Uzucapiune. Decizia 100/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie
DECIZIA CIVILĂ NR.100/Dosar nr.-
Ședința publică din data de:-26 Martie 2008
PREȘEDINTE: Ligia Vâlcu- -- JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
-- -- președinte secție civilă
-- -- JUDECĂTOR 3: Carmen Maria
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului civil de față, declarat de reclamanții și,împotriva Deciziei civile nr.256/Ap din data de 9 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr.-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în prezenta cauză, au avut loc în recurs în ședința publică din data de 20 martie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților interesate, să depună la dosar eventuale concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra recursului de față pentru astăzi, 26 martie 2008.
Se constată depuse la dosar, prin serviciul Registratură al instanței, concluzii scrise formulate de intimata pârâtă - și de către moștenitorul legal al defunctului intimat pârât, respectiv.
Față de actele, lucrările și probele administrate la dosar, instanța, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos:
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin Decizia civilă nr.256/2007, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de reclamanții și, împotriva Sentinței civile nr.209/22 februarie 2007, pronunțată de Judecătoria Zărnești.
În considerentele acestei hotărâri, s-a reținut că, pentru ca posesia de 30 de ani a servituții de scurgere a apelor pluviale să producă efectul juridic al dobândirii servituții prin uzucapiune, aceasta trebuie să fie utilă, adică să aibă calitățile cerute de art.1847 Cod civil, respectiv să fie continuă, neîntreruptă, publică și sub nume de proprietar. O altă calitate a posesiei este neechivocitatea.
Între părți au existat litigii ce au făcut obiectul dosarelor nr.1217/C/2001 și nr.200/C/1999 ale Judecătoriei Zărnești. Astfel, prin Sentința civilă nr.785/13.10.2004 a Judecătoriei Zărnești, pronunțată în dosarul nr.1217/C/2001 s-a stabilit linia de hotar dintre imobilele proprietatea părților potrivit Raportului de expertiză nr.15/2004, întocmit de expertul, pârâții au fost obligați să își modifice șarpanta, astfel încât apele pluviale și ninsorile să nu se mai scurgă pe acoperișul reclamanților și s-au respins pretențiile reclamanților, având ca obiect plata de despăgubiri (filele nr. 3-12 dos. fond I).
Prin Decizia civilă nr.422/Ap./09.05.2005, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr.201/Ap./2005, s-a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat de reclamanții împotriva sentinței civile mai sus arătată și s-a respins apelul declarat de pârâții (fila nr. 29 dos. fond. I).
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs pârâții și, obiect al dosarului civil nr.1225/R/2005 al Curții de Apel Brașov, recursul fiind suspendat, în temeiul art.244, pct.1 Cod procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a prezentului litigiu (fila nr.18, dosarul nr.690/C/2006 al Tribunalului Brașov ).
Prin Sentința civilă nr.502/30.03.2000, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr.200/C/1999, definitivă și irevocabilă, s-a respins acțiunea formulată de reclamanții și împotriva pârâților și, având ca obiect demolarea construcției pârâților pretins amplasată pe limita de hotar dintre proprietăți și s-a respins cererea reconvențională a pârâților, având ca obiect prejudiciul de 10.000.000 lei ROL cauzat prin pretinsa ocupare parțială terenului proprietatea lor de către construcția reclamanților (filele 58 - 60 dos. fond I).
În mod corect a apreciat prima instanță că cererea reconvențională formulată de pârâții în dosarul nr.200/C/1999, al Judecătoriei Zărnești, nu întrerupe prescripția achizitivă invocată de reclamanții, de vreme ce a fost respinsă, motivat de faptul că aceștia nu au probat cuantumul pretențiilor. Astfel, potrivit art.1865 și art.1868 Cod civil, întreruperea civilă a prescripției achizitive operează prin sesizarea instanței de judecată, fie printr-o cerere principală, fie printr-o cerere incidentală, cu condiția ca aceasta să fie admisă prin hotărâre irevocabilă.
