Uzucapiune. Decizia 85/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 85/
Ședința publică din 16 aprilie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea apelului civil formulat de apelanții pârâții MUNICIPIUL C, prin PRIMAR și CONSILIUL LOCAL C, ambii cu sediul în C,-, în contradictoriu cu intimata reclamantă " .", cu sediul în C,- și intimatul pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în B,- - 5 sector 5, împotriva sentinței civile nr. 2124/27.11.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru apelanții pârâți Municipiul C, prin Primar și Consiliul Local C, avocat, pentru intimata reclamantă " ." C, răspunde avocat, iar pentru intimatul pârât Ministerul Apărării Naționale Naționale, răspunde consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că intimatul pârât Ministerul Apărării Naționale Bat rimis la dosar (fila 19) întâmpinare, care a fost comunicată apelantului pârât Municipiul C prin Primar și intimatei reclamante la data de 09 aprilie 2008.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri.
Apărătorul apelanților pârâți Municipiul C prin Primar și Consiliul Local, având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului, așa cum fost formulat și motivat; cu cheltuieli de judecată în fond și apel.
Consideră sentința apelată ca nelegală și netemeinică și solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii apelate:
În principal, admițându-se excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Municipiul C și Consiliul Local C, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
În subsidiar, admițându-se excepția autorității de lucru judecat, cu consecința respingerii acțiunii reclamantei, constatând că, în cauză, sunt întrunite condițiile impuse de dispozițiile art. 1201 Cod civil, coroborate cu art. 166 Cod procedură civilă.
În cazul în care vor fi respinse excepțiile invocate, pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de intimata-reclamantă ca fiind nefondată.
Apărătorul intimatei reclamante, solicită respingerea apelului ca nefondat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Face un scurt istoric al speței.
Cu privire la caracterul nefondat al motivului de apel referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Municipiul C, Consiliul Local C și Ministerul Apărării Naționale, învederează următoarele:
Calitatea procesuală a Ministerului Apărării Naționale rezultă din faptul că înainte de trecerea în proprietatea Parohiei a terenului și construcției, acestea au fost în posesia Ministerului d e; fiind necesar a se judeca în contradictoriu cu acesta pentru opozabilitate - se referă la adresa nr. 37097 din 18 aprilie 2002 a Primăriei Municipiului C, Direcția Patrimoniu.
Calitatea procesuală pasivă a Municipiului C și Consiliului Local C rezultă din probele administrate în dosar, conform cărora terenul se afla în proprietatea Municipiului - se referă la raportul de expertiză, adresele Primăriei C nr. 37097 din 18 aprilie 2002; 70731 din 08 iunie 2005.
Invocă dispozițiile art. 477 Cod civil, potrivit cu care - toate averile vacante și fără stăpân sunt ale domeniului public -", precum și prevederile art. 646 Cod civil, potrivit cu care "Bunurile fără stăpân sunt ale statului".
În cauză, terenul se afla în domeniul privat al unității administrativ teritoriale, deoarece nu s-a făcut în nici un fel dovada că se afla în domeniul public, astfel încât să nu poate fi uzucapat.
Concluzionând, calitatea procesuală pasivă a acestor pârâți este justificată de faptul că Municipiul C este proprietarul bunului litigios, iar Consiliul Local C este administratorul domneiului public și privat al unității administrativ-teritoriale.
Cu privire la caracterul nefondat al motivului de apel referitor la excepția autorității de lucru judecat, arată că nu sunt întrunite condițiile impuse de dispozițiile art. 1201 Cod civil, în raportare la dispozițiile art. 166 Cod procedură civilă.
Mai arată că nu există identitate de obiect și cauză între cele două spețe - dosar nr. 686/2005 și prezentul dosar - nr-.
Cu privire la caracterul nefondat al motivelor de apel referitoare la fondul cauzei.
Invocă art. 1886 Cod civil, ca temei al constatării dreptului de proprietate prin prescripția achizitivă de 30 de ani.
Învederează că, începând cu anul 1948 reclamanta exercitat posesia sub aspectul ambelor sale elemente -corpusși animus și, în același timp, posesia a avut un caracter util, neviciat. Posesia a fost continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Invocă dispozițiile art. 1890 cod civil și Legea nr. 455 din 06 decembrie 2006 pentru stabilirea unor măsuri privind acțiunile și cererile în justiție formulate de cultele religioase recunoscute din România, articol unic - citează: "Acțiunile și cererile în justiție formulate de cultele religioase recunoscute din România pentru constatarea, în condițiile legii, a dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate, cele de revendicare care privesc construcții și terenurile aferente sau terenuri libere situate în intravilanul localităților, precum și cele pentru constatarea existenței dreptului de proprietate asupra unor asemenea bunuri sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar."
Concluzionând, solicită respingerea apelului ca nefondat; fără cheltuieli de judecată.
Depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul intimatului pârât Ministerul Apărării Naționale, pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii apelate ca fiind temeinică și legală.
Consideră că apelanta are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat, arată că nu sunt întrunite condițiile impuse de dispozițiile art. 1201 Cod civil.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr-, reclamanta . Cac hemat în judecată, Ministerul Apărării Naționale, Municipiul C prin Primar și Consiliul Local C, ca administrator al domeniului public și privat al unității administrativ teritoriale, solicitând să se constate calitatea sa de proprietar prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani, asupra terenului în suprafață de 1607 mp situat în C-.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în esență că " ." situată pe- a fost edificată în perioada 1938-1940 ctitor fiind Militară din C, iar ulterior prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a statuat asupra dreptului de proprietate asupra construcției edificată pe terenul din litigiu.
Se susține în continuare că de la data dării în folosință a construcției și până în prezent asupra terenului a exercitat o posesie publică, continuă, neîntreruptă, netulburată și sub nume de proprietar, că acesta și-a păstrat în decursul timpului aceeași configurație și că s-au achitat taxele și impozitele aferente imobilului.
În drept reclamanta a invocat prevederile art. 1886 cod civil.
Prin întâmpinare pârâții și-au precizat poziția procesuală reținându-se în esență că:
- se invocă pe cale de excepție lipsa capacității procesual pasivă deoarece terenul nu se află în patrimoniul nici unuia dintre pârâți, excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr.1215 din 6.06.2006 a Tribunalului Constanța, precum și excepția inadmisibilității acțiuni.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Prin sentința civilă nr. 2124/27.11.2005 Tribunalul Constanțaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ap. și a respins acțiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
S-au respins ca nefondate excepția lipsei calității procesual pasive a Municipiului C, prin Primar și a Consiliului Local C, inadmisibilității acțiunii și excepția autorității de lucru judecat.
A fost admisă acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții Municipiul C, prin Primar și Consiliul Local C și s-a constatat că reclamanta " ." Cad obândit în proprietate ca efect al uzucapiunii imobilul compus din teren în suprafață de 1607 mp situat în Municipiul C,-, județul
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul Constanțaa reținut în esență, că uzucapiunea este un mijloc de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui imobil, reprezentând în mod indirect o sancțiune a fostului proprietar, motiv pentru care este necesar ca o astfel de acțiune să fie soluționată în contradictoriu cu fostul proprietar.
Municipiul C se legitimează ca titular al acestui teren, bunul fiind trecut în proprietatea statului conform Drecretului de expropriere și demolare nr. 61/1983.
S-a mai reținut că Ap. nu are calitate procesuală pasivă întrucât terenul în litigiu nu face parte din suprafața de teren de 1500 mp predat în administrarea Ap. în baza protocolului de predare primire din 27.11.2001 încheiat cu Primăria Municipiului
Prima instanță a mai reținut că în cauză nu sunt întrunite condițiile art. 1201.civil pentru a opera autoritatea de lucru judecat, neexistând identitate de obiect între cele două acțiuni invocate de pârâții Municipiul C și Consiliul Local C, iar pe fond, acțiunea în uzucapiune este fondată, posesia de 30 ani exercitată de reclamantă asupra terenului în suprafață de 1607 mp fiind utilă și neviciată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel Municipiul C, prin Primar și Consiliul Local C care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
1. Instanța de fond a soluționat greșit excepția autorității de lucru judecat, în raport cu hotărârea judecătorească pronunțată în dosarul 696/2005 al Tribunalului Constanța, existând tripla identitate de elemente între cele două cauze, conform art. 1201.civil.
2. Instanța de fond a soluționat greșit excepția lipsei calității procesual pasive a pârâților Municipiul C și Consiliul Local C, terenul nefiind în proprietatea acestor pârâți, ci în domeniul public al Statului Român.
3. În cauză nu sunt întrunite condițiile legale pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului, reclamanta " ." C, fiind asimilată prin lege persoanelor juridice, nu are aptitudinea de a poseda - astfel cum este definită posesia ca și atribut al dreptului de proprietate, întrucât lipsește stăpânirea materială asupra bunului, starea de fapt.
