Uzucapiune. Decizia 1028/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(880/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1028
Ședința publică de la 15 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doina Anghel
JUDECĂTOR 2: Cristina Nica
JUDECĂTOR 3: Mariana Haralambe
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.57 A din 15.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL.
care ca obiect - uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul-reclamant, personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.244.709/26.04.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, depusă la dosar (fila 7), lipsind intimatul-pârât MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Curtea pune în vedere apărătorului recurentului - reclamant ca până la sfârșitul ședinței de judecată să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit și a timbrului judiciar, având în vedere faptul că, cererea de reexaminare a fost respinsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentului - reclamant învederează faptul că, în mod greșit Tribunalul Bucureștia apreciat că, reclamantul trebuia să cheme în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, care potrivit legii dobândește moștenirea vacantă, și nicidecum Municipiul B, care nu are nici o atribuție și nici o calitate sub acest aspect. De asemenea, mai arată că, din actele și lucrările dosarului reiese în mod evident că de pe urma ultimului proprietar cu act autentic - - al terenului ce face obiectul prezentului dosar, a rămas ca unic moștenitor numitul, iar acesta din urmă a decedat, și conform înscrisurilor de la dosar, de pe urma sa nu a fost dezbătută succesiunea.
Apărătorul recurentului - reclamant învederează faptul că, în această împrejurare susține așa cum a făcut-o și la instanțele inferioare că, în lipsa dezbaterii succesiunii de pe urma defunctului calitatea procesuală pasivă o are Municipiul B prin Primarul General. Totodată, arată că, susținerile s-au întemeiat pe dispozițiile art. 447 cod civil coroborate cu dispozițiile art. 646 Cod civil și art. 680 Cod civil.
Apărătorul recurentului - reclamant învederează faptul că, contrar celor susținute de instanța de apel, apreciază că în asemenea situații ca și cea de față calitatea de reprezentant al statului revine Municipiului B și nu Ministerului Finanțelor Publice, nu numai în baza unui certificat de vacanță succesorală ci și în baza unor dovezi concludente care să indice faptul că defunctul nu a avut moștenitori.
Apărătorul recurentului - reclamant, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului și constatarea calității procesuale pasive a Municipiului B, fără cheltuieli de judecată.
După rămânerea cauzei în pronunțare se prezintă apărătorul recurentului - reclamant care depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 692 lei consemnată la CEC - Bank, cu chitanța nr.-/1/11.06.2009 și timbru judiciar în valoarea de 5 lei. Curtea procedează la anularea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.8063/12.06.2008, Judecătoria Sector 1 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În motivarea sentinței s-a arătat, în esență, că din probele administrate în cauză, reclamantul nu a făcut dovada că adevăratul proprietar al imobilului în litigiu este pârâtul Municipiul
În acest sens, instanța a reținut că ultimul proprietar cu act autentic al terenului a fost, în urma decesului acestuia la 20.03.1966 a rămas ca moștenitor, iar în urma decesului acestuia din urmă, la data de 21.11.2004, procedura succesorală nu a fost înregistrată pe rolul vreunui birou notarial.
Instanța a arătat că în lipsa unui certificat de vacanță succesorală nu poate să ajungă la concluzia că succesiunea defunctului a revenit Municipiului B, fiind posibil ca succesiunea să fie dezbătută pe cale judecătorească și, totodată, nu se poate prezuma că în lipsa unui proprietar cunoscut acesta este Municipiul B, deoarece uzucapiunea trebuie opusă adevăratului proprietar, iar indicarea proprietarului nu poate fi lăsată la latitudinea reclamantului.
Prin decizia civilă nr.57 A/15.01.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul-reclamant, împotriva sentinței civile nr.8063/12.06.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, în contradictoriu cu intimatul-pârât MUNICIPIUL B prin PRIMAR GENERAL și a respins cererea apelantului - reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății întemeiat pe faptul posesiei în termenul prevăzut de lege este o sancțiune îndreptată împotriva vechiului proprietar care, dând dovada de lipsa de diligență, a lăsat vreme îndelungată bunul sau în mâna altei persoane.
Prin urmare, acțiunea civilă formulată de posesorul reclamant, pe acest temei, trebuie îndreptată împotriva vechiului proprietar care are calitate procesuală pasivă în cauză.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este obligat în raportul juridic dedus judecății care, într-o astfel de acțiune, este întotdeauna fostul proprietar al imobilului în privința căruia se invocă dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Ori, în speța dedusă judecății, din probele administrate în cauză, reclamanții nu au făcut dovada că adevăratul proprietar al imobilului în litigiu este pârâtul Municipiul B, nu s-a depus vreun titlu de proprietate al pârâtului asupra terenului în litigiu și în niciunul dintre înscrisurile depuse la dosar nu figurează pârâtul în calitate de proprietar al imobilului, astfel încât, instanța nu putea pronunța o hotărâre prin care să se constate dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu ca efect al prescripției achizitive.