În ceea ce privește primul motiv de apel, chiar dacă în cadrul litigiului ce a făcut obiectul dosarului mai sus menționat cu nr.200/C/1999 al Judecătoriei Zărnești, pârâții nu au formulat pretenții concrete relative la retragerea streșinii reclamanților, din petitul și motivarea cererii reconvenționale formulate, rezultă că pârâții au pretins faptul că reclamanții au edificat în anul 1974 construcția proprietatea lor, prin ocuparea parțială a parcelei vecine, în prezent proprietatea pârâților (fila 81 dosar de fond II). În consecință, câtă vreme pârâții au susținut acest lucru, nu înseamnă că au acceptat faptul că streașina ar fi fost edificată cu respectarea prevederilor art.615 Cod civil. Implicit, prin contestarea amplasamentului construcției proprietatea reclamanților, pârâții au contestat și forma streșinii și traseul apelor pluviale. nu putea fi privită separat de construcția deasupra căreia este amplasată. Faptul că pretențiile nu au fost formulate explicit în acest sens, nu are relevanță câtă vreme intenția de neacceptare a acestei situații rezultă cu prisosință.
În concluzie, prima instanță a apreciat corect efectul atitudinii părților în contextul litigiilor purtate de acestea.
De asemenea, din probele administrate în cauză rezultă că la momentul edificării construcției pârâților, construcția proprietatea reclamanților era deja edificată în forma actuală, iar streașina casei pârâților - ulterior construită - a fost edificată peste acoperișul casei reclamanților (răspunsurile la interogatoriile de la filele 53 - 54 dosar de fond II, considerentele Sentinței civile nr.502/2000, pronunțată de Judecătoria Zărnești, rămasă irevocabilă - fila 59 dosar de fond I, acțiunea introductivă și probele administrate în dosarul nr.200/C/1999, al Judecătoriei Zărnești, depuse în copie la filele 77 - 121 dosar de fond II, cererea introductivă obiect al dosarului nr.1217/C/2001 al Judecătoriei Zărnești, nesoluționată irevocabil - fila nr.3 dosar de fond I). De altfel, aceste împrejurări nu a fost contestate de părți, ci susținute și recunoscute ca atare.
Potrivit raportului de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul, în dosarul nr.200/C/1999 al Judecătoriei Zărnești, în care s-a pronunțat Sentința civilă nr.502/2000, picătura streșinii construcției proprietatea reclamanților și, cade pe zidul casei pârâților, în condițiile în care streașina reclamanților încalcă granița cu 30 cm. (fila 118 dosar de fond II). Dar, picătura streșinii casei pârâților, deși cade peste acoperișul casei reclamanților, cade cu 6 cm până la granița comună, deoarece casa pârâților este amplasată în interiorul limitelor graniței imobilului acestora.
Aceste împrejurări au fost reținute și prin Sentința civilă nr.502/2000, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr.200/C/1999, rămasă definitivă și irevocabilă.
De asemenea, potrivit Raportului de expertiză construcții nr.-/ 27.12.2006 întocmit în prezenta cauză de expertul judiciar G, pornind de la linia de hotar stabilită de expertul tehnic topograf, streașina și jgheabul construcției din dreapta, aparținând reclamanților se află pe terenul imobilului din stânga, aparținând pârâților, ocupând o suprafață de cca. 5,20 mp (filele nr.64 - 71 dosar de fond II). Părțile nu au formulat obiecțiuni cu privire la concluziile expertului iar reclamanții nu au formulat motive de apel cu privire la acest aspect.
De menționat că, linia de hotar dintre proprietățile părților, potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul, a fost stabilită în mod irevocabil prin Sentința civilă nr.785/13.10.2004 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr.1217/C/2001, astfel cum s-a statuat prin Decizia civilă nr.211/A/2006 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr.690/2006, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr.397/R/11.09.2006 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr.59/R/2006 (dosare atașate cauzei).
În concluzie, casa pârâților este ridicată pe terenul proprietatea lor, în timp ce streașina casei reclamanților, cade pe terenul pârâților.
Or, câtă vreme pârâții au înțeles să își edifice construcția, înainte de împlinirea termenului de prescripție achizitivă de 30 de ani (2004), peste streașina reclamanților, dar în limitele proprietății lor, și-au manifestat în mod neechivoc voința de a nu fi deposedați de bunul asupra căruia poartă servitutea invocată și au înțeles să posesia reclamanților asupra acestei servituți, nefiind de acord ca picătura streșinii casei reclamanților să curgă pe terenul proprietatea lor.
