.01.2009, avându-se în vedere obiectul cauzei, valoarea litigiului (de sub 1 miliard lei ROL) dispozițiile deciziei nr.32/20008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și cele ale art.282(1) Cod procedură civilă
În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a indicat calea de atac ca fiind recurs pentru că față de obiectul acțiunii - partaj succesoral - calea de atac este apelul și că sentința civilă nr.1966/23.09.2008 precum și încheierea premergătoare din 4.03.2008 sunt lovite de nulitate absolută pentru că instanța de fond nu s-a pronunțat pe capătul de cerere prin care s-a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.12984/2002 pentru suprafața de 3 ha.
A mai susținut apelantul că deși se constată, prin încheierea din 4.03.2008, că masa succesorală de pe urma defunctului se compune din 9 ha și 2524 mp. în mod nelegal a constatat instanța că părțile au fost de acord să îi atribuie reclamantului suprafața de 1 ha în plus peste cota succesorală de suprafață ce ar constitui zestrea soției sale.
Instanța de fond nu se putea pronunța cu privire la compunerea masei succesorale rămasă de pe urma defunctului atâta timp cât s-a solicitat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.12984/2002, decât după pronunțarea unei sentințe cu privire la titlul de proprietate, situație față de care trebuia disjuns acest capăt de cerere din acțiunea privind constatarea masei succesorale și ieșirea din indiviziune.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Judecătoria Călărași. Recurentul a depus la dosar un memoriu în care a indicat ca motive de recurs faptul că instanța de fond nu a ținut cont de înscrisul notarial prin care defunctul a realizat împărțirea terenului între copii, că nu este reală susținerea reclamantului cum că 3 ha de teren aparțin soției sale, pentru că au fost depuse la dosar acte de la Arhivele Naționale din care rezultă că soția acestuia a primit ca zestre doar 1 ha.
A mai arătat că suprafața de 0,94 ha care aparținut defunctului ca efect al împărțirii, trebuia să îi fie atribuită recurentului întrucât așa i s-a promis de tatăl său pentru că l-a îngrijit; instanța de fond nu i-a permis să se apere singur și în mod nelegal i-a acordat reclamantului un drept în plus.
Prin decizia civilă nr.154 R din 16.02.2009, Tribunalul Călărași - Secția Civilă a admis recursul declarat de recurentul - pârât, a casat decizia civilă nr.1966/2008 pronunțată de Judecătoria Oltenița și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că deși cererea de chemare în judecată a avut și un capăt de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate instanța de fond nu s-a pronunțat, în dispozitiv, asupra acestuia.
Față de această situație motivul de recurs invocat de recurent a fost apreciat fondat și s-a dispus casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare aceleiași instanțe.
A menționat tribunalul că, cu ocazia rejudecării vor fi avute în vedere și toate criticile formulate de recurent precum și faptul dacă există temei legal pentru ca într-un partaj succesoral unui moștenitor să i se atribuie bunuri peste cota ce i se cuvine, având în vedere poziția părților din prezenta cauză care au recunoscut că 1 ha a fost primit zestre de soția reclamantului dar nu au fost de acord să fie atribuit reclamantului, așa cum a procedat instanța de fond.
De asemenea, fără a fi sesizată cu o cerere de către partea interesată, instanța a scos din masa succesorală suprafața de 2076 mp. intravilan, constatând că această suprafață nu face parte din masa succesorală fără a se dispune nimic în privința titlului de proprietate referitor la această suprafață.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâții au invocat și excepția nulității cererii de chemare în judecată, care nu a fost pusă în discuția părților și nu a fost soluționată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs la data de 11.02.2009 recurentul - pârât. Acesta a făcut o prezentare a situației de fapt și și-a exprimat nemulțumirea cu privire la soluționarea cererii prin care a solicitat asistență judiciară gratuită și cu privire la modul de încuviințare a cererilor de probe.
Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept și a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 9 lei achitată cu chitanța nr.-/01 eliberată de CEC - Bank SA - 14.05.2009; s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
Intimații nu au formulat întâmpinare la cererea de recurs.
Analizând cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă excepția de inadmisibilitate a cererii de recurs invocată din oficiu, Curtea reține că este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente.
Potrivit dispozițiilor art.299 alin.1 Cod procedură civilă, sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
În conformitate cu dispozițiile art.377 alin.2 pct.4 Cod procedură civilă, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii, sunt irevocabile.
Curtea reține că sentința civilă nr.1966 din 23.09.2008 pronunțată de Judecătoria Oltenița era susceptibilă de recurs conform dispozițiilor art.2821Cod procedură civilă, având în vedere că valoarea masei partajabile, conform raportului de expertiză întocmit la prima instanță a fost 58157 lei (sub limita valorică de 100.000 lei).
Curtea reține, de asemenea, că prin decizia nr.32/09.06.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, s-a statuat că intră sub incidența dispozițiilor art.2821Cod procedură civilă toate litigiile patrimoniale evaluabile în bani, atât în materie civilă cât și în materie comercială, indiferent dacă acestea vizează acțiuni în realizarea dreptului, acțiuni în constatarea existenței sau inexistenței dreptului, acțiuni în constituire sau de transformare, acțiuni personale, reale sau mixte, singura condiție impusă fiind doar aceea ca obiectul litigiului să aibă o valoare de până la 100.000 lei inclusiv.
Prin urmare, Curtea apreciază că prin cererea de chemare în judecată promovată de reclamantul de constatare a deschiderii succesiunii defunctului, a masei succesorale, a calității de moștenitori și a cotelor acestora și respectiv de constatare nulitate absolută parțială titlu de proprietate și ieșire din indiviziune se tinde la valorificarea unor drepturi patrimoniale astfel că regimul juridic al căilor de atac de reformare se determină după criteriul valoric.
Astfel, Curtea reține că în mod corect Tribunalul Călărașia calificat drept recurs calea de atac exercitată împotriva sentinței civile nr.1966/23.09.2008 pronunțată de Judecătoria Oltenița, cu consecința că decizia pronunțată de tribunal este irevocabilă potrivit dispozițiilor art.377 alin.2 pct.4 Cod procedură civilă, nemaiputând fi atacată cu recurs.
Pentru aceste considerente Curtea, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca inadmisibil recursul formulat de recurentul - pârât împotriva deciziei civile nr.154 R din 16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă; față de caracterul peremptoriu al admiterii excepției de inadmisibilitate a recursului nu se mai impune analiza excepțiilor de nulitate a recursului și respectiv de lipsă de interes a recurentului - pârât în promovarea căii de atac.
. //.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul - pârât, împotriva deciziei civile nr.154 R din 16.02.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant și cu intimatele - pârâte și .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
I
Red.
Tehnodact.
Ex.2/29.05.2009
Tribunalul Călărași -
-
Judecătoria Oltenița -
Președinte:Mirela VișanJudecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu, Simona
