Suspendarea executării silite. Speță. Sentința 121/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 121/CA
Ședința publică de la 19 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta Societatea Comercială " INDUSTRIE " în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală B, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, având ca obiect
suspendare provizorie a executării.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16 iunie 2008, cuprinse în încheierea din acea zi, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, la solicitarea reprezentantei pârâtei, pentru a se depune note de concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19.06.2008.
În termenul de pronunțare pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, a depus, prin serviciul de registratură al instanței, concluzii scrise, prin reprezentant legal - consilier juridic, care depune delegație la dosar.
Instanța a rămas în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra cauzei de contencios administrativ de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 412/45/09.06.2008 reclamanta " INDUSTRIE" I, în temeiul art. 215 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, coroborate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ, a solicitat în contradictoriu cu pârâtele B și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, suspendarea executării deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile stabilite de controlul vamal nr. 9067/ 20.05.2008, emis de I - Serviciul antifraudă fiscală și vamală, până la pronunțarea instanței de fond asupra legalității actului administrativ contestat.
Motivează reclamanta că în urma controlului efectuat de I în perioada 27.11.2007-30.01.2008, asupra operațiunilor vamale de import, derulate de reclamantă cu declarațiile vamale nr. 114.675/10.09.2003, 115.018/16.09.2003, privitor la modul de declarare a bunurilor importate, plasarea lor sub regim vamal de import definitiv și a modului de determinare și de declarare a valorii în vamă, respectiv a stabilirii și achitării drepturilor vamale de import aferente, s-a constatat că la importul celor două utilaje (strung cu comandă numerică tip și centru de prelucrare tip, precum și CD-uri înregistrate cu diverse instrucțiuni, ce reprezintă tehnologie și -how), nu au fost achitate de reclamantă TVA aferent valorii datelor informatice pe CD-uri, catalogat de organul de control ca"program informatic".
Așa fiind, a fost emisă în sarcina reclamantei decizia nr. 21.195/15.02.2008 de regularizare a situației, calculându-se datorii vamale suplimentare de 317.684 lei, reprezentând TVA, majorări de întârziere, dobânzi și penalități de întârziere.
Urmare contestației promovate de reclamantă, I emite decizia nr. 42/24.04.2008, prin care desființează decizia de regularizare pentru întreaga sumă stabilită, urmând ca organul de control sus-menționat să procedeze la analizarea drepturilor vamale aferente operațiunilor vamale de import în cauză, conform prevederilor legale în vigoare la acea dată, întrucât eronat fuseseră aplicate prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și Normele sale de aplicare, aprobate prin HG44/2004, deși ele nu erau în vigoare la data efectuării importului.
Urmare reverificării dispuse, organele de control au emis decizia de regularizare nr. 9067//20.05.2008, prin care stabilește în sarcina reclamantei plata sumei de 652.042 lei.
Consideră reclamanta că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale de admisibilitate a cererii de suspendare a acestui act administrativ, respectiv îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ și paguba iminentă.
Ori, îndeplinirea primei condiții transpare cu ușurință din faptul că dispozițiile imperative ale Codului d e procedură fiscală și ale Instrucțiunilor pentru aplicarea Titlului IX din Codul d e procedură fiscală, aprobate prin Ordinul 519/2005, interziceau crearea unei situații mai grele contestatorului, în propria sa cale de atac, interdicție încălcată însă de pârâtă. Mai mult, deși reverificarea ar fi trebuit să vizeze același obiect al contestației, reverificarea s-a referit și la taxele vamale și comisionul vamal, invocându-se și temeiuri legale ce nu fuseseră avute în vedere la primul control.
nelegalitate a actului administrativ în cauză, rezidă totodată și din încadrarea eronată a datelor inscripționate pe CD-uri, pentru care au fost stabilite datorii vamale suplimentare, la aceeași poziție tarifară cu echipamentele importate, deși aceasta contravine regimului stabilit prin Decizia 368/1998, conform căreia valoarea în vamă a suporturilor informatice nu cuprinde costul sau valoarea datelor sau a instrucțiunilor pe care le conține suportul respectiv, neputând fi supuse calculului de taxe vamale și TVA.
Cât privește cea de a doua condiție, consideră reclamanta că raportat balanței de verificare aferente lunii februarie 2008, rezultă cu evidență faptul că aceasta nu poate face față, cu suma disponibilă de 6.609.588,21 lei, nu este în măsură a face față tuturor creditorilor, a căror creanțe însumează 32.643.874,92 lei, cheltuiala decurgând din actul administrativ în litigiu neputând fi previzionată, din moment ce importul s-a realizat în urmă cu 5 ani. Ori, iminența punerii în executare a actului în cauză, ar conduce la intrarea sa în incapacitate de plată, provocată de un act administrativ vădit nelegal, astfel că solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată
Anexat cererii sunt depuse înscrisurile despre care se face vorbire în cerere.
Pârâta I depune la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea cererii de suspendare, reclamanta neindicând paguba iminentă pe care a înregistrat-o prin punerea în executare a deciziei de regularizare nr. 9067//2008, în această fază procesuală neexistând elemente de natură a înlătura prezumția de legalitate a actului administrativ în litigiu.