Analizând legalitatea hotărârii apelate în raport cu criticile pârâților se constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
1. Conform art. 1201.civil, puterea lucrului judecat este o excepție de fond care paralizează o nouă acțiune care se referă la același obiect, aceeași cauză și se poartă între aceleași persoane și în aceeași calitate.
Prin urmare, pentru existența autorității de lucru judecat, art. 1201.civil cere existența identității celor 3 elemente, între hotărârea dată și cea care urmează: identitatea de obiect, identitatea de cauză și identitatea de părți.
Pentru soluționarea excepției puterii lucrului judecat verificându-se identitatea de obiect, este necesar să se cerceteze dispozitivul primei hotărâri, iar aceasta trebuie coroborat cu conținutul considerentelor, întrucât numai astfel se va putea stabili dacă este vorba de același drept asupra căruia s-a dat o hotărâre.
Obiectul cererii nu se rezumă numai la obiectul material pretins, ci se extinde și la dreptul subiectiv referitor la acel obiect.
În speță, se reține existența identității de obiect între cele două acțiuni promovate de reclamantă, " ." C, urmărind recunoașterea dreptului său de proprietate asupra terenului în suprafață de 1607 mp situat în Municipiul C-, aferent lăcașului de cult.
Pentru a fi autoritate de lucru judecat nu este însă suficientă identitatea de obiect, ci și identitatea de cauză condiție care nu este îndeplinită în speță.
Prin cauză, în această materie, se înțelege faptul juridic sau material care constituie temeiul legal al dreptului pretins, cauza unei cereri, este așadar, rațiunea, justificarea obiectului cerut, și nu trebuie confundată cu obiectul și nici cu mijloacele de susținere, ea fiind în același timp deosebită și de scopul urmărit în proces.
În speță se reține, că în timp ce temeiul acțiunii ce a făcut obiectul dosarului civil nr. 696/2005 al Tribunalului Constanța, soluționat definitiv prin sentința civilă nr. 1215/6.06.2005, l-au constituit dispozițiile art. 111.proc.civilă în raportare la dispozițiile art. 59 din Decretul 177/1948 privind regimul general al cultelor, prezenta cerere a avut ca temei dispozițiile art. 1846 și următorii civil, reclamanta solicitând într-o acțiune în realizarea dreptului de proprietate, să se constate că prin posesia îndelungată de 30 de ani și neviciată, a dobândit un drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 1607 mp aferent lăcașului de cult.
Prin urmare, în timp ce în prima cerere - acțiune în constatare întemeiată pe dispozițiile art. 111.proc.civilă - reclamanta a solicitat să se constate că este proprietara terenului aferent bisericii " .", dreptul dobânditope legisconform art. 59 din Decretul 177/1948 care dispune că " Bisericile și capelele militare, cu întreg inventarul lor, trec în proprietatea parohiilor de același cult în circumscripția cărora se află", în prezenta cerere, reclamanta a solicitat să se constate dobândirea dreptului de proprietate conform art. 1846 și următorii civil.
În raport cu dispozițiile art. 645 și art. 1837.civil, acțiunea, deși poartă denumirea de "acțiune în constatare", este o acțiune în realizarea unui drept - printre care dreptul de proprietate.
De altfel, chiar în sentința civilă nr. 1215/6.06.2005, Tribunalul Constanțaa reținut că nu se poate recunoaște dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului, art. 59 din Decretul 177/1948 nefiind aplicabil în cauză, iar pe de altă parte reclamanta nu a invocat în cadrul primei acțiuni niciunul din modurile de dobândire a dreptului de proprietate, respectiv nu a invocat uzucapiunea de 30 de ani.
Față de cele expuse, se reține că Tribunalul Constanța, în mod judicios a respins excepția autorității de lucru judecat în raport cu sentința civilă nr. 1215/6 iunie 2005 Tribunalului Constanța.
2. Și critica ce vizează greșita soluționare a excepției lipsei calității procesual pasive a Municipiului C și a Consiliului Local C este nefondată.
Uzucapiunea reprezintă o sancțiune a proprietarului care a dat dovada de lipsă de diligență, prin lăsarea imobilului în posesia altei persoane, iar acțiunea în constatarea dreptului de proprietate, prin efectul prescripției achizitive, se îndreaptă împotriva vechiului proprietar.
Conform adresei 3709/18.04.2002 emisă de Municipiul C - Direcția Patrimoniu rezultă că " în planul cadastral al orașului C, întocmit în anii 1936 - 1938, Registrul de proprietari. III, pag.479, la nr. 4783, este consemnat careul nou, 533 ( careul vechi 420),- ( actual Bd. -) numele posesorului Ministerul d e, cu obs.. 13 " ( filele 11 - 13).
Conform adresei nr. 70731/8.06.2005 a Primăriei Municipiului C, terenul este în proprietatea statului, conform Decretului de expropriere și demolare nr. 61/1983.
Din interpretarea probatoriului administrat, înscrisuri și martori, se reține că la momentul edificării bisericii, terenul aferent acesteia era proprietate de stat, Ministerul d e - 13, având în administrare acest imobil.
După desființarea clerului militar, în baza art. 59 din Decretul 177/1948 privind regimul general al cultelor, a trecut în proprietatea Episcopiei C, iar terenul aferent a rămas în proprietatea statului.
După apariția Legii 18/1991, conform art. 36 din lege, terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților aflate în administrarea primăriilor, au trecut în proprietatea comunelor, orașelor și municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26 din lege, respectiv puteau fi vândute, concesionate, ori date în folosință celor care solicită să își construiască locuințe, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale.
Dovada în sensul că terenul în litigiu este proprietatea Municipiului C și nu a Ap. o constituie și protocolul încheiat între Primăria Municipiului C, prin Primar și UM 02311 C, la data de 27.11.2001 prin care s-a procedat la predarea către unitatea militară a terenului în suprafață de 1500 mp situat în zona Bd. - - str. - cel ( extremitatea nordică a parcului) în conformitate cu Minuta nr. M 106/3.11.1998, nr. 309/1.06.2000, Protocolul nr. 6621/2000 și nr. 1001/2001 ( filele 66 - 69 din dosarul nr. 696/2005 al Tribunalului Constanța, atașat la prezenta cauză).
3. Pe fondul cauzei, se reține că în mod judicios prima instanță a reținut, în baza probelor cu înscrisuri și martori că posesia exercitată de reclamantă asupra terenului aferent bisericii începând cu anul 1949, fost utilă și neviciată, terenul fiind îngrădit la momentul edificării bisericii, iar până în prezent nu au intervenit modificări cu privire la suprafața de teren împrejmuită ( filele 45, 49 din dosarul - al Tribunalului Constanța ).
În raport de dispozițiile Legii nr.455/6.12.2006, nu poate fi reținută ca fondată nici susținerea apelantei în sensul că reclamanta, fiind o persoană juridică nu poate uzucapa, întrucât îi lipsește elementul psihologic -animusal posesiei.
Elementul pishologic constă în intenția, în voința celui ce stăpânește bunul, de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se comporta cu privire la lucru ca proprietar, ori ca titular al altui drept real.
Conform Legii nr. 455 din 6.12.2006 pentru stabilirea unor măsuri privind acțiunile și cererile în justiție formulate de cultele religioase recunoscute în România, articol unic" " Acțiunile și cererile în justiție formulate de cultele religioase recunoascute în România pentru constatarea în condițiile legii,a dobândirii prin uzucapiunea dreptului de proprietate, cele de revendicare care privesc construcții și terenuri aferente sau terenuri libere situate în intravilanul localităților, precum și cele pentru constatarea existenței dreptului de proprietate asupra asemenea bunuri sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru".
Același act normativ prevede că acțiunile și cererile pentru constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate prev. la alin.(1) se soluționează potrivit legii, în contradictoriu cu autoritățile și alte persoane interesate.
De asemenea art. 33 din Decretul 31/1954 prevede că persoana juridică are capacitatea de a avea drepturi și obligații, are un patriomoniu propriu (art. 26), iar conf. art. 35 din Decretul 31/1954, își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale. Actele juridice făcute de organele persoanelor juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanelor juridice însăși.
Față de dispozițiile legale invocate și întregul material probator administrat în cauză se reține că posesia exercitată de reclamant asupra terenului aferent bisericii " ." C, a întrunit condițiile legale reglementate de art. 1846 și următorii civil, fiind utilă și neviciată.
De asemenea se reține prezența ambelor elemente ale posesiei exercitată de reclamantă: elementul material și elementul psihologic - animus.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 296.pr.civ. se va respinge apelul pârâților ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelanții pârâții MUNICIPIUL C, prin PRIMAR și CONSILIUL LOCAL C, ambii cu sediul în C,-, în contradictoriu cu intimata reclamantă " .", cu sediul în C,- și intimatul pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în B,- - 5 sector 5, împotriva sentinței civile nr. 2124/27.11.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect uzucapiune.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 16 aprilie 2008.
Președinte, Judecător,
Grefier,
- -
Jud.fond:
Red.jud.apel:MP/8.05.2008
Tehnored.gref.AM
6 ex./16.05.2008
Emis 4 com.
azi, 16.05.2008
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă
