Fond funciar. Decizia nr. 2319/2015. Tribunalul BUZĂU

Decizia nr. 2319/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 2319/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 2319/2015

Ședința publică de la 23 Martie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE V. B.

Judecător E. P.

Grefier V. P.

Pe rol fiind judecarea cererii formulată de petentul N. I., domiciliat în municipiul Pitești, cartier Craiovei, ., ., . având ca obiect îndreptarea dispozitivului deciziei civile nr. 550 din 24.11.2014 pronuntată de Tribunalul B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații C. L. PÂRSCOV PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun.B., ..48, județ B., având ca obiect completare hotărâre.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile..

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța constată că s-a solicitat, în scris, judecata în lipsă, conform art. 223 alin.3 din Codul de procedură civilă, și, având în vedere faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra prezentei cereri.

Prin cererea formulată la 23.12.2014 petentul N. Gh. I. a solicitat îndreptarea deciziei civile nr. 550 /24.11.2014 prin care să se cerceteze și îndepărteze aspectele potrivnice pe baza documentelor și înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.

În motivarea cererii se arată că a lăsat la aprecierea instanței excepția litispendenței, aceasta cunoscând toate date dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Pătârlagele.

A învederat că la dosarul nr._ a formulat o cerere privind litispendența pentru clarificarea tuturor aspectelor prin care a susținut că cele două cauze au o strânsă legătură între ele. A motivat că a obținut noi date privind pe bunicul său matern, defunctul G. St. D., respectiv tablou de impunere proprietăți agricole din 1933, . și tablou privind sătenii îndreptățiți la împroprietărire, . învederat că suprafețele solicitate se află în două localități: primul tablou în satul Bădila cuprinde două loturi în suprafață de 8500 mp, iar al doilea tablou cuprinde un lot de 1,50 ha în .. A învederat că a stăruit în fața instanței de apel să determine factorii decizionali ai entității locale Pârscov în sensul de a identifica o altă suprafață de teren liberă de sarcini care să îndeplinească aceleași condiții ale lotului 3, cu acces la drum, coloană de gaz metan, curent electric, etc.

De asemenea a învederat că a solicitat instanței de apel să treacă cele două suprafețe de teren de 8500 mp din satul Bădila cu tot ce se află pe ele la Agenția Domeniilor Statului până se vor reglementa toate legile reparatorii privind fondul funciar.

A precizat că solicită îndreptarea dispozitivului cu datele expuse și proba cu interogatoriu adresat Primăriei și Comisiei locale Pârscov, cât și continuarea cercetării în dosarul nr._ aflat la Judecătoria Pătârlagele și care are în dezbatere suprafața ocupată abuziv lot 3 – casă părintească – situat în ..

Cererea este nefondată.

Prin acțiunea introdusă la 18.11.2013 la Judecătoria Pătârlagele, petentul N. I. a solicitat în contradictoriu cu C. locală de fond funciar Pârscov, retrocedarea a două suprafețe de teren intravilan situate în satul Bădila. A menționat că cererile formulate cu nr. 4132/2012 și 2995/2013 au fost ignorate, cât și alte două cereri depuse de mama sa înainte de anul 2000, când aceasta era în viață.

Prin sentința civilă nr. 687 din 12.06.2014 Judecătoria Pătârlagele a respins acțiunea . În considerentele sentinței s-a reținut că petentul solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 836 mp și 5434 mp situate în satul Bădila, . au aparținut bunicului său G. St. D., transmise mai sale N. I..

Cu privire la aceste suprafețe de teren petentul a formulat o primă cerere înregistrată sub nr. 4132/21.08.2012 și o a doua cerere înregistrată sub nr. 2995/2013. C. locală Pârscov a considerat cele două cereri ca fiind tardive iar instanța a reținut faptul că nici mama reclamantului, defuncta N. I., nu a formulat cerere de reconstituire pentru suprafețele menționate.

A menționat instanța că reconstituirea dreptului de proprietate se face la cererea persoanelor îndreptățite, cerere care trebuie depusă în termenul prevăzut de lege, iar în cazul legii nr. 247/2005 termenul limită pentru depunerea cererilor de re4trocedare a fost data de 30.11.2005.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul N. I..

Prin decizia civilă nr. 550/24.11.2+014 Tribunalul B. a respins ca nefondat apelul, reținând următoarele:

Reclamantul a formulat, la data de 21.08.2012, către C. Comunală Pîrscov pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, o cerere prin care a solicitat retrocedarea în natură, în calitate de unic moștenitor al mamei sale, defuncta N. I., a unei suprafețe de 836 m.p. aflată în lotul nr. 3 – casa părintească, și a unei suprafețe de 5434 m.p. aflată la marginea satului, în punctul denumit „La pini”. De asemenea, a precizat că la câmp – zona P., din partea bunicului matern, are dreptul la o suprafață de 6667 m.p., revenită mamei sale în urma împărțirii cu celelalte două surori a unui teren în suprafață de 2 ha.

