Contestaţie la executare. Decizia nr. 735/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 735/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 22-05-2013 în dosarul nr. 9114/197/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 735/R
Ședința publică de la 22 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. I.
Judecător C. R.
Judecător A. I.
Grefier D. Litescu P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de către recurenta intimată A. F. PUBLICE A MUNICIPIULUI BRASOV, PRIN REPREZENTANT LEGAL în contradictoriu cu intimata contestatoare . SRL, PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR CENȚU SPRL, împotriva sentinței civile nr._/12.12.2012, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul civil nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 14.05.2013, când intimata, prin reprezentant, a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru prezentul termen, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr._/12.12.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil_ s-a admis acțiunea formulată de . SRL în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B., s-a anulat titlul executoriu nr._/29.04.2009 și somația nr. 8/_ /_ emise de intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B., și s-a dispus obligarea intimatei să achite contestatoarei 199 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Împotriva contestatoarei s-a pornit executarea silita prin emiterea titlului executoriu nr._/29.04.2009 și a somației de plată nr 8/_ /_/29.04.2009 de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B. pentru recuperarea unui debit de_ lei cuprins în decizia fiscală_/07.04.2009 emisă de aceeași intimată.
De remarcat în cadrul acestei executări este faptul că actele de executare contestate au fost emise pentru recuperarea unei creanțe care la momentul pornirii executării silite și emiterii actelor de executare nu avea caracter exigibil, așa cum cere art. 141 cod procedura fiscală, care stabilește în acord cu dispozițiile generale ale procedurii civile faptul că titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Or, conform art. 111 alin 2 lit. a cod procedură fiscală pentru diferențele de obligații fiscale principale și pentru obligațiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, astfel:
a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 - 15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;
Analizând aspectul prematurității emiterii actelor de executare pentru debitele cuprinse în decizia de calcul accesorii_/07.04.2009 se observă că față de data comunicării acesteia -15.04.2009, conform confirmării de primire de la fila 64 dosar, creanțele cuprinse în această decizie nu puteau deveni exigibile înainte de 05.05.009. Or actele de executare au fost emise în 29.04.2009, deci înainte de scadența creanțelor puse în executare, fapt ce atrage nulitatea acestora, întrucât aceste acte de executare au fost emise pentru creanțe ce nu aveau caracter exigibil, deci al căror termene de plată nu fuseseră împlinite la data începerii executării silite.
Pentru acest motiv contestația la executare formulată de contestatoare a fost admisă iar actele de executare contestate au fost anulate.
Opinia intimatei potrivit căreia contestația la executare a rămas fără obiect întrucât titlul de creanță a fost anulat de intimată iar executarea silită a încetat pentru creanța ce a făcut obiectul executării este greșită întrucât, chiar în ipoteza în care executarea silită nu a mai fost continuată de intimată aceasta nu a prezentat instanței o decizie prin care actele de executare silită ce fac obiectul contestație la executare au fost anulate, astfel încât prezenta contestație să fi rămas fără obiect.
Având in vedere soluția de admitere a contestației, în temeiul art. 274 cod procedură civilă, intimata a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către contestatoare.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs intimata Administrația Finanțelor Publice B. prin care a apreciat sentința civilă atacată, ca fiind pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
În mod greșit instanța de fond a reținut că intimata nu a prezentat instanței o decizie din care să rezulte că a încetat executarea silită, aspect ce contravine normelor legale în vigoare, întrucât încetarea executării silite este expres reglementată la art. 148 alin. 4 C.pr.fiscală, aceasta încetând în urma desființării titlului executoriu reprezentat de decizia de impunere nr. 751/06.11.2008, astfel executarea silită a încetat, nefiind nevoie de vreo decizie de încetare a acesteia, iar formele de executare au fost efectuate anterior anulării titlului executoriu, astfel încât, nu se justifică dispoziția de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Intimata contestatoare la fond, . SRL, prin reprezentant convențional, a formulat și de depus la dosarul cauzei, în termen legal întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Examinând actele și lucrările dosarului din prisma motivelor de recurs formulate, instanța apreciază recursul declarat ca neîntemeiat pentru următoarele:
Critica recursului declarat se referă la faptul că instanța de fond, în mod greșit a reținut că intimata nu a prezentat instanței o decizie din care să rezulte că a încetat executarea silită, aspect ce contravine normelor legale în vigoare, întrucât încetarea executării silite este expres reglementată la art. 148 alin. 4 C.pr.fiscală.
În primul rând, instanța de fond a reținut, ca motiv de respingere a susținerilor intimatei Administrația Finanțelor Publice că aceasta nu a prezentat instanței o decizie prin care actele de executare silită ce fac obiectul contestație la executare au fost anulate, astfel încât prezenta contestație să fi rămas fără obiect, nereferindu-se deloc la vreo decizie de încetare a executării silite care ar fi intervenit de drept, susținerea putând fi apreciată chiar ca tendențioasă.
Mai mult, posibil din neatenție, semnatarul cererii de recurs invocă doar dispozițiile art. 148 alin. 4 din OG 92/2003 care prevăd că 4) Executarea silită încetează dacă: a) s-au stins integral obligațiile fiscale prevăzute în titlul executoriu, inclusiv obligațiile de plată accesorii, cheltuielile de executare și orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii; b) a fost desființat titlul executoriu; c) în alte cazuri prevăzute de leg, uitând să lectureze și dispozițiile art. 148 alin 5 al aceluiași act normativ care prevede clar că (5) Măsurile de executare silită aplicate în condițiile prezentului cod se ridică prin decizie întocmită în cel mult două zile de la data la care a încetat executarea silită, de către organul de executare. Nerespectarea termenului atrage răspunderea potrivit art. 227 alin. (2) (potrivit căruia Statul și unitățile administrativ-teritoriale răspund patrimonial pentru prejudiciile cauzate contribuabilului de funcționarii publici din cadrul organelor fiscale, în exercitarea atribuțiilor de serviciu), astfel încât, instanța de fond în mod corect nu a reținut apărările intimatei recurente cu privire la încetarea executării silite, cât timp aceasta nu și-a îndeplinit obligația de constatare a acestui fapt, instanța de executare suplinind lipsurile din dosarul execuțional contestat și astfel, anulând titlul executoriu nr._/29.04.2009 și somația nr. 8/_ /_ emise de intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B., considerente pentru care se apreciază ca întemeiată și dispoziția de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, raportate la culpa procesuală în care, fără putință de tăgadă s-a aflat intimata recurentă..
Având în vedere considerentele reținute anterior, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 C.proc.civ., va respinge recursul declarat de recurentă ca neîntemeiat, și va menține hotărârea primei instanțe, constatând că a fost dată cu aplicarea și interpretarea corectă a legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Administrația Finanțelor Publice B. împotriva sentinței civile nr._/12.12.2012 a Judecătoriei B. pronunțată în dosarul civil_ pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată azi, 22.05.2013, în ședință publică.
Președinte, M. I. I. | Judecător, C. R. | Judecător, A. I. |
Grefier, D. Litescu P. |
Red.AI 17.10.2013
Tehnored.D.L.P. 18.10.2013 – 2 ex
Jud fond C. G.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 133/2013. Tribunalul BRAŞOV |
|---|
