Contestaţie la executare. Hotărâre din 04-02-2015, Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 3644/277/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 860
Ședința publică de la 04 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. M.
Judecător D. R.
Grefier E. D.
Pe rol, judecata apelului declarat de contestatoarea S. Z., domiciliată în oraș Pătârlagele, ., județ B., împotriva sentinței civile nr.925 din data de 24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimata P. ORAȘULUI PĂTÂRLAGELE, cu sediul în oraș Pătârlagele, județ B..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit apelanta S. Z., reprezentată de avocat R. A., potrivit împuternicirii avocațiale depusă la fila 20 dosar apel, intimata P. oraș Pătârlagele, reprezentată de consilier juridic S. S. M., conform delegației depusă la fila 21 dosar apel.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că dosarul se află la primul termen de judecată, cererea de apel a fost timbrată cu taxă judiciară în valoare de 30 lei, conform chitanței depusă la fila 10 dosar apel, la data de 4.12.2014, intimata P. oraș Pătârlagele a formulat întâmpinare, nu s-a răspuns la aceasta, după care:
Procedura de citare legal îndeplinită.
Reprezentanții părților arată că nu au cereri, apreciind cauza în stare de judecată.
Nemaifiind cereri, excepții, probe, instanța constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în dezbaterea apelului formulat.
Având cuvântul, avocat R. A. solicită admiterea apelului declarat de contestatoarea S. Z., pe fond, admiterea contestației la executare, astfel cum a fost formulată.
Se critică sentința pronunțată de Judecătoria Pătârlagele pentru netemeinicie și nelegalitate, apreciindu-se că suma de 600 lei reținută în sarcina apelantei, a fost calculată în mod arbitrar.
Din întâmpinarea depusă la dosar de către P. oraș Pătârlagele și tabelul existent la fila 13 dosar fond, rezultă că această sumă a fost calculată raportat la 3 persoane. La rolul agricol sunt trecute mai multe persoane, însă această situație nu duce la concluzia că aceste persoane locuiesc și gospodăresc împreună. Aspectele de mai sus au fost invocate și la instanța de fond, prin concluziile scrise, pe care le menține. De asemenea, își menține și celelalte critici formulate, în sensul că titlul executoriu nu îndeplinește cerințele Codului fiscal.
Concluzii de admitere a apelului astfel cum a fost declarat de către contestatoarea S. Z., fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul, consilier juridic S. S. M. solicită respingerea apelului declarat de contestatoarea S. Z., ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Natura creanței este fiscală, instituită prin Hotărârea nr.63/2009 a Consiliului local Pătârlagele. Se contestă numărul de persoane pentru care s-a calculat, modul de calcul, însă la dosar s-a depus documentația și copia registrului agricol, din care rezultă că petenta a solicitat ajutorul de încălzire pentru 3 persoane.
Taxa de salubritate reprezintă o obligație fiscală, existând probleme la nivelul comunei cu colectarea acestei taxe, cazul contestatoarei S. Z. nefiind unul izolat.
Se solicită respingerea apelului declarat de contestatoarea S. Z., ca nefondat.
În conformitate cu art.394 alin.1 Cod pr.civilă, tribunalul declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
După deliberări,
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Pătârlagele sub nr._, contestatoarea S. Z. a solicitat, în contradictoriu cu P. orașului Pătârlagele, anularea formelor de executare - somația 152/08.10.2013 și titlul executoriu nr. 152/08.10.2013 - efectuate în dosarul de executare nr. 152/08.10.2013.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că i s-au comunicat somația și titlul executoriu la data de 08.10.2013, din conținutul acestora rezultând obligația de plată pentru suma de 600 lei - taxă salubritate 2010-2013, însă, în realitate, nu a semnat un contract având ca obiect efectuarea de servicii de salubritate de către P. Pătârlagele. Totodată, a susținut că, dacă există un asemenea contract, acesta nu poartă semnătura sa. De altfel, nu deține un tomberon de gunoi și niciodată firma de salubrizare nu a venit pentru a ridica gunoiul în cei 3 ani de zile
A mai învederat contestatoarea că obligația ce se execută nu este o obligație fiscală, că titlul executoriu nu îndeplinește condițiile art. 141 Cod procedură fiscală, iar creanța nu este ajunsă la scadență, apreciind nelegal titlul executoriu emis.