La data de 14.05.2013 reclamantul s-a adresat Comisiei Comunale Pîrscov, solicitând reconstituirea și retrocedarea în natură, pe vechile amplasamente existente, a suprafețelor de 5434 m.p. situată în . pini”, și a suprafeței de 836 m.p.. A precizat că ultimul teren solicitat este ocupat abuziv de alte persoane.

Prima instanță de judecată a constatat în mod corect, din probele administrate, că mama reclamantului-apelant nu a formulat cerere de reconstituire cu privire la suprafețele menționate, iar cererile formulate de către acesta din urmă au fost depuse după expirarea termenului prevăzut de lege.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, prin emiterea unui titlu de proprietate în beneficiul persoanelor care au adus pământ în Cooperativa Agricolă de Producție, sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii, în beneficiul moștenitorilor acestora.

Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive, ori, în lipsa acestora, prin orice alte probe din care rezultă acceptarea moștenirii. Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Din interpretarea judicioasă a acestor dispoziții rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se face numai în urma cererilor formulate de către persoanele îndreptățite.

Pe de altă parte, cererile de reconstituire trebuie formulate în termenul prevăzut de lege.

Legea fondului funciar nr. 18/1991 și legile ulterioare care au modificat-o, au stabilit diferite termene pentru depunerea cererilor de reconstituire. Ultimul termen de depunere a cererilor de reconstituire l-a reprezentat data de 30.11.2005, prevăzută ca atare prin dispozițiile Titlului VI, art. III, din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției.

Conform art. 1 din Legea nr. 1/2000, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, persoanelor fizice și persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prezentei legi. În continuare, prin art. 33 din aceeași lege, s-a stipulat că pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și foștii proprietari cărora li s-au respins cererile ori li s-au modificat sau anulat adeverințele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate. Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii. S-a mai prevăzut că persoanele fizice și juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005. Totodată, prin art. III dina același Titlu VI al Legii nr. 247/2005, s-a prevăzut că persoanele fizice și juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite, până la data de 30.11.2005.

În concluzie, tribunalul constată că reconstituirea dreptului de proprietate se face la cererea persoanelor îndreptățite și în măsura în care aceste cereri au fost formulate în termenele expres prevăzute de dispozițiile legale prin care s-a reglementat reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole care au intrat în patrimoniul fostelor Cooperative Agricole de Producție.

Din actele și lucrările dosarului a rezultat că în timpul vieții, mama apelantului, N. I., decedată la 03.06.2004, nu a formulat cerere de reconstituire cu privire la cele două suprafețe de teren mai sus menționate, iar cererile formulate de către reclamant la datele de 21.08.2012 și 14.05.2013 au fost depuse cu mult peste data de 30.11.2005, până la care a fost prorogat ultimul termen când se puteau formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin prezenta cerere de îndreptare a deciziei mai sus menționate, petentul dorește reaprecierea probelor administrate precum și continuarea procesului prin administrarea probelor cu interogatoriu și cu alte înscrisuri, respectiv cele depuse în dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Pătârlagele.

Deși își denumește cererea ca fiind o acțiune prin care propune îndreptarea erorilor din decizia civilă nr. 550/2014 acesta nu motivează în mod expres că ar fi vorba despre îndreptarea unor erori strecurate în hotărârea respectivă, lămurirea acesteia cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului ori înlăturarea unor dispoziții contradictorii sau despre completarea hotărârii în cazul în care instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.

Cu toate acestea, după ce s-au solicitat lămuriri petentului cu privire la conținutul și temeiul cererii acesta a făcut referire la prevederile art. 444 Cod procedură civilă.

Potrivit acestor dispoziții, dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.

În cererea pendinte judecății, petentul nu invocă faptul că tribunalul a omis să se pronunțe asupra unei cereri principale sau accesorii, conexe sau incidentale, solicitând, în realitate, o reapreciere a probelor administrate, precum și o continuare a procesului prin administrarea altor probe, împrejurare care este incompatibilă cu dispozițiile art.444 cod procedură civilă, care se referă în mod expres la faptul că instanța a omis să se pronunțe asupra unuia dintre capetele de cerere cu care a fost investită sau asupra unei cereri conexe ori incidentale.

Solicitând reaprecierea probelor ori continuarea procesului prin administrarea altor probe suntem în fața unui apel deghizat ori instanța de control judiciar nu poate proceda la o nouă soluționare a aceleiași căi de atac prin reapreciarea probelor ori prin continuarea administrării unor alte dovezi întrucât ar nesocoti autoritatea lucrului judecat a deciziei civile nr. 550/2014.

Raportat la aceste considerente tribunalul va respinge cererea pendinte judecății ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea formulată de petentul N. I., domiciliat în municipiul Pitești, cartier Craiovei, ., ., . având ca obiect îndreptarea dispozitivului deciziei civile nr. 550 din 24.11.2014 pronuntată de Tribunalul B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații C. L. PÂRSCOV PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în . și C. JUDEȚEANĂ B. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în mun.B., ..48, județ B..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Martie 2015.

Președinte,

V. B.

Judecător,

E. P.

Grefier,

V. P.

Red.V.B./Th.red.V.P./ 5 ex./ 31.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 2319/2015. Tribunalul BUZĂU