Susținerea apelantului în sensul că a solicitat judecarea cauzei în contradictoriu cu Municipiul B având în vedere că din adresa nr.8864/2007 emisă de Camera Notarilor Publici B rezultă că nu a fost deschisă procedura succesorală de pe urma defunctului, decedat la 21.11.2004, e irelevantă în speța dedusă judecății, întrucât în ipoteza în care vânzătorul ar fi decedat fără moștenitori, reclamantul trebuia să cheme în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, care potrivit legii dobândește moștenirea vacantă, și nicidecum Municipiul B, care nu are nici o atribuție și nici o calitate sub acest aspect și totodată, era necesară formularea unui capăt de cerere prin care să se solicite în mod expres constatarea moștenirii defunctului ca fiind vacantă.
În acest sens, tribunalul a reținut că potrivit art.680 Cod civil, în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului, care dobândește moștenireaope legis,de la data deschiderii acesteia.
Statul nu are un drept de opțiune succesorală, iar bunurile din moștenirile vacante sunt dobândite de stat în baza unui drept de moștenire legală și a dreptului de suveranitate.
Potrivit art.85 din Legea nr.36/1995, notarul public constată vacanța succesorală la cererea reprezentantului statului și eliberează certificatul de vacanță succesorală după expirarea termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală.
Precizările sus-menționate sunt valabile și în privința capătului doi de cerere, având în vedere pe de o parte că acest capăt de cerere este unul accesoriu, față de primul capăt de cerere, iar pe de altă parte, cererea prin care se solicită să se constate dobândirea calității de proprietar prin accesiune imobiliară artificială se introduce împotriva fostului proprietar al terenului, care în speța dedusă judecății nu este pârâtul Municipiul
Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul, criticând-o pe motive de nelegalitate, respectiv calitate procesuală pasivă în prezenta cauză are MUNICIPIUL B reprezentat prin PRIMARUL GENERAL, aspect ce rezultă din interpretarea dispozițiilor art.475, art.477, art.646, art.680 Cod civil, precum și din dispozițiile Legii nr.215/2001 și ale Legii nr.213/1998, astfel că soluțiile pronunțate în prezenta cauză sunt în contradicția practicii și doctrinei care au statuat reprezentantul în plan local al statului, ca autoritate administrativă.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate și de materialul probator, Curtea a constatat că recursul este fondat și în baza art.312 coroborat cu art.304 pct.9 Cod procedură civilă, a admis recursul, a modificat decizia recurată, în sensul că în condițiile art.297 alin.1 Cod procedură civilă, a admis apelul, a desființat sentința civilă apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe - Judecătoria Sectorului 1 B, pentru următoarele considerente:
Curtea a constatat că ambele instanțe au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.477, 646 și 680 Cod civil, astfel că admițând excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța în mod greșit nu a intrat în cercetarea fondului cauzei.
Obiectul cererii introductive de instanță promovată la 06.12.2007 îl reprezintă constatarea calității de proprietar asupra imobilului compus din teren în suprafață de 425 mp și imobilul edificat pe teren, prin efectul prescripției achizitive de lungă durată, respectiv al accesiunii imobiliare.
Recurentul a depus la dosar adresa nr.8864/2007 emisă de Camera Notarilor Publici B, din care rezultă că nu a fost deschisă procedura succesorală de pe urma defunctului, moștenitor al ultimului proprietar menționat în actul autentic de vânzare - cumpărare încheiat la 21.12.1934 și aflat la fila 6 din dosarul de fond.
Ambele instanțe au ignorat dispozițiile art.26 din Legea nr.18/1991, republicată, care arată că terenurile situate în intravilanul localității, fără moștenitor, trec în proprietatea Municipiului B și în administrarea primăriilor, urmând ca terenurile să fie înscrise și folosite conform destinației avute.
Față de dispozițiile imperative ale acestei norme, ambele instanțe au soluționat cauza fără a cerceta fondul ei, admițând excepția lipsei calității procesuale pasive, astfel că în condițiile art.297 Cod procedură civilă se impune desființarea sentinței apelate, în urma admiterii recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant, împotriva deciziei civile nr.57 A din 15.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-pârât MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL.
Modifică în tot decizia civilă recurată în sensul că:
Admite apelul formulat de apelantul - reclamant, împotriva sentinței civile nr.8063/12.06.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1
Desființează sentința civilă apelată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Judecătoria Sectorului 1
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
.
2 ex./17.06.2009
TB-4 -;
Jud.1 -
Președinte:Doina AnghelJudecători:Doina Anghel, Cristina Nica, Mariana Haralambe
