Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 97/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2167/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr. 97
Ședința publică de la 26.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 2: Simona Gina Pietreanu
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor formulate de recurenta - reclamantă - și de recurenta - pârâtă, împotriva deciziei civile nr.806 A din data de 11.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 19.01.2010, fiind consemnate la acea dată, fiind parte integrantă din prezenta când, pentru a da posibilitatea recurentei - pârâte să formuleze concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 26.01.2010, hotărând următoarele.
CURTEA
Deliberând asupra cererilor de recurs de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 B sub nr-, reclamanta, a chemat în judecată pe pârâta, solicitând să se constate deschisă succesiunea defunctului, să se constate calitatea de moștenitori a reclamantei și a pârâtei, să se stabilească componența masei succesorale, să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor ce compun masa succesorală și atribuirea acestora în cotă de către reclamantă și către pârâtă.
Prin sentința civilă nr. 8526/2008 Judecătoria Sectorului 6 Baa dmis în parte cererea principală, a constatat deschisă succesiunea de pe urma defunctului, a constatat că au calitate de moștenitori legali ai defunctului reclamanta, în calitate de fiică, revenindu-i o cotă de din masa succesorală, și pârâta, în calitate de soție supraviețuitoare, revenindu-i o cotă de din masa succesorală, a stabilit compunerea masei succesorale astfel: teren în suprafață totală de 8.500 mp. 1246/1/1/1 și teren în suprafață totală de 2 ha și 6.900 mp. 1377/2/4, conform titlului de proprietate nr. 1/62 din 02 iulie 2007, emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor; teren în suprafață totală de 1.600 mp. 1377/1, parcela 2, teren în suprafață totală de 1 ha și 6.900 mp. 1377/3 și teren în suprafață totală de 12 ha și 2.900 mp. 1377/2, parcela 1, conform titlului de proprietate nr. 59252/81 din 18 decembrie 2002, emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor, aflate pe teritoriul comunei, județul T, a respins ca inadmisibil capătul de cerere referitor la partaj și a obligat pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 1.500 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat.
În motivarea sentinței, s-a arătat în esență că din masa succesorală fac parte terenurile sus-menționate pentru care defunctul a încheiat cu privire la cota sa parte un antecontract de vânzare - cumpărare cu numitul la 22 februarie 2008.
Referitor la suma de 30.000 lei instanța a reținut că reprezintă echivalentul terenului încasat de pârâtă cu titlu de preț, deși transmiterea dreptului de proprietate nu a avut loc încă, cu consecința că doar imobilul teren poate face obiectul partajului și numai dacă terenul ar fi fost înstrăinat valabil în timpul vieții locul terenului ar fi fost luat de prețul obținut pe acesta.
Instanța a apreciat că în nici un caz în masa succesorală nu poate intra atât bunul în natură cât și contravaloarea obținută în urma înstrăinării lui pentru că nu interesează decât bunul în sine care există la momentul decesului, indiferent cum înțeleg să dispună de el moștenitorii în intervalul cuprins între data decesului autorului lor și momentul ieșirii din indiviziune, soarta actului translativ de proprietate depinzând de soarta partajului.
În concluzie, prima instanța a constatat compunerea masei succesorale în sensul arătat în cele ce preced și a respins, ca inadmisibil, capătul de cerere referitor la partaj întrucât nu au fost chemați în judecată toți coproprietarii, respectiv și fratele defunctului care deține o cotă parte ideală din aceste terenuri alături de defunct.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen reclamanta, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a hotărârii apelate în sensul de a se constata că din masa succesorală face parte și terenul de 3 ha și 5.000 mp. 1491/1/2 (neinclus în masa succesorală), terenul de 5.000 mp. 1482/1/6 (neinclus în masa succesorală), terenul de 15 ha, 1482/1, parcela 5 (neinclus în masa succesorala), precum și suma de 30.000 lei, cu obligarea intimatei la plata sumei de 22.500 lei aferentă cotei de .
În motivarea apelului, apelanta - reclamantă a arătat, în esență, că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente:
În mod greșit instanța a reținut că aparținând masei succesorale numai o parte a terenurilor din cele două titluri de proprietate întrucât, astfel cum reiese din cele două titluri, există un număr de trei terenuri ce nu au fost avute în vedere.