Consideră pârâta că nu se poate reține susținerea reclamantei constând în lipsa de identitate a obiectelor de control ale celor două verificări, din moment ce acestea s-a referit la operațiunile de control derulate cu declarațiile vamale nr. I 14.675/10.09.2003 și I 15018/16.09.2003.
Curtea, verificând probatoriul aflat la dosarul cauzei, prin prisma condițiilor de admisibilitate a cererii de suspendare a executării unui act administrativ, cuprinse în art. 14 din legea contenciosului administrativ, constată prezenta acțiune ca fiind întemeiată, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, conform art. 14 din Legea contenciosului administrativ, "Suspendarea executării actului (1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond", iar reclamanta a probat existența contestației administrative la decizia a cărei suspendare se solicită, prin actul de la fila 15 și următoarele dosar.
În ce privește condiția prevăzută de text, a "cazului bine justificat", constând într-o situație de fapt și de drept, de natură a crea o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ contestat, Curtea reține că în speță actul administrativ al cărei suspendare se solicită, - decizia de regularizare nr. 9067//20.05.2008 -, este urmare a anulării primei decizii de regularizare privind aceleași declarații vamale - I 16475/10.09.2003 și I 15018/16.09.2003 -, respectiv cea cu nr. 42/24.04.2008, prin care au fost desființate obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 21195/15.02.2008, pentru suma totală de 317.684 lei, reprezentând 132.122 lei TVA, 167.065 lei majorări de întârziere, și dobânzi aferente TVA și 18.497 lei penalități de întârziere aferente TVA, urmând ca pârâta "să procedeze la analizarea drepturilor vamale aferente operațiunilor vamale de import derulare" cu aceste declarații vamale, "în conformitate cu prevederile legale la acea dată".
Ori,noua decizie de regularizare în litigiu, stabilește în sarcina reclamantei și obligații noi, respectiv - comision vamal 3.477 lei, majorări întârziere comision vamal, 3.028 lei, dobânzi comision vamal 1.707 lei, penalități întârziere comision vamal 487 lei, - operând în final o majorare substanțială a obligațiilor vamale ale acesteia (în sensul dublării lor), în raport cu decizia de regularizare 42/2008, a cărei urmare era.
Este adevărat că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, dar la fel de adevărat este că cel ce se consideră vătămat prin emiterea unui astfel de act, tocmai pentru a preîntâmpina eventualele consecințe grave în ce-l privește, se poate adresa instanței pentru a obține suspendarea executării actului.
În speță se constată complexitatea fondului cauzei, ce presupune verificarea condițiilor legale și a împrejurărilor de fapt ce au condus la emiterea actului administrativ contestat, - verificare ce nu poate fi realizată cu ocazia soluționării cererii de suspendare -, raportat și la cadrul legal existent în materia reluării unui control, ca urmare a anulării primei verificări, (respectiv art. 216 alin. 3 Cod procedură fiscală, coroborat cu pct. 12.08 din. 519/2005), în această fază instanța constatând doar faptul că există o îndoială vădită asupra legalității actului, în condițiile legii contenciosului administrativ.
În acest context, și cea de a treia condiție legală aflată în strânsă legătură cu cea anterioară apare ca fiind îndeplinită, din moment ce dublarea practic a sumei reținute prin decizia de regularizare inițială, care și în prima formă reprezenta o sumă importantă, este de natură a conduce la destabilizarea situației financiare a reclamantei, ce nu putea prevedea o astfel de sumă cu titlu de taxe aferente unor operațiuni vamale, în bugetul său de cheltuieli, la 5 ani după realizarea importurilor în litigiu, cu atât mai puțin a penalităților, dobânzilor și majorărilor aferente.
În acest sens sunt, de altfel, și prevederile din nr. R (89) 8 din 13.09.1989, a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, cu privire la protecția juridică provizorie în materie administrativă, prin care se solicită autorității jurisdicționale competente ca, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave, dificil de reparat, persoanelor particulare cointeresate de această decizie, și ia măsuri de protecție provizorii corespunzătoare, în limitele competenței sale și fără ca, astfel, să influențeze în vreun fel soluția asupra fondului, cu atât mai mult atunci când există un argument juridic aparent valabil, în raport cu elementele de legalitate ale actului administrativ contestat.
Având în vedere că reclamanta și-a îndeplinit și condiția de depunere a cauțiunii prevăzută de lege, Curtea urmează ca, admițând cererea de suspendare formulată de " INDUSTRIE" I, să procedeze la suspendarea executării silite a deciziei de regularizare nr. 9067//20.05.2008 emisă de I, până la pronunțarea instanței de fond, în condițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta " INDUSTRIE" I, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală B, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
Dispune suspendarea executării deciziei nr. 9067//20.05.2005, emisă de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale I, până la pronunțarea instanței de fond.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 iunie 2008.-
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red.
Tehnored.
23.06.2008
2 ex.-
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe
