Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 943/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.943/R/2009
Ședința publică din 9 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Anca Adriana Pop Ana
-
GREFIER:
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 287 din 13 noiembrie 2008 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimații pârâți, și, având ca obiect partaj judiciar.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 2 aprilie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
La data de 7 aprilie 2009 recurenta reclamantă a înregistrat la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 866 din 31.03.2008 a Judecătoriei Vișeu d S u s, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele, și și în consecință:
S-a stabilit că masa succesorală rămasă în urma defuncților G decedat la 02.12.1989 și decedată la 19.01.1999, ambii cu ultimul domiciliu în Vișeu de, se compune din următoarele bunuri imobile:
- complex imobiliar situat în Vișeu de,- în valoare totală de 62.000 lei, compus din casă de locuit în valoare de 60.080,4 lei, magazie de lemne în valoare de 621,4 lei și gard (împrejmuire) în valoare de 890,1 lei;
- teren intravilan denumit "Acasă", aferent construcțiilor de natură casă de locuit, în suprafață de 15,45 ari și în valoare de 38.625 lei;
- teren denumit "Pe șes în " în suprafață de 12,76 ari și în valoare de 6.380 lei;
- teren denumit "" în suprafață de 118 ari și în valoare de 11.800 lei;
- teren denumit "În " în suprafață de 62,1 ari și în valoare de 31.050 lei;
- teren denumit "" în suprafață de 47 ari și în valoare de 23.500 lei;
- teren situat pe str. - în suprafață de 15,87 ari și în valoare de 15.870 lei;
- teren "fără denumire" în suprafață de 8,38 ari în valoare de 6.704 lei;
- teren denumit "Peste râu" în suprafață de 3,27 ari și valoare de 2.282 lei;
- teren situat pe str. T în suprafață de 3,25 ari și în valoare de 4.875 lei.
S-a constatat că moștenitori ai defuncților sunt reclamanta, în calitate de fiică, având vocație succesorală la cota de parte din masa succesorală și pârâtele în reprezentarea tatălui decedat, G jr. fiu al defuncților și, respectiv, soția supraviețuitoare, având vocație succesorală la restul cotei de parte, împreună, din masa succesorală.
S-a respins petitul privind pasivul succesoral.
S-a dispus ieșirea din indiviziune și s-au atribuit loturile conform variantei evidențiate prin indicarea prenumelui pârâtei ("varianta "), din completarea la raportul de expertiză întocmit de expert, după cum urmează:
Lotul nr. I - reclamantei, compus din:
- teren denumit "Pe șes în " în suprafață de 12,76 ari și în valoare de 6.380 lei;
- teren denumit "În " în suprafață de 62,1 ari și în valoare de 31.050 lei;
- teren "În " în suprafață de 47 ari și în valoare de 23.500 lei;
- teren "str. -" în suprafață de 15,87 ari și în valoare de 15.870 lei;
- teren "str. T" în suprafață de 3,25 ari și în valoare de 4.875 lei.
Lotul nr. II - pârâtelor, și compus din:
- complex imobiliar situat în Vișeu de,- compus din casă de locuit, magazie de lemne și gard (împrejmuire) în valoare totală de 62.000 lei;
- teren "Acasă", aferent construcțiilor în suprafață de 15,45 ari și în valoare de 38.625 lei;
- teren "" în suprafață de 118 ari și în valoare de 11.800 lei;
- teren "fără denumire" în suprafață de 8,38 ari în valoare de 6.704 lei;
- teren "Peste râu" în suprafață de 3,26 ari și valoare de 2.282 lei.
A obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 19.868 lei cu titlu de sultă, pentru egalarea valorică a loturilor.
A obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale, compensând în rest cheltuielile efectuate de părți.
În motivarea sentinței, judecătoria a reținut că reclamanta este fiica defuncților G și, pârâtele și sunt nepoate de fiu predecedat ( G jr. decedat la 11.12.2004), iar pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare.
Masa succesorală după defuncți se compune din complexul imobiliar compus din casă de locuit, magazie de lemne și gard situat în Vișeu de,-, jud.
Masa succesorală cuprinde mai multe terenuri situate în intravilanul și extravilanul orașului Vișeu de, respectiv: teren intravilan denumit "Acasă" în suprafață de 15,45 ari; teren denumit "Pe șes în " în suprafață de 12,76 ari; teren denumit "" în suprafață de 47 ari; teren situat pe str. - în suprafață de 15,87 ari; teren fără denumirea locului unde este situat în suprafață de 8,38 ari; teren situat la locul denumit "Peste râu" în suprafață de 3,27 ari și teren situat pe str. T în suprafață de 3,25 ari.
Deși s-a susținut existența unui partaj voluntar între frați, în ce privește casa de locuit, acesta nu a fost dovedit.
Valoarea imobilului constând în casă de locuit, magazie de lemne și gard a fost stabilită la suma de 62.000 lei, potrivit expertizei în cauză. S-a stabilit, de asemenea că imobilul nu este comod partajabil în natură.
De asemenea, terenurile ce compun masa succesorală au fost identificate și evaluate conform raportului de expertiză întocmit de expertul, indicându-se și persoanele în folosința cărora se află terenul.
Dintre acestea, terenul situat pe str. T în suprafață de 3,25 ari și valoare de 4.875 lei a fost vândut de reclamantă numitei, iar, din terenul situat în locul denumit "" în suprafață de 47 ari și valoare totală de 23.500 lei, 6 ari au fost vânduți de reclamantă împreună cu defunctul G jr.
Acesta a mai vândut din terenul situat în locul "Pe șes în " în suprafață de 12,76 ari și valoare de 6.380 lei, iar restul suprafeței se află în folosința reclamantei.
Terenul menționat în raportul de expertiză "fără denumire" în suprafață de 8,38 ari și valoare de 6.704 lei și cel situat în locul numit "Peste râu" în suprafață de 3,27 ari și valoare de 2.282 lei au fost vândute de soțul, respectiv tatăl pârâtelor, defunctul G jr.
În ce privește pasivul succesoral, constând în cheltuieli ocazionate de întreținerea părinților săi, solicitate de reclamantă, instanța a reținut că întreținerea părinților reprezintă o obligație morală, dar și legală. Mai mult, defuncții au beneficiat de pensie. Acesta a fost motivul pentru care s-a respins și cererea privind plata cheltuielilor de înmormântare.
A fost înlăturată și adeverința eliberată de Vișeu de privind cheltuielile de înmormântare pentru cei doi defuncți, în sumă de 5.000 lei, respectiv 3.000 lei, deoarece această evaluare nu coincide cu dovedirea lor.
Nici chitanțele privind depunerile efectuate de reclamantă la CEC și Banca Agricolă pe numele său și apoi retragerea acestor sume, nu constituie dovezi în sensul că sumele respective au fost folosite pentru înmormântarea defuncților.
La stabilirea loturilor și atribuirea acestora au fost avute în vedere prevederile art. 741 Cod civil.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta iar prin decizia civilă 287/13.11.2008 a Tribunalului Maramureșs -a admis în parte apelul reclamantei împotriva sentinței civile 866/31.03.2008 și a încheierii de admitere în principiu din 22.06.2007 a Judecătoriei Vișeu d Sus și s-a schimbat în sensul că s-a constatat că masa succesorală după defunctul G decedat la 2.12.1989 este grevată de un pasiv succesoral de 2000 lei după defuncta decedată la 19.01.1999, de un pasiv succesoral de 4000 lei suportat de apelantă.
Au fost obligate intimatele să achite reclamantei suma de 3000 lei reprezentând cota de din pasivul succesoral.
Pentru a pronunța această hotărârie, au fost reținute următoarele considerente:
Apelanta solicitat a se constata că masa succesorală rămasă în urma decesului defuncților săi părinți este grevată de un pasiv succesoral constând în cheltuieli de întreținere și cheltuieli de înmormântare.
În ce privește cheltuielile de întreținere, în doctrina judiciară s-a apreciat că acestea nu pot fi incluse în pasivul moștenirii.
Referitor la cheltuielile de înmormântare ocazionate de decesul celor doi părinți ai apelantei, s-a dovedit în cauză că aceasta, deși departe de localitatea de domiciliu a părinților săi - apelanta locuind în B - a fost tot timpul interesată de soarta acestora. Astfel, în perioada iernii, apelanta și-a găzduit mama mai multe săptămâni pe an, în locuința sa din B, asigurându-i cele necesare traiului, inclusiv medicamente. De asemenea, își vizita părinții destul de des, îi ajuta material.
La înmormântarea mamei sale, s-a probat cu declarația martorei ( 75) că apelanta a fost cea care a făcut comanda și a achitat contravaloarea colacilor și a pâinii pentru înmormântare. Aceasta se completează cu adeverința eliberată de preotul paroh care a oficiat slujbele de înmormântare ale celor doi defuncți și care estimează cheltuielile de înmormântare la 30 milioane ROL pentru defunct și 50 milioane ROL pentru defunctă.
Cu declarația martorului ( 44) s-a probat, de asemenea că, reclamanta a suportat cheltuielile legate de înmormântarea părinților, în cuantum de 30 milioane ROL pentru fiecare. Martora ( 45) confirmă aceleași aspecte și anume că reclamanta și-a îngrijit părinții, i-a înmormântat.
Apelanta a dovedit că a deținut sume de bani în conturi la CEC sau bancă și că a ridicat sume de bani în perioada în care părinții săi au decedat.
Despre fiul defuncților, decedat la rândul său, aceeași martori au arătat că era consumator de băuturi alcoolice, pe fondul consumului de alcool și-a agresat părinții.
Tot apelanta a fost cea care a ajutat-o pe una din nepoatele sale, asigurându-i locuință pe perioada studiilor în
Raportat la probele de mai, tribunalul a constatat că apelanta s-a implicat material în înmormântarea părinților săi, contribuind cu sume de bani pentru cumpărarea celor necesare organizării serviciilor funerare și pomenii conform tradiției. Pentru înmormântarea defunctului G, decedat la 02.12.1989, suma reprezentând pasivul succesoral suportat de reclamantă s-a apreciat la 2.000 lei, iar pentru defuncta (), decedată la 19. 01.1999, contravaloarea pasivului succesoral de asemenea suportat de reclamantă se ridică la suma de 3.000 lei. Intimatele vor fi obligate să suporte din contravaloarea acestuia.
Apelanta a solicitat atribuirea casei și a anexelor gospodărești. S-a stabilit că imobilul nu este partajabil în natură. Apelanta nu a formulat obiecțiuni la expertiză sub acest aspect și nici nu a solicitat efectuarea unei alte expertize. Deși apelanta ar fi îndreptățită să locuiască în casa părinților săi, tribunalul a menținut soluția instanței de fond de atribuire a imobilului intimatelor - pârâte, mama și una din fete având domiciliul la această adresă.
În ce privește terenurile solicitate, mai puțin cel aferent imobilelor, acestea i-au fost atribuite prin sentință. Instanța a ținut cont de înstrăinarea unora dintre acestea terenuri și de condiția rezolutorie de includere a acestora în lotul vânzătorilor.
În temeiul art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul a admis apelul în parte, și a schimbat încheierea de admitere în principiu și sentința în parte, conform dispozitivului.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, intimatele au fost obligate să achite apelantei suma de 400 lei cheltuieli de judecată în apel, constând în taxă de timbru și cheltuieli de transport.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea în parte a hotărârii instanței de apel în temeiul art.304 alin.1 pct.7 și 9.pr.civ. raportat la art.312 alin.3 prima teză pr.civ. în ce privește admiterea în totalitate a apelului, astfel cum a fost formulat.
Criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea sub următoarele aspecte:
Recurenta susține că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, raportat la pasivul succesoral, cheltuielile privind comemorarea defuncților.
Astfel, se învederează că legiuitorul a prevăzut expres aspectele referitoare la noțiunea de obligații și sarcini ale succesiunii, sarcinici născute în persoana succesorului, fie la data deschiderii succesiunii, fie după această dată,respectiv sarcini neimpuse de către "de cujus"ci născute după decesul acestuia, respectiv cheltuielile ocazionate cu înmormântarea lui de cujus, și a tuturor pomenilor și a parastaselor ce cad în sarcina moștenitorilor, sub forma de pasiv succesoral.
