Uzucapiune. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (163/2009)

Completul 1

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECTIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR. 117

Ședința publică de la 23 februarie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Doinița Mihalcea

JUDECĂTOR 2: Daniela Adriana Bînă

GREFIER - I -

Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de apelanta - reclamantă, împotriva sentinței civile nr. 1543 din 09.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR GENERAL.

are ca obiect - uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru apelanta - reclamantă prin avocat G care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 1439/20.02.2009 emisă de Baroul București - Cabinet Avocat și intimatul - pârât Municipiul B, prin Primarul General prin consilier juridic, fără delegație la dosar. Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că apelanta - reclamantă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită de instanță prin rezoluție.

Apărătorul apelantei - reclamante, învederează că prezenta acțiune este scutită de plata taxei judiciare de timbru, motiv pentru care nu a făcut dovada achitării acestei taxe.

Curtea, față de faptul că apelanta-reclamanta a fost citată cu menționarea obligării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, apreciază că apelanta este scutită de obligarea achitării taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 455/2006.

Curtea, având în vedere că nu sunt probe de solicitat și administrat și nici cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la motivele de apel.

Apărătorul apelantei - reclamante solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile apelate, ca nelegală și netemeinică și trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece tribunalul s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesual pasive a intimatului pârât, în susținerea căreia a depus inscrisuri, amânându-se pronunțarea pe acest aspect, motiv pentru care a depus note scrise care nu au fost luate in considerare.

Precizează, la solicitarea instanței, cu privire la cerința prevăzută de art. 2 din Legea 455/2006 de publicare in Monitorul Oficial a unui anunț privind datele de identificare a părților și obiectul procesului, că citarea se va efectua in Monitorul Oficial, o singură dată, motiv pentru care apreciază că s-a îndeplinit această cerință în fața primei instanțe.

În continuare, pe fondul apelului, învederează că instanța de fond, în mod greșit, a apreciat că Primăria Municipiului B nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, deoarece apreciază că, aceasta rezultă din prevederile Legii nr. 312 /2001, în sensul că Municipiul B prin Primarul General este reprezentantul statului în teritoriu fiind singurul care putea emite vreo pretenție, cât și de art. 2 din Legea nr. 455/2006, care reglementează acțiunile în materia uzucapiunii formulate de cultele religioase.

Mai arată că, donația este o dovada scrisă, precizând că apelanta nu deține și actul de proprietate al autoarei respectiv, defuncta, dovada care stabilește data de la care a intrat in posesia terenului în litigiu, iar pentru o eventuală moștenire vacantă, demersurile trebuia a fi efectuate de stat.

Având în vedere cele de mai sus, Municipiul B este singura instituție care are calitate procesuală pasivă, și depune la dosar practică judiciară în acest sens.

In continuare, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile pronunțate de tribunal și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Intimatul - pârât prin consilier juridic, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile pronunțată de tribunal ca legală și temeinică, avându-se în vedere că, din testamentul privind pe col., nu rezultă amplasamentul sau suprafața de teren donată cât și situația juridică a terenului emisă de din care rezultă cum era înscris în anii 1986 și 1992, respectiv, "proprietate religioasă categorie de folosință culte", precizând ca cealaltă parcelă "posesor de parcelă procuratură generală" nu are legătură cu cauza.

Apreciază față, de practica juridică, depusă de apelant, care dorește a dovedi calitatea de reprezentant al statului, acest aspect este irelevant, deoarece instituția pe care o reprezintă, nu a avut niciodată drepturi asupra terenurilor libere sau a altor terenuri din teritoriu,

Apreciază că uzucapiunea este o sancțiune care se aplică unui proprietar nediligent neglijent, aspect care nu este dovedit.

Curtea reține cauza spre soluționare

CURTEA,

Prin cererea înregistrată la data de 08.05.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul B reprezentat prin Primarul General, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 2398,12 mp. situat în B,-, sector 4 și să se constate că a dobândit prin accesiune dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate pe acest teren în suprafață totală de 953,24 mp. și anume: C1 - în suprafață de 625,11 mp. C2 - în suprafață de 36,42 mp. Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie - Depozit cărți în suprafață de 37,23 mp. C4 - în suprafață de 23,39 mp. C5 - poartă cu boltă betonată, în suprafață de 21,22 mp. C6 - în suprafață de 7,96 mp. C7 - Cancelarie în suprafață de 14,61 mp. C8 - în suprafață de 25,34 mp. C9 - grup sanitar în suprafață de 19,23 mp. și - garaj în suprafață de 24,53 mp.

Prin sentința civilă nr.1543 din 09.10.2008, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, excepție invocată din oficiu, și, pe cale de consecință, a respins acțiunea reclamantei ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății întemeiat pe faptul posesiei în termenul prevăzut de lege, este o sancțiune îndreptata împotriva vechiului proprietar care, dând dovadă de lipsă de diligentă, a lăsat vreme îndelungata bunul sau în mâna altei persoane.

Prin urmare, acțiunea civilă formulată de posesorul reclamant, pe acest temei, trebuie îndreptata împotriva vechiului proprietar care are calitate procesual pasivă în cauză.

În speța dedusă judecații, Tribunalul a reținut că potrivit afirmațiilor reclamantei, a dobândit terenul ce formează obiectul cauzei prin donație de la, așa cum se menționează și în testamentul autentificat sub nr.42342/21.12.1936 de către Tribunalul Ilfov Secția notariat, pct.13 lit.b, însă înscrisul constatator al acestei donații nu mai există în prezent.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel care este obligat în raportul juridic dedus judecății care, într-o astfel de acțiune, este întotdeauna fostul proprietar al imobilului în privința căruia se invocă dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Ori, în speța dedusă judecății, din probele administrate în cauză, reclamanta nu a făcut dovada că adevăratul proprietar al imobilului în litigiu este pârâtul Municipiul B prin Primarul General, nu s-a depus vreun titlu de proprietate al pârâtului asupra terenului în litigiu și în nici unul dintre înscrisurile depuse la dosar nu figurează pârâtul în calitate de proprietar al imobilului, astfel încât, instanța nu poate pronunța o hotărâre prin care să se constate dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu ca efect al prescripției achizitive.