Drept urmare, posesia exercitată de reclamanții asupra servituții de scurgere a apelor pluviale nu este una utilă pe parcursul celor 30 de ani, ci este echivocă și necontinuă, din momentul în care pârâții au înțeles să nu accepte scurgerea apelor pe terenul lor prin construirea streșinii casei lor peste streașina casei reclamanților. Din acest moment, terenul pe care se scurgeau apele pluviale de pe acoperișul reclamanților nu a mai fost stăpânit cu regularitate, potrivit naturii sale, iar stăpânirea acestuia a devenit echivocă, prin faptul că pârâții au ignorat amplasamentul streșinii reclamanților, construind casa lor și streașina în modalitatea arătată mai sus.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, instanța de apel a apreciat că nu au relevanță modalitățile de efectuare a modificării streșinii, prezentate de expertul judiciar într-un alt dosar (dosar nr.1217/C/2001 al Judecătoriei Zărnești ), în speță interesând doar retragerea streșinii reclamanților în limitele proprietății lor. Nu se poate susține că prin scurgerea apelor pluviale pe terenul lor, pârâții nu ar fi prejudiciați, câtă vreme legea prezumă existența unui astfel de prejudiciu, obligând proprietarul - în lipsa dovedirii constituirii unei servituți prin titlu, uzucapiune sau prin destinația proprietarului - să facă streașina casei sale în așa fel încât apele rezultate din ploi să se scurgă pe terenul său și nu pe terenul vecinului (art.615 Cod civil).
Dacă proprietarul fondului vecin refuză mutarea streșinii, cel interesat va putea cere justiției să îl oblige la mutarea streșinii, iar în caz de refuz, va putea cere să execute el lucrarea pe cheltuiala celui ce avea obligația să facă aceasta (art.1077 Cod civil).
Susținerea că prima instanță s-a raportat la o linie de graniță stabilită prin Sentința civilă nr.785/2004 a Judecătoriei Zărnești (dosar nr.1217/C/2001), definitivă dar nu și irevocabilă, nu poate fi avută în vedere, câtă vreme la prima judecată a cauzei pe fond, s-a motivat pe acest considerent, iar cererea introductivă a fost respinsă ca prematură, apreciindu-se că este necesar să se soluționeze irevocabil litigiul privind grănițuirea. Or, sentința civilă a fost desființată prin Decizia civilă nr.211/A/12.06.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosar nr.690/2006, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare primei instanțe, cu motivarea că hotărârea judecătorească mai sus menționată a rămas irevocabilă în ceea ce privește linia de hotar stabilită, deoarece căile de atac au vizat alte aspecte. Decizia civilă a fost menținută în recurs, prezentul apel vizând sentința civilă pronunțată în rejudecare.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât s-a soluționat greșit motivul de apel privitor la prescripția achizitivă a dreptului de servitute, constatându-se că posesia este echivocă și necontinuă, prin nepunerea în discuție a acestui caracter. Rolul instanței trebuia rezumat la analizarea probelor apte a răsturna prezumția că actele de stăpânire sunt utile și constitutive de posesie.
Pe de altă parte, cu privire la acțiunea din dosarul conexat, atributele dreptului de proprietate nu pot fi exercitate în mod abuziv, în condițiile în care reclamanții nu au probat nicio vătămare adusă, împrejurare pe care instanța de apel nu a observat-
Recursul nu este fondat.
Hotărârea atacată a făcut corecta aplicare a legii.
Astfel, potrivit art.615 Cod civil, proprietarul este dator a-și face streașina casei sale, astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său, iar nu pe terenul vecinului său.
Potrivit art.623 Cod civil, servitutea continuă și aparentă se dobândește prin uzucapiune.
C ce invocă uzucapiunea, trebuie, potrivit celor impuse de legiuitor prin art.1169 Cod civil, să facă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.1847 Cod civil, privind posesia continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Este reală afirmația că regularitatea posesiei este prezumată, însă, prezumția a fost răsturnată, prin probele administrate dovedindu-se că în speță nu este vorba despre o posesie utilă, ci de una atinsă de viciile posesiei.
O reexaminare a probelor, precum și a stării de fapt este inadmisibilă în recurs, întrucât, potrivit art.304 Cod procedură civilă, acesta poartă numai asupra motivelor de nelegalitate.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de critică, exercitarea atributelor dreptului de proprietate nu s-a făcut abuziv, ci în condițiile stipulate de art.480 raportat la art.615 Cod civil, mai sus citat.
Din cele mai sus arătate rezultă, de asemenea, că recurenții sunt în eroare, confundând servitutea continuă (art.623 Cod civil) cu posesia continuă, definită de art.1848 Cod civil.
Prin urmare, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții și, împotriva Deciziei civile nr.256/9 octombrie 2007 Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.:-/28.03.2008
Dact.:-/2 ex./09.04.2008
Jud.apel:-; -;
Jud.fond:-
Președinte:Ligia VâlcuJudecători:Ligia Vâlcu, Camelia Juravschi, Carmen Maria