O altă critică vizează modul de atribuire a bunului ce formează patrimoniul succesoral, bunuri imobile (casa și terenurile)aspecte asupra cărora instanța a trecut fără a observa ceea ce a solicitat, respectiv care a fost motivul cererii de atribuire în natură a imobilului casa bătrânească, cât a solicitat din acest imobil (ca unitate locativă).
În acest sens se invocă faptul că instanța de apel nu a motivat temeinic hotărârea, preluând doar concluziile instanței de fond, iar considerentele sunt contradictorii, în sensul că deși recunoaște faptul că a solicitat acest lucru, respectiv atribuirea în natură a imobilului ce face parte din casa bătrânească respectiv a imobilului de la nr.9A, imobil separat de imobilul deținut și folosit de pârâte, acesta aflându-se la nr.9 (în același corp, însă separat) având intrare separată, cât și nr.poștal separat, aspect reținut și în raportul de expertiză efectuat în cauză.
Instanța de apel, se susține de către recurentă, a preluat doar concluziile instanței de fond, fără însă a examina aspectele invederate în ce privește solicitarea privind atribuirea imobilului.
O altă critică a hotărârii instanței de apel vizează atribuirea terenurilor extravilan, fiindu-i atribuit un lot al fratelui său - defunctul G - junior, respectiv cel din punctul "În " în suprafață de 47 ari teren vândut de către acesta împreună cu soția sa, instanțele neținând seama de acest aspect, fiind preluate în decizia instanței de apel d e fapt concluziile instanței de fond.
Un alt aspect de care nu a ținut seama instanța de apel vizează atribuirea terenului "Pe șes în " în sensul că a solicitat doar din acest teren întrucât cealaltă Jaf ost vândută de fratele ei înaintea decesului, situație ce rezultă și din expertiza efectuată în cauză "ordinea 3".
Prin prisma acestor aspecte, recurenta susține că s-a acordat ceea ce nu s-a cerut fiind incident motivul de desființare a hotărârii prev.de art.304 pct. 6.pr.civ.
Recurenta mai învederează faptul că terenurile solicitate - extravilane, cât și cel de lângă casă din- sunt terenuri înscrise în rolul său fiscal al ei, terenuri pe care le-a folosit și le folosește public și netulburat și anume "pe ses în " - 800 mp; pe "" de 62,1 ari; - terenul de pe str.T de 3,25 ari și de pe str.- de 15,87 ari.
Recurenta a invocat ca temei de drept dispozițiile art.304 alin.1 pct.6, 7 și 9.pr.civ. cu aplicarea art.312 alin.3 pr.civ.
Recurenta a mai depus prin notele de ședința fila 21 adeverința nr.2232/2009 eliberată de Primăria Vișeu de, certificatul de atestare fiscală nr.2250/23.02.2009, chitanța nr.310/3.07.2003, eliberată de Ortodoxă a Mului reprezentând plata unui loc de veci, chitanța nr.7896 pentru creanțele bugetelor locale, din 17.03.2008; - adeverința nr.1881/2006 eliberată de Primăria Vișeu de prin care se adeverește că este înscrisă în Registrul Agricol cu suprafața de teren pe care o solicită; - adeverința nr.1880/2006 eliberată de Primăria Vișeu de prin care se adeverește că este înscrisă în Registrul Agricol; titlul de proprietate eliberat pe seama recurentei, certificatul de naștere legalizat - intimată; declarația notarială dată de G și din care rezultă lipsa oricărui venit, și ancheta socială din care rezultă lipsa veniturilor ei, și dovada plății onorariilor de expert de 391,70 ron - 199,90 ron.
Prin întâmpinarea de la filele 14-17 intimatele, și - s-au opus admiterii recursului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs a actelor de la dosar, concluziilor scrise depuse de recurentă, 38-40 și a dispozițiilor art.304 alin.1 pct. 7 și 9.pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:
Prin acțiunea sa reclamanta a solicitat constatarea masei succesorale după defuncții săi părinți și ieșirea din indiviziune asupra bunurilor din masa succesorală și a se constata un pasiv succesoral de 7000 ron după G ce se compune din 4000 ron cheltuieli de întreținere pe o perioadă de 2 ani anterior decesului și 3000 ron cheltuieli de înmormântare și parastase, cheltuieli suportate în exclusivitate de ea.
Reclamanta a mai solicitat constatarea unui pasiv succesorală după mama sa în sumă de 11.000.000 ron ce se compune din 6000 ron cheltuieli de întreținere pe o perioadă de 5 ani înainte de deces și 5000 ron cheltuieli de înmormântare și parastasele după mama sa, cheltuieli suportate în exclusivitate doar de ea.
Astfel, în ce privește acest pasiv succesoral, solicitat de reclamantă, instanța de apel, față de probele administrate în cauză a reținut existența unui pasiv succesoral compus din cheltuielile de înmormântare și parastasele religioase ulterioare suportate de reclamantă în suma de 2000 lei după 20.000 lei după G decedat la 2.12.1989 și de 4000 ron după decedat la 19.01.1999.
Astfel, instanța de apel a făcut o interpretare legală a noțiunii de pasiv succesoral în care se include cheltuielile efectuate de moștenitori cu parastasele pentru pomenirea autorilor lor la diferite intervale de timp, după data înmormântării, conform obieceiurilor crestinești, pasiv care va fi suportat în raport cu cota pe care o culeg din succesiune.
Nemulțumirea recurentei vizează neacordarea acelor sume pretinse cu titlu de întreținere a defuncților săi părinți, pe 2 și respectiv 5 ani anterior decesului lor.
Or, aceste pretenții nu pot fi incluse în pasivul succesoral în condițiile în care întreținerea a fost efectuată de reclamantă în calitatea ei de fiică, întreținerea părinților aflați în nevoie constituind de altfel o obligație legală în condițiile art.84 fam.
Acest aspect a fost de altfel analizat și de instanța de fond.
Astfel, în ce privește compunerea pasivului succesoral instanța de apel în mod legal și corect a reținut că intră doar cheltuielile de înmormântare și cele cu parastasurile organizate ulterior conform obiceiurilor religioase de pomenire a defuncților.
În ce privește critica recurentei legală de modalitateea de atribuire a întregului complex imobiliar din Vișeu de - pârâtelor, și că nu s-a ținut seama de solicitarea ei în ce privește atribuirea părții din casă pe care o foloseste și cu care figurează și în evidențele Primăriei la nr.9/A str.- -, instanța reține următoarele aspecte, ce rezultă din actele de la dosar.
Astfel, reclamanta la prima instanță a solicitat atribuirea întregului complex imobiliar din-.
Nici în fond și nici în apel nu a învederat aspectul legat de nr.administrativ 9/A și nici măcar cu ocazia efectuării expertizei tehnice de identificare și evaluare a imobilului din litigiu (125, 198 dos.instanței de fond).
Acest aspect legat de imobilul de la nr.administrativ 9A din str.- -, nu a fost învederat de reclamantă nici la completarea raportului de expertiză, 228 dos.instanței de fond, și nici măcar cu ocazia cuvântului în fond (238 dos.instanței de fond).
Or, în aceste condiții, instanța de apel a exercitat controlul judiciar efectiv la situația prezentată de reclamantă ce viza doar imobilul de la nr.administrativ 9.
Din acțiunea introductivă rezultă că obiect al masei succesorale îl formează printre alte bunuri una casă de locuit din cărămidă situată în Vișeu-, edificată de către defuncții G (decedat la 2.12.1989 și dec.la 19.01.1999) cu ultimul domiciliu în Vișeu de.
Același imobil de la nr.administrativ nr.9 ca fiind casa rămasă după defuncții susmenționați a făcut obiectul interogatoriului luat de reclamantă pârâților (14-15 întrebarea nr.1).
Reclamanta nici la instanța de fond și nici în apel nu a învederat existența nr.administrativ 9, nici măcar la data efectuării expertizei tehnice, nici cu ocazia obiecțiunilor formulate la expertiza ing..si nici de completarea la expertiza --- filele 228- 231 dos instantei de fond.
Din nici un act al dosarului instanței de fond nu rezultă nr administrativ nr.9A De altfe atit la instanta de fond cit si in apel reclamanta a solicitat constant doar atribuirea imobilului de la nr administrativ 9,. In considerarea aceastei pozitii procesuale a reclamantei la instanta de fond obiectivele expertizei efectuata in cauza au vizat atribuirea imobilului de la nr 9 ce compune masa succesorala fara obiective de partajare in natura prin formarea de 2 loturi de raportul si completarea la expertiza reclamanta nu a facut obiectiuni -fila 238- dos instantei de fond si de altfel din acest raport de expertiza rezulta ca imobilul susmentionat situat pe- nu este comod partajabil in natura. Reclamanta nu invedereaza existenta casei de la nr 9 nici macar prin concluziile scrise depuse la instanta de apel la 7 noiembrie 2008 filele 41-42 dos nr -/2006 al Tribunalului Instanta de apel a exercitat astfel controlul judiciar prin prisma dispozitiilor art 295 c pr civ, in raport de limitele cererii de apel, de stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta Or raportat la ce expuse la actele dela dosar, este de retinut ca instata de apel a dat eficienta dispozitiilor art 295 c pr civ si principiului tantum apellantum quantum devolutum Doar în recurs reclamanta învederează că imobilul de pe- 9/A este evidențiat în Registrul Agricol pe anii 2007-2011 vol.59 poz.20 pe numele sau - casă de locuit din BCA în suprafață de 50 mp din anul 1984, solicitând a i se atribui acest imobil în lotul ei.
În motivele de recurs, reclamanta (4) învederează că "este adevărat faptul că inițial a solicitat întregul imobil (ambele clădiri) însă a precizat verbal a i se atribui ceea ce deține și folosește, respectiv imobilul de la nr.9A.
Or, această situație nu rezulta nici din actele dosarului instantei de fond si nici al instantei de apel iar in conditiile in care nu exista o varianta de partaj in sensul solicitat de recurenta si in conditiile in care noiciodata reclamanta nu a solicitat in fazele procesuale anterioare o varianta de partaj cu includerea in lotul ei a nr administrativ nr 9A, solicitarea reclamantei facuta doar in recurs, pentru motivele invederate, urmeaza a respinsa In ce priveste situatia unor terenuri instrainate - linga dig si exista la filele 18 si 19 dos instantei de fond contracte de vinzare cumparare sub semnaturaprivata in care in calitate de vinzatoare apare si reclamanta In ce priveste sustinerea recurentei ca in lotul atribuit ei sunt incluse terenuri ce au fost instrainate de fratele ei si ca ele trebuiau incluse in lotul piritelor, sunt de retinut urmatoarele aspecte Actele juridice de dispozitie sau de administrare incheiate de un coindivizar cu un tert, fara acordul celorlalti,sunt valide sub conditie rezolutorie ca la partaj bunul in privinta caruia s-a incheiat acel act, sa fie atribuit altui coindivizar decit cel care l-a incheiat. Ca atare, contractul de vinzare cumparare se consolideaza numai daca la partaj bunul cade in lotul coindivizarului vinzator, iar daca este atribuit unui al coindivizar, vinzarea se rezolutioneaza cu efecte retroactive de cele expuse, nu este fondata nici sustinerea recurentei in ce priveste modalitateade atribuire a terenurilor. Pentru egalizarea loturilor atribuite s-a stabilit favoarea reclamantei o sulta in suma de 19.868 lei,ce reprezinta echivalentul valoric al cotei ce-i revine din masa succesorala. Astfel instantele au dat eficienta dispozitiilor art 673 indice 5 C pr civ Față de cele expuse,nefiind intrunite cerintele art 304 pct 7 si 9 pr civ instanța urmează respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art.274 pr.civ. urmează a fi obligată reclamanta să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr.287 din 13.11.2008 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
fiind pensionată,
semnează Prim-grefier,
Red.PE/CA
10.06.2009 - 3 ex.
Jud.fond.Boloi
Jud.apel:;
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Anca Adriana Pop Ana