Mai mult decât atât, pârâtul nu figurează în calitate de fost proprietar al imobilului nici în situația juridică emisă de primărie, care prin adresa nr.10431/13.08.2008 a comunicat că la imobil figurează înscris ca posesor de parcelă Procuratura Generală.

Susținerile reclamante în sensul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.2 din Legea nr.455/2006 pentru stabilirea unor măsuri privind acțiunile și cererile în justiție formulate de cultele religioase recunoscute din România, conform cărora acțiunile și cererile pentru constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate prevăzute la alin. (1) se soluționează, potrivit legii, în contradictoriu cu autoritățile și alte persoane interesate, sunt irelevante în speța dedusă judecății întrucât în cauză există o persoană interesată care ar putea pretinde dreptul de proprietate asupra imobilului, respectiv chiar fostul proprietar al imobilului.

Faptul că în prezent această persoană nu se mai află în viață nu poate determina introducerea acțiunii în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B, întrucât reclamanta trebuia să introducă acțiunea fie împotriva moștenitorilor fostului proprietar al imobilului, iar în ipoteza în care aceasta a decedat fără moștenitor, împotriva Statului Român, solicitându-se eventual și constatarea vacanței succesorale.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a formulat apel susținând că, în mod greșit, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul B reprezentat prin Primarul General, această calitate existând deoarece, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.215/2001 Municipiul B prin Primarul General este reprezentantul statului în teritoriu și este singurul care ar putea emite vreo pretenție asupra acestui imobil, deși posesia a fost exercitată exclusiv de " " pe o perioadă de peste 70 de ani, fără a fi tulburată vreodată. Nu se pune problema existenței vreunei alte persoane interesate, deoarece doamna, în prezent decedată, a înstrăinat terenul către biserică, fapt confirmat de mențiunea din testament care constituie o dovadă clară a faptului că din momentul actului de donație nici ea, nici moștenitorii ei nu au mai emis vreo pretenție asupra terenului deoarece dacă ar fi fost așa, terenul ar fi fost revendicat.

Calitatea procesuală pasivă a pârâtului în prezenta cauză este întărită și de dispozițiile alineatului 2 din articolul unic al Legii nr.455/2006 care reglementează acțiunile în materie de uzucapiune formulate de cultele religioase, precizându-se expres că acestea se vor soluționa în contradictoriu cu autoritățile locale.

Apelanta - reclamantă mai arată că în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art.477 și 646 din Codul Civil, bunul din litigiu fiind fără stăpân, iar dispozițiile Legii nr.215/2001 indică faptul că în astfel de acțiuni când bunurile fără stăpân sunt ale statului, statul este reprezentat în teritoriu de unitatea administrativ - teritorială care stă în judecată prin primar.

Nu s-a formulat întâmpinare.

Examinând cauza prin prisma motivelor de apel invocate de reclamantă, în condițiile prevăzute de dispozițiile art.295 din Codul d e procedură civilă având în vedere ansamblul probator administrat în cauză, Curtea apreciază că apelul este nefondat.

În mod corect, tribunalul a aplicat și interpretat atât dispozițiile art.1847 și ale art.496 din Codul civil, precum și dispozițiile Legii nr.455/2006 și ale Legii nr.215/2001 și, prin urmare, corect a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiul B prin Primarul General.

Într-adevăr, așa cum arată și tribunalul, uzucapiunea ca mod de dobândire a proprietății este o sancțiune îndreptată împotriva vechiului proprietar care, a lăsat vreme îndelungată bunul în posesia altei persoane.

În nici unul dintre înscrisurile depuse la dosar nu se află menționat, în calitate de proprietar intimatul - pârât, iar dispozițiile alineatului 2 din articolul unic al Legii nr.455/2006 nu sunt aplicabile în speța dedusă judecății, deoarece reclamanta însăși arată că terenul a fost dobândit prin testament de la doamna, în prezent decedată.

Susținerea apelantei în sensul că autoarea sa este decedată, nu are moștenitori și, prin urmare, în prezenta cauză ar avea calitate procesuală pasivă intimata - pârâtă, este un argument în plus al faptului că această calitate aparține statului față de care reclamanta putea să solicite constatarea vacanței succesorale și ulterior să promoveze acțiunea de față.

Chiar apelanta - reclamantă susține că bunul din litigiu ar fi un bun fără stăpân și că ar fi al statului în condițiile prevăzute de dispozițiile art.477 și ale art.646 din Codul civil, însă intimatul - pârât nu dobândește calitate procesuală în prezenta cauză nici în condițiile prevăzute de dispozițiile Legii nr.215/2001 și nici ale Legii nr.455/2006.

Pentru considerentele expuse, Curtea, în condițiile prevăzute de dispozițiile art.296 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, apelul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta - reclamantă " " cu sediul în B,-, sector 4, împotriva sentinței civile nr.1543 din 09.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul - pârât MUNICIPIUL B REPREZENTAT DE PRIMARUL GENERAL cu sediul în B,-, sector 5.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

I -

Red.

Tehnodact.

Ex.4/12.03.2009

Secția a IV-a Civ. -

Președinte:Doinița Mihalcea
Judecători:Doinița Mihalcea, Daniela Adriana Bînă

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Uzucapiune. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Bucuresti