A mai susținut că plata serviciilor se face pe baza facturii, fiind vorba de raporturi contractuale, și nu rezultă că această condiție a fost îndeplinită de către intimată, astfel încât să se poată verifica îndeplinirea obligațiilor asumate de către aceasta, raportat la sumele datorate.
Ca urmare, titlul executoriu este nelegal, nefiind incidente prevederile art. 141 alin. 1 ind. 2 din Codul de procedură fiscală, și se face confuzie între noțiunile de creanță fiscală, titlu de creanță și titlu executoriu.
În prezența unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, în baza art. 172 alin. 3 Cod procedură fiscală consideră că se pot face apărări de fond.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, susținând că taxa de salubritate constituie o obligație fiscală datorată de cetățenii orașului Pătârlagele către bugetul local, instituită prin Hotărârea nr. 63/24.09.2009 a Consiliului local Pătârlagele. Astfel, în anul 2009 Consiliul local al orașului Pătârlagele a stabilit o taxă de salubrizare pentru toate persoanele fizice și juridice din oraș. Pentru a proceda în acest mod s-a avut în vedere faptul că, potrivit legislației în vigoare, consiliile locale au obligația să elaboreze și să aprobe strategii locale cu privire la dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciului de salubrizare, ținând seama de lege, de documentațiile de urbanism, amenajarea teritoriului și protecția mediului, precum și de programele de dezvoltare economico-sociale a unităților teritorial administrative. Potrivit prevederilor art. 36 lit. d din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, consiliul local are atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni. In exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public și transport public local, după caz. În această situație se poate constata faptul că taxa de salubrizare contestată de petentă nu este o obligație contractuală așa cum susține aceasta, ci este obligație fiscală datorată de toți cetățenii orașului, astfel încât creanța care face obiectul cauzei se administrează conform Codului de procedură fiscală.
S-a arătat că taxa de salubritate cuprinsă în titlul executoriu reprezintă o obligație fiscală, iar pe de altă parte este îndeplinită condiția existenței unui titlu de creanță, care, ajuns la termen, să devină titlu executoriu.
Au fost administrate probatorii cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 925/24.09.2014, Judecătoria Pătârlagele a respins contestația la executare formulată, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin somația nr.152/08.10.2013, P. orașului Pătârlagele a cerut contestatoarei să plătească suma de 600 lei, conform titlului executoriu nr.152/08.10.2013, atașat somației, sumă ce reprezintă taxă salubritate neachitată de către contestatoare în intervalul 2010-2013.
Instanța de fond a constatat că executarea silită însăși, ca și actele de executare (somația 152/08.10.2013 și titlul executoriu nr.152/08.10.2013) sunt legale și temeinice, deoarece taxa de salubritate neachitată de către contestatoare nu reprezintă o obligație contractuală, ci este o obligație fiscală, și nu este datorată unei persoane fizice sau juridice prestatoare de servicii de salubritate, ci este o obligație fiscală, datorată de către contestatoare (ca și de ceilalți locuitori ai orașului Pătârlagele) bugetului acestei localități.
Taxa de salubritate este o obligație fiscală deoarece a fost instituită printr-o hotărâre (nr.63 din 24.09.2009) a Consiliului local Pătârlagele. Această hotărâre a fost dată în exercitarea atribuțiilor ce revin Consiliului local prin art.36 din Legea nr. 215/2001 în asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice, respectiv a serviciilor comunitare de utilitate publică, în domeniile alimentare cu apă, canalizare, salubrizare, energie termică iluminat public.
În ce privește titlul executoriu contestat, prima instanță a reținut că acesta este de fapt hotărârea nr.63/24.09.2009 a Consiliului local. Titlul de creanță fiscală este un act declarativ de drepturi (în ce privește statul sau un reprezentant al său) pe care acesta îl emite cu scopul de a încasa o taxă sau un impozit, iar în ce privește contribuabilul (în speță contestatoarea) titlul de creanță fiscală este un act declarativ de obligații, constând în obligația de plată ce revine contribuabilului. Acest titlu de creanță nu obligă, până la termenul de plată, contribuabilul de a plăti, ci constată existența obligației de plată a contribuabilului.
După expirarea termenului de plată, acest titlu de creanță devine, ca efect al legii în baza căreia a fost constatat, titlu executoriu și, astfel, impozitele și taxele stabilite (în speță) prin hotărârea nr.63/24.09.2009 a Consiliului local Pătârlagele devin obligatorii de plătit de către contribuabili.
Cum contestatoarea nu a invocat existența unei eventuale situații de natură a înlătura obligația sa de plată a impozitelor și taxelor (inclusiv a cotei de salubritate), instanța de fond a constatat că obligația de a plăti taxa de salubrizare nu a fost îndeplinită, iar titlul executoriu este legal și întemeiat, conform art. 141 din Codul de procedură fiscală.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea S. Z., apreciind-o ca nelegală și netemeinică.
Apelanta a învederat că în mod greșit instanța de fond nu a admis contestația și nu a anulat, cel puțin în parte, actele de executare, întrucât una dintre apărările sale a fost aceea că suma de 600 lei a fost calculată în mod arbitrar. Având în vedere că Hotărârea nr. 63/2009 a Consiliului Local prevede o taxă de salubrizare de 4 lei lunar, apreciază că nu se putea ajunge la debitul de 600 lei, impunându-se anularea în parte a actelor de executare.
Deși motivarea intimatei a fost aceea că au fost avute în vedere 3 persoane, astfel încât taxa lunară era de 12 lei, chiar din tabelul depus de primărie rezultă că este trecută o singură persoană.
A mai învederat apelanta că își menține apărările de la fond, în sensul că titlul executoriu nu îndeplinește prevederile art. 141 Cod procedură fiscală.
În drept, apelul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 465 Cod procedură civilă.
Intimata, prin reprezentanții legali, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, învederând modul de calcul pentru creanța fiscală supusă executării silite, precum și actul administrativ prin care a fost stabilită obligația de plată a taxei de salubrizare.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul pendinte este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
În speță, creanța supusă executării este reprezentată de taxa de salubrizare pentru anii 2010-2013 datorată bugetului local Pătârlagele, stabilită prin Hotărârea Consiliului local Pătârlagele nr. 63/24.09.2009 (art.1), în cuantum de 4 lei/persoană/lună, suma fiind majorată la 5 lei/persoană/lună începând cu data de 01.01.2013, prin Hotărârea Consiliului local Pătârlagele nr. 8/2013 (art.1), astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 21,35 dosar fond.
Contrar alegațiilor contestatoarei, reiterate printr-o frază și în conținutul apelului pendinte, tribunalul observă că, potrivit art. 1 alin.1 din OG nr. 92/2003, rep, privind Codul de procedură fiscală, sunt creanțe fiscale „obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal”, astfel încât taxa de salubrizare în discuție, datorată de contribuabilul persoană fizică bugetului local al unității administrativ teritoriale, constituie creanță fiscală.
Pentru debitul în cuantum total de 600 lei, reprezentând taxa de salubrizare pe anii 2010-2013 datorată bugetului local Pătârlagele, a fost emis titlul executoriu nr. 152/08.10.2013 de către P. Pătârlagele față de debitoarea S. Z., cu indicarea distinctă în conținutul acestui titlu a debitului datorat în fiecare an, astfel: 132 lei pentru anul 2010, 144 lei pentru anul 2011, 144 lei pentru anul 2012, 180 lei pentru anul 2013 (f.5 dosar fond). La aceeași dată, 08.10.2013, a fost emisă de P. Pătârlagele către debitoarea S. Z. și somația pentru plata debitului de 600 lei, reprezentând taxă de salubrizare (f. 4 fond), atât titlul executoriu, cât și actul de executare - somația, fiind întocmite în baza prevederilor Codului de procedură fiscală - OG nr. 92/2003, rep.
Modalitatea de calcul a sumelor datorate este indicată la fila 34 dosar fond, taxa stabilită prin Hotărârea Consiliului local Pătârlagele nr. 63/24.09.2009 (art.1) în cuantum de 4 lei/persoană/lună pentru anii 2010-2012 fiind aplicată raportat la numărul membrilor adulți ai familiei debitoarei apelante (3 persoane adulte), astfel cum rezultă cu claritate din adeverința eliberată la 27.10.2010 titularei S. Z. din Pătârlagele, Sibiciu de Sus, în vederea obținerii ajutorului de încălzire (f.36 fond), corelat cu fila de registru/evidență a membrilor familiei de la fila 37 dosar fond. La fel, pentru același număr de persoane adulte din familie a fost aplicată taxa în cuantum de 5 lei/persoană/lună stabilit, începând cu data de 01.01.2013, prin Hotărârea Consiliului local Pătârlagele nr. 8/2013.
Totodată, tribunalul observă că, inițial, prin motivele de fapt și de drept ale contestației la executare, debitoarea a contestat caracterul fiscal al creanței ce se execută precum și legalitatea titlului executoriu, iar potrivit art. 204 alin.1 Cod procedură civilă acțiunea poate fi modificată, sub sancțiunea decăderii, până la primul termen la care reclamantul este legal citat, situațiile de excepție fiind reglementate explicit prin dispozițiile aliniatului 2 al aceluiași articol, ulterior acestui moment fiind necesar acordul expres al tuturor părților în privința modificării cererii de chemare în judecată potrivit art. 204 alin.3 Cod procedură civilă. Cu toate acestea, contestatoarea debitoare a contestat și întinderea creanței în cadrul dezbaterilor în fața instanței de fond prin concluziilor orale ale avocatului ales, apreciind ca arbitrar modul de calcul al taxei de salubrizare, respectiv, ca nelegal raportat la numărul de 3 persoane, indicând că taxa este datorată pentru o singură persoană.
În cauză, verificând formele contestate, a căror nulitate s-a solicitat, tribunalul constată că titlul executoriu respectă prevederile art. 141 din Codul de procedură fiscală, executarea silită a creanței fiscale fiind efectuată în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor codului de procedură fiscală de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul, iar în titlul executoriu emis de organul de executare sunt înscrise creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând taxa de salubrizare stabilită în condițiile legii, titlul executoriu fiind emis în baza unui titlu de creanță prin care s-a stabilit creanța fiscală în discuție.
Se observă și îndeplinirea cerințelor art. 141 alin. (2) din același act normativ, potrivit cărora „Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege”, precum și ale alin. (4) care stabilește că „Titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.”
Potrivit art. 172 alin.1 și 3 din Codul de procedură fiscală, „persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.”
Referitor la modalitatea de calcul și întinderea creanței fiscale în discuție, apărări invocate la fond cu încălcarea prevederilor art. 204 Cod procedură civilă, dar care formează obiect al apelului pendinte, văzând și prevederile art. 478 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă, tribunalul reține că suma de 600 lei, reprezentând taxă de salubrizare datorată pentru anii 2010-2013 de către debitoarea apelantă S. Z. bugetului local Pătârlagele, a fost corect calculată și trecută în titlul executoriu și somația emise de organul de executare, taxa fiind datorată în cuantum de 4 lei/persoană/lună pentru anii 2010-2012 și, respectiv, de 5 lei/persoană/lună pentru anul 2013, conform hotărârilor consiliului local ce constituie acte administrative pentru a căror contestare legea prevede o procedură distinctă, și raportat la numărul de 3 persoane adulte din familie, ce rezultă din evidențele și adeverința depuse în dosarul de fond.
Așa fiind, raportat la considerentele expuse, în temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul va respinge, ca nefondat, apelul.
Hotărârea este definitivă în baza art. 634 alin. 1 pct. 4 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de contestatoarea S. Z., domiciliată în oraș Pătârlagele, ., județul B., împotriva sentinței civile nr.925 din data de 24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimata P. ORAȘULUI PĂTÂRLAGELE, cu sediul în oraș Pătârlagele, județul B..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2015.
Președinte, I. M. | Judecător, D. R. | |
Grefier, E. D. |
Red. I.M./Tehnored. C.S./4 ex./23.02.2015.
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr. - 8214
Judecătoria Pătârlagele
Dosar fond nr._
Jud. fond - N. T.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1513/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 862/2015.... → |
|---|