Astfel, potrivit Titlului de Proprietate nr. 1/62 din 02 iulie 2007 emis de cuprinde: teren 8.500 mp. 1246/1/1/1; teren 2 ha și 6.900 mp. -; teren 3 ha și 5.000 mp. -/2 (neinclus în masa succesorală); teren 5.000 mp. 1482/1/6 (neinclus în masa succesorală) iar Titlului de Proprietate nr. 59252/81 din 18 decembrie 2002 de cuprinde: teren 1.600 mp. 1377/1, parcela 2; teren 1 ha și 6.400 mp. 1377/3; teren 12 ha și 2.900 mp. 1377/2, parcela 1; teren 15 ha, 1482/1, parcela 5 (neinclus în masa succesorală).
În concluzie, prima instanța a omis să includă în masa succesorală și cota indiviza de din terenul în suprafață de 3 ha și 5.000 mp. 1491/1/2, terenul de 5.000 mp. 1482/1/6 din Titlului de Proprietate nr. 1/62 din 02 iulie 2007 emis de și terenul în suprafață de 15 ha, 1482/1, parcela 5 din Titlul de Proprietate nr. 59252/81 din 18 decembrie 2002 de.
S-a mai arătat că prima instanță în mod greșit a respins includerea în masa succesorală a sumei de 36.000 lei/ron întrucât potrivit înscrisului sub semnătura privata intitulat "Precontract" semnat în numele lui de către în data de 22 februarie 2008, s-a obligat să vândă lui terenurile ce i-ar fi revenit în urma ieșirii din indiviziune, terenuri asupra cărora dreptul de proprietate a fost reconstituit prin titlurile menționate anterior.
A fost încasată de către suma de 30.000 lei potrivit "precontractului" aflat la fila 10 din dosar fond și ordinului de plata nr. 002 din 17 aprilie 2008 aflat la fila 9 din dosarul de fond.
Această sumă a fost încasată de către în numele și pentru defunctul, ca preț al antecontractului semnat între acesta și, făcând astfel parte din masa succesorală.
Este adevărat că, această sumă a reprezentat echivalentul terenurilor, însă atâta timp cât transferul dreptului de proprietate nu a avut loc, atât terenurile cât și suma de bani fac parte din masa succesorală. Acest aspect trebuie raportat tocmai la efectele pe care le produce antecontractul de vânzare - cumpărare coroborate cu drepturile și obligațiile născute din calitatea de moștenitori ai defunctului.
A nu include această sumă de bani în masa succesorală ar însemna că intimatei să-i revină suma de 30.000 lei în totalitate, suma încasată în numele și pentru cu titlul de preț al terenurilor în totalitatea lor.
Trebuie avută în vedere obligația ce rezultă din antecontractul de vânzare - cumpărare, respectiv obligația de a vinde terenurile către promitentul cumpărător, fiind echitabila împărțirea cotei indivize a terenurilor de în cotele de și ce revin moștenitorilor și de asemeni a prețului (30.000 lei/ron) pentru ca atât obligațiile cât și drepturile moștenirii să se partajeze în mod echitabil.
Mai mult decât atât, trebuie avută în vedere și finalitatea "pre-contractului" încheiat între și deoarece pe de o parte, moștenitoarele lui moștenesc drepturile dar și obligațiile defunctului, inclusiv obligația de a vinde terenurile potrivit antecontractului de vânzare - cumpărare (atât cât și fiind ținute a respecta această obligație proporțional cu cota moștenită) iar pe de altă parte, cu toate că este ținută a încheia contractul de vânzare - cumpărare, prețul acestui contract a fost încasat în totalitate de.
Soluția primei instanțe, a fost dacă nu nelegală, cel puțin excesiv de formalistă, nereținând în masa succesorală suma de bani încasată de ca preț al terenurilor prevăzute în antecontract, suma de bani încasată în numele și pentru defunctul.
Prin decizia civilă nr. 806 din 11 iunie 2009, Tribunalul București - Secția a IV Civilă a admis apelul declarat de apelanta - reclamantă și a schimbat, în parte, sentința apelată în sensul că a constatat că din masa succesorală face parte și suma de 30.000lei.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 22.500lei, potrivit cotei sale succesorale de, au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că apelul este fondat numai sub aspectul criticilor expuse prin al doilea motiv de apel.
Cu referire la primul motiv de apel, tribunalul a reținut că acesta este nefondat întrucât prin hotărârea pronunțată nu au fost încălcate dispozițiile art. 129 pct. 6 Cod de procedură civilă, respectiv instanța de judecată nu a omis a se pronunța pe toate capetele de cerere deduse judecății, respectiv pe întreaga masă partajabilă având în vedere că prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat ieșirea din indiviziune numai cu privire la apartamentul cu patru camere și dependințe și la cinci terenuri incluse în titlurile de proprietate nr- și nr. 59252/2002, iar dispozitivul hotărârii s-a referit strict la componența masei succesorale astfel cum a fost solicitată de către reclamantă.
Totodată, judecătorii au obligația să motiveze în fapt și în drept convingerile ce au stat la baza admiterii sau respingerii unei cereri, iar în speța dedusă judecății, instanța s-a limitat la a analiza și motiva, exclusiv cererea formulată numai în privința masei succesorale indicată chiar de către reclamantă.
Unul dintre principiile de bază ale soluționării procesului civil este principiul disponibilității potrivit căruia instanța trebuie să se pronunțe întotdeauna în limitele investirii, deci numai în raport de cadrul procesual fixat de către reclamantă.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul este obligat să determine obiectul acțiunii în cadrul căruia urmează a se soluționa litigiul, iar instanța este obligată să se pronunțe strict cu privire la obiectul acțiunii, garantând aplicarea principiului disponibilității.
În consecință, în raport de considerentele arătate în cele ce preced, tribunalul a apreciat că primul motiv de apel este neîntemeiat întrucât în nici un moment pe parcursul soluționării dosarului la instanța de fond reclamanta nu a solicitat să se constate că masa succesorală se compune și din terenurile de 3 ha și 5.000 mp. 1491/1/2 (neinclus în masa succesorală), de 5.000 mp. 1482/1/6 (neinclus în masa succesorală) și de 15 ha, 1482/1, parcela 5 (neinclus în masa succesorală), iar în apel potrivit art. 294 Cod de procedură civilă nu se pot face alte cereri noi, deci tribunalul nu a putut include în masa succesorală bunuri care nu au făcut obiectul judecății în prima instanță.
Dacă apelanta apreciază că și aceste terenuri fac parte din masa succesorală, aceasta poate formula o altă cerere de chemare în judecată care să vizeze aceste terenuri întrucât, pe de o parte ieșirea din indiviziune se poate face oricând, iar pe de altă parte nu există autoritate de lucru judecat a sentinței civile apelate.
În ceea ce privește al doilea motiv de apel, tribunalul a apreciat că este întemeiat întrucât din conținutul înscrisului intitulat precontract rezultă că pârâta, în numele și în contul defunctului, a primit suma de 10.000 lei reprezentând parte din suma totală de 35.000 lei pentru vânzarea unui teren proprietatea defunctului, iar o altă sumă de 20.000 lei a fost achitată defunctului de către promitentul cumpărător prin ordinul de plată nr. 2/2008 (filele 9 - 10 dosar fond).
Tribunalul a reținut că manifestarea de voință a părților respectiv a numitului și a defunctului are valoarea unui antecontract de vânzare - cumpărare în temeiul căruia defunctul s-a obligat să transmită către promitentul cumpărător dreptul de proprietate asupra unui anumit teren.
Întrucât până în prezent nu s-a încheiat contractul în formă autentică și nici nu există o hotărâre care să țină loc de act de vânzare - cumpărare, în mod evident dreptul de proprietate asupra terenului nu s-a transmis către ci a rămas în proprietatea defunctului, însă în proprietatea defunctului a intrat și suma de 30.000 lei încasată cu titlu de avans.
Susținerile instanței de fond în sensul că din masa succesorală nu poate face parte suma de 30.000 lei efectiv încasată de către defunct sau de către pârâtă sunt neîntemeiate întrucât poate face obiectul partajului orice bun care se află în proprietatea defunctului la data decesului acestuia.
Atâta timp cât în momentul decesului în patrimoniul defunctului intrase deja această sumă de 30.000 lei, pe cale de consecință această sumă poate face obiectul partajului și intră în masa succesorală, fiind fără nici un fel de relevanță că și dreptul de proprietate asupra terenului a rămas în continuare în patrimoniul defunctului.
Este adevărat că poate exista posibilitatea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare - cumpărare dar, atâta timp cât o asemenea hotărâre nu există, în masa bunurilor succesorale intră atât terenul care a fost promis spre vânzare cât și suma încasată efectiv de către defunct ca și avans din preț.
Această soluție este cu atât mai evidentă cu cât în ipoteza în care contractul de vânzare - cumpărare în formă autentică nu s-ar încheia, sau dacă nu s-ar admite o acțiune care să țină loc de act de vânzare - cumpărare, suma de 30.000 lei ar fi utilizată exclusiv doar de către unul dintre moștenitori, deci ar fi exclusă de la masa partajabilă, ceea ce nu poate fi admis.
A nu include această sumă de bani în masa succesorala ar însemna că intimatei să-i revină suma de 30.000 lei în totalitate, suma încasată în numele și pentru cu titlul de preț al terenurilor în totalitatea lor.
Asupra valabilității raționamentului dat cu titlu de exemplu de prima instanță, trebuie avută în vedere obligația ce rezultă din antecontractul de vânzare - cumpărare, respectiv obligația de a vinde terenurile către promitentul cumpărător, fiind echitabila împărțirea cotei indivize a terenurilor de, în cotele de și ce revin moștenitorilor și de asemeni a prețului (30.000 lei/ron) pentru că atât obligațiile cât și drepturile moștenirii să se partajeze în mod echitabil.
Mai mult decât atât, trebuie avuta în vedere și finalitatea "pre-contractului" încheiat intre și:
Pe de o parte, moștenitoarele lui moștenesc drepturile dar și obligațiile defunctului, inclusiv obligația de a vinde terenurile potrivit antecontractului de vânzare - cumpărare (atât cât și fiind ținute a respecta această obligație proporțional cu cota moștenită).
Pe de altă parte, cu toate ca este ținută a încheia contractul de vânzare - cumpărare, prețul acestui contract a fost încasat în totalitate de.
Astfel, potrivit raționamentului primei instanțe concretizat în stabilirea masei succesorale, coroborat cu efectele antecontractului de vânzare - cumpărare, finalitatea dezbaterii succesiunii este: a avut obligația de a încheia contract de vânzare - cumpărare a terenurilor proporțional cu cota ce-i revine din moștenire, încasând totodată și întregul preț al acestui contract; a avut obligația de a încheia contract de vânzare - cumpărare a terenurilor proporțional cu cota ce-i revine din moștenire nerevenindu-i nici o sumă de bani din prețul încasat.
Indiferent de aceste susțineri, tribunalul nu trebuie să ia în considerare eventuale situații viitoare ci trebuie să aibă în vedere dacă în momentul decesului respectiva sumă de bani se află în patrimoniul defunctului, ori, în speța dedusă judecății, în patrimoniul defunctului a intrat suma de 30.000 lei și, deci, poate face obiectul partajului.
În orice caz, chiar dacă ulterior a existat o înstrăinare prin act autentic sau prin hotărâre judecătorească a terenului, părțile au alte mijloace procesuale prin care să se desocotească cu privire la respectivul teren sau la suma de bani încasată, iar acest lucru nu poate afecta în nici un caz componența masei succesorale care trebuie stabilită la momentul actual, fără ca instanța să fie interesată de ce s-ar putea întâmpla ulterior.
Potrivit art. 6735Cod de procedură civilă dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cotă parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții.
Instanța a făcut împărțeala în natură; în temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, aceasta a procedat la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.
Totodată, potrivit art. 6739Cod de procedură civilă Ia formarea și atribuirea loturilor, instanța a ținut seama, după caz și de acordul părților, de mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, de natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților sau altele asemenea.
În concluzie, în raport de considerentele arătate în cele ce preced, tribunalul a admis apelul, a schimbat în parte sentința civilă apelată în sensul că a constatat că din masa succesorală face parte și suma de 30.000 lei, a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 22.500 lei reprezentând contravaloarea cotei sale succesorale de (reclamanta are o cotă de din suma care a fost încasată de către pârâtă, iar din 30.000 lei valorează 22.500 lei pentru egalizarea loturilor), cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței de fond.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termenul prevăzut de art. 301 Cod de procedură civilă, recurenta - reclamantă și recurenta - pârâtă.
Recurenta - reclamantă a solicitat modificarea, în parte, a deciziei pronunțate de Tribunalul București în sensul de a se menționa că din masa succesorală fac parte și teren și 3 ha și 5.000 mp. 1491/1/2, teren 5.000 mp. 1482/1/6 potrivit Titlului de Proprietate nr. 1/62 din 02 iulie 2007, teren 15 ha, 1482/1, parcela 5 potrivit Titlului de Proprietate nr. 59252/81 din 18 decembrie 2002; de asemenea recurenta - reclamantă a solicitat obligarea recurentei - intimate - pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de recurs, care nu a fost întemeiată în drept, recurenta - reclamantă a arătat că decizia recurată este nelegală întrucât în mod greșit s-a reținut compunerea masei succesorale prin raportare la cele două titluri de proprietate depuse la dosar.
A arătat recurenta - reclamantă că, prima instanță a reținut cu privire la terenurile avute în vedere prin cele două titluri de proprietate, respectiv Titlul de Proprietate nr. 1/62 din 02 iulie 2007 emis de și Titlul de Proprietate nr. 59252/81 din 18 decembrie 2002 de, prin aceste titluri, defunctului și fratelui său, în calitate de unici moștenitori ai tatălui lor, le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra acestor terenuri, aceștia aflându-se în indiviziune, fiecăruia revenindu-i o cotă de din acestea.
Instanța în mod greșit a reținut ca făcând parte din masa succesorală numai aop arte din terenuri.
Astfel cum reiese din cele două titluri, mai există un număr de trei terenuri ce nu au fost avute în vedere.
Astfel, potrivit Titlului de Proprietate nr. 1/62 din 02 iulie 2007 emis de: teren 8.500 mp. 1246/1/1/1; teren 2 ha și 6.900 mp. 1377/2/4; teren 3 ha și 5.000 mp. 1491/1/2 (neinclus în masa succesorală); teren 5.000 mp. 1482/1/6 (neinclus în masa succesorală).
Potrivit Titlului de Proprietate nr. 59252/81 din 18 decembrie 2002 de: teren 1.600 mp. 1377/1, parcela 2; teren 1 ha și 6.400 mp. 1377/3; teren 12 ha și 2.900 mp. 1377/2, parcela 1; teren 15 ha, 1482/1, parcela 5 (neinclus în masa succesorală).
Instanța de apel, în soluționarea acestui motiv a apreciat că instanța nu a fost învestită să se pronunțe asupra și acestor terenuri, dacă fac sau nu parte din masa succesorală și potrivit principiului disponibilității, Curtea trebuie să se pronunțe întotdeauna în limitele învestirii sale.
Prin cererea de chemare în judecată s-a învederat instanței că potrivit înțelegerii defunctului cu fratele său, aceștia au înțeles să-și împartă amiabil terenurile cuprinse în cele două titluri de proprietate.
Terenurile indicate, potrivit înțelegerii celor doi frați, urmau să intre în proprietatea lui (cu atât mai mult cu cât pentru o parte a terenurilor ce reveneau potrivit înțelegerii, fratelui defunctului au fost încheiate ante-contracte de vânzare - cumpărare, între fratele defunctului și terți).
Recurenta - reclamantă a solicitat includerea terenurilor indicate în totalitatea lor în masa succesorală și nu numai a cotei de .
Potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei (din care reiese voința neechivocă a defunctului și a fratelui său), aceștia au înțeles să partajeze aceste terenuri fără a face nici o formalitate în acest sens.
Or, având în vedere acest aspect, instanța trebuia ori să includă în masa succesorală terenurile indicate în întregul lor or să includă cota de în totalitate terenurilor.
Indicarea terenurilor prin cererea de chemare în judecată s-a făcut exclusiv în scopul ca acestea să fie incluse integral în masa succesorală, fiind indicate tocmai potrivit voinței defunctului și a fratelui său.
În concluzie, cu privire la acest motiv de recurs, recurenta - reclamantă a solicitat să se constate că din masa succesorală fac parte terenurile indicate în integralitate lor (nu numai cota de ), iar în subsidiar, în măsura în care nu se va avea admite această susținere, să se constatate că din masa succesorală face parte cota de din toate terenurile incluse în cele două titluri de proprietate.
Cererea de recurs formulată de recurenta - reclamantă a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei achitată cu chitanța nr. -/1 eliberată de Bank SA - la 10 noiembrie 2009 și timbru judiciar în voalare de 3 lei.
Recurenta - pârâtă a solicitat modificarea decizie nr. 806 din 11 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București în sensul respingerii apelului formulat de apelanta - reclamantă și menținerea, ca temeinică și legală, a sentiței civile nr. 8525 din 18 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6
În motivarea cererii de recurs întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă recurenta - pârâtă a arătat că hotărârea recurată a fost dată cu greșita aplicare a legii întrucât prin înscrisul intitulat "precontract" s-a stabilit că în schimbul sumei de 35.000 lei/ron se va perfecta, după intabulare, vânzarea tuturor terenurilor cuprinse în titlurile de proprietate nr. 59252/81 și nr. 1/62.
Aceste două titluri de proprietate cuprind pe lângă terenurile cuprinse în masa succesorală și următoarele suprafețe care nu au fost solicitate prin cererea de chemare în judecată: 3 ha și 500 mp. 1491/1/2 și 500 mp. 1482/1/6 (ambele cuprinse în titlul de proprietate nr. 1/62) și 15 ha din 1482/1, parcela 5 (cuprins în titlul de proprietate nr. 59252/81).
Astfel, toate suprafețele de teren (atât cele incluse în masa succesorală cât și cele care nu au fost incluse, nefiind solicitate în acest sens), au fost evaluate ca un tot unitar, și nu individual, la 35.000, sumă din care a fost primit avansul de 30.000.
Față de acest aspect, raționamentul instanței de apel prin care a fost inclusă în masa succesorală și suma de 30.000 de (avans pentru o suprafață de teren mult mai mare decât suprafața inclusă în masa succesorală) este eronat.
Având în vedere că doar o parte din suprafețele de teren au fost incluse în masa succesorală este lesne de înțeles că și suma ce reprezintă contravaloarea acestora trebuie raportată la aceste suprafețe de teren.
Astfel, doar o parte (nedeterminată în acest moment) din suma plătită reprezintă contravaloarea terenurilor incluse în masa succesorală.
Mai mult, o parte din avans a fost primit de defunct în timpul vieții, respectiv suma de 10.000 lei, dispunând după bunul plac de această sumă (ce nu se mai afla în patrimoniul defunctului la data decesului) și doar 20.000 de lei au fost primiți după decesul acestuia de către recurenta - pârâtă.
Astfel, chiar dacă în masa succesorală ar fi inclusă vreo sumă de bani, această sumă ar fi de 20.000 lei, și acest lucru ar fi justificat doar în măsura în care s-ar avea în vedere la stabilirea masei succesorale toate terenurile cuprinse în cele două titluri de proprietate (însă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea introductivă).
Cererea de recurs formulată de recurenta - pârâtă a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19 lei achitată cu chitanța seria 430-314-28/O eliberată de Primăria Sectorului 6 B la data de 10 noiembrie 2009 și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei.
Recurenta - reclamantă a formulat întâmpinare la cererea de recurs formulată de recurenta - pârâtă prin care a solicitat respingerea recursului arătând că defunctul și fratele acestuia, au convenit să împartă amiabil terenurile menționate în cele două titluri de proprietate iar terenurile indicate prin cererea de chemare în judecată, potrivit înțelegerii dintre cei doi frați, urmau să intre în proprietatea lui, cu atât mai mult cu cât pentru celelalte terenuri cuprinse în titluri și care au revenit fratelui defunctului, acesta încheiase deja antecontracte de vânzare - cumpărare.
Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, cei doi frați au decis să partajeze terenurile fără a efectua nici o formalitate în acest sens.
Indicarea unor anumite terenuri în acțiunea introductivă a fost făcută exclusiv în sensul că acestea să intre integral în masa succesorală, făcându-se referire la toate terenurile din cele două titluri, urmând însă ca numai cele enumerate să facă parte exclusiv din masa succesorală de pe urma defunctului.
Cu privire la suma de 30.000 lei/ron, s-a arătat că potrivit înscrisului sub semnătură privata intitulat "precontract" semnat în numele lui de către în data de 22 februarie 2008, s-a obligt să vândă lui terenurile ce i-ar fi revenit în urma ieșirii din indiviziune, terenuri al căror drept de proprietate a fost reconstituit prin titlurile menționate anterior.
A fost încasată de către suma de 30.000 lei potrivit "precontractului" aflat la fila 10 din dosar fond și ordinului de plată nr. 002 din 17 aprilie 2008 aflat la fila 9 din dosarul de fond.
Această sumă a fost încasată de către în numele și pentru defunctul, ca preț al antecontractului semnat între acesta și, făcând astfel parte din masa succesorală.
Este adevărat, această sumă reprezintă echivalentul terenurilor, însă atât timp cât transferul dreptului de proprietate nu a avut loc, atât terenurile cât și suma de bani fac parte din masa succesorală. Acest aspect trebuie raportat tocmai la efectele pe care le produce antecontractul de vânzare - cumpărare coroborate cu drepturile și obligațiile născute din calitatea de moștenitori ai defunctului.
Trebuie avut în vedere că suma de bani a fost încasată de către în numele și pentru, în calitatea de moștenitor a acestuia.
În mod corect și echitabil, instanța de apel a acordat aceste sume potrivit cotelor de și respectiv ce reveneau moștenitorilor.
Mai mult decât atât, trebuie avută în vedere și finalitatea "precontractului" încheiat între și, pe de o parte, moștenitoarele lui moștenesc drepturile dar și obligațiile defunctului, inclusiv obligația de a vinde terenurile potrivit antecontractului de vânzare - cumpărare (atât cât și fiind ținute a respecta această obligație proporțional cu cota moștenită), pe de altă parte, cu toate că este ținuta a încheia contractul de vânzare - cumpărare, prețul acestui contract a fost încasat în totalitate de.
Astfel, potrivit raționamentului primei instanțe concretizat în stabilirea masei succesorale, coroborat cu antecontractul de vânzare - cumpărare, finalitatea dezbaterii succesiunii este: va avea obligația de a încheia contract de vânzare - cumpărare a terenurilor proporțional cu cota ce-i revine din moștenire, încasând totodată și întregul preț al acestui contract iar va avea obligația de a încheia contract de vânzare - cumpărare a terenurilor proporțional cu cota ce-i revine din moștenire nerevenindu-i nici o sumă de bani din prețul încasat.
În mod legal și echitabil, instanța de apel a aplicat cotele ce reveneau fiecărui moștenitor atât asupra terenurilor cât și asupra sumei de bani, modificând în parte hotărârea primei instanțe.
În faza procesuală a recursului nu s-au administrat probe noi.
Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, susținerile părților și dispozițiile legale incidente în speță Curtea reține următoarele:
Recursul declarat de recurenta - reclamantă nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată acesta a indicat bunurile cu privire la care a solicitat includerea în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului iar cu referire la terenuri acesta a menționat suprafețele de 8.500 mp. și de 26.900 mp. cuprinse în tarlaua 1246/1/1/1d, respectiv în tarlaua 1377/2/4 din Titlul de Proprietate nr. 1/62 emis la data de 02 iulie 2007 precum și suprafețele de 1.600 mp. 16.900 mp. și 12 ha și 2.900 mp. cuprinse în tarlaua 1377/1, parcela 2, nr. 1377/3 și 1377/2, parcela 1 din Titlul de Proprietate nr. 59252/81 eliberat la data de 18 decembrie 2002.
De altfel, conform dispozițiilor art. 6732Cod de procedură civilă reclamantul are obligația de a indica în cererea de partaj toate bunurile supuse împărțelii.
Este real că în cele două titluri de proprietate mai sus menționate sunt cuprinse și alte suprafețe de teren decât cele menționate în cererea de chemare în judecată însă instanța de apel în mod corect a reținut că potrivit principiului disponibilității și prevederilor art. 129 alin. 6 Cod de procedură civilă prima instanță a soluționat cererea de chemare în judecată prin raportare la bunurile indicate de către reclamantă.
Curtea reține că sub acest aspect decizia instanței de apel este legală având în vedere și împrejurarea că cererea de chemare în judecată a fost redactată de avocatul care a reprezentat-o pe reclamantă în proces.
Recurenta - reclamantă susține în mod greșit că prima instanță trebuia fie să includă în masa succesorală fie cota de 1/1 dreptul de proprietate asupra terenurilor menționate în cererea de chemare în judecată fie cota de din toate terenurile menționate în cele două titluri de proprietate și aceasta deoarece aceasta nu a depus la dosar dovada că autorul său a efectuat formalitățile de ieșire din indiviziune cu asupra terenurilor ce le-au fost reconstituite în temeiul legi fondului funciar, declarația dată de (fila 11 dosar Judecătoria Sectorului 6 B) și înscrisul sub semnătură privată intitulat "precontract" (fila 10 dosar Judecătoria Sectorului 6 B) făcând fiecare referire la cote egale ale celor două coproprietari iar nu la împărțeala efectivă a terenurilor.
Prima instanță în mod corect a reținut în masa succesorală cota de din dreptul de proprietate asupra terenurilor menționate în cererea de chemare în judecată, neavând posibilitatea legală de a include din oficiu în masa bunurilor partajabile și alte bunuri în lipsa unei cereri din partea părții interesate.
Curtea reține de asemenea, că prin criticile formulate în apel reclamanta a criticat doar neincluderea în masa succesorală a cotei indivize de din terenurile în suprafață de 3 ha și 5.000 mp. și 5 ha, neindicate în cererea de chemare în judecată fără a arăta că soluția legală ar fi fost de includere în masa partajabilă doar a terenurilor menționate în cererea de chemare în judecată dar în cotă de 100% cum a susținut în recurs.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, va respinge, ca nefondat recursul declarat de recurenta - reclamantă.
Cu privire la recursul formulat de recurenta - pârâtă, Curtea reține că patrimoniul succesoral cuprinde drepturile și datoriile, precum și bunurile care au aparținut celui care lasă moștenirea; drepturile și obligațiile lui de cuius față de terți se divid între moștenitori în momentul deschiderii succesiunii conform art. 1060 Cod civil.
Prin urmare obligația de a încheia în viitor un contract de vânzare - cumpărare pentru din dreptul de proprietate asupra terenurilor indicate în cele două titluri de proprietate, asumată de defunctul s-a transmis celor două moștenitoare în cotele de pentru reclamantă și pentru pârâtă.
Cu privire la suma de bani încasată din prețul de 35.000 lei Curtea reține că 10.000 lei au fost încasați de recurenta - pârâtă în numele promitentului - vânzător la data de 22 februarie 2008, anterior decesului acestuia survenit la data de 19 martie 2008 în vreme ce 20.000 lei au fost încasați de recurenta - pârâtă la data de 17 aprilie 2008.
Cererea reclamantei de a fi obligată pârâta la plata sumei de 30.000 lei trebuie analizată distinct în funcție de momentul încasării acestor sume.
Astfel, suma de 10.000 lei a intrat în patrimoniul defunctului însă reclamanta nu a dovedit că această sumă de bani mai exista în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia astfel că în mod greșit a fost luată în calcul de instanța de apel.
Suma de 20.000 lei încasată ulterior decesului defunctului poate face obiectul împărțelii în sensul de cerere între moștenitori însă având în vedere că antecontractul de vânzare - cumpărare se referă la cota de din dreptul de proprietate asupra tuturor terenurilor menționate în titlurile de proprietate iar în masa succesorală au fost incluse doar parțial aceste terenuri, Curtea apreciază că până la stabilirea întregii mase partajabile nu se poate determina cota ce revine reclamantei corespunzător cotei sale de exclusiv cu referire la terenurile cuprinse în masa succesorală conform sentinței civile nr. 8526 din 18 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6
Pentru aceste considerente în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de recurenta - pârâtă și va modifica decizia recurată în sensul că va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta - reclamantă, cu mențiune că recurenta - reclamantă dispune de mijloace procesuale pentru completarea masei succesorale și pentru obținerea cotei de din suma de 20.000 lei încasată de recurenta - pârâtă ulterior decesului de cuiusului.
În temeiul dispozițiilor art. 316, 298 și 274 alin. 1 Cod de procedură civilă, Curtea o va obliga pe recurenta - reclamantă la 19,3 lei cheltuieli de judecată către recurenta - pârâtă reprezentând cheltuieli de judecată în recurs (taxă de timbru și timbru judiciar).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă, împotriva deciziei civile nr. 806 din data de 11 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, ca nefondat.
Admite recursul formulat de recurenta - pârâtă, împotriva aceeași decizii.
Modifică decizia recurată, în sensul că respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr. 8526 din 18 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6
Obligă pe recurenta - reclamantă la 19,3 lei cheltuieli de judecată către recurenta - pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
-
Red.
Tehnodact.
2ex./22.02.2010
-4.-;
Jud.6.-
Președinte:Bianca Elena ȚăndărescuJudecători:Bianca Elena Țăndărescu, Simona Gina Pietreanu
