Obligaţie de a face. Sentința nr. 7/2015. Tribunalul BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 18587/200/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2489/2015
Ședința publică de la 09 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. Ș.
Judecător A. E. D.
Grefier A. P.
Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de pârâta . împotriva sentinței civile nr._ pronunțată la data de 7.11.2014 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu reclamanții S. P. și S. GICUȚA, domiciliați în ..
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din 3.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta dată la care pentru a da posibilitatea apelantei să depună la dosar note de concluzii scrise și față de cererea apărătorului ales al intimaților avocat I. M. prin care a solicitat termen pentru a depune la dosar note de concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru astăzi.
După deliberare,
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 30.10.2013 sub nr._ reclamanții S. P. și S. Gicuța au chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei ., să amenajeze drumul sătesc învecinat cu proprietatea reclamanților S. P. și S. Gicuța, situată în ., . nr. cadastral 271, pe latura de Nord, pentru a se asigura accesul cu piciorul și cu autovehiculul, prin includerea rigolei de scurgere a apelor pluviale în prezent aparentă, într-un sistem de canalizare subteran, sau prin mutarea rigolei de scurgere pe vechiul traseu stabilit anterior anului 2005.
În fapt, reclamanții au arătat că prin contractul de întreținere cu clauză de uzufruct autentificat sub nr. 3788/21.10.2004 de BNP L. Sinica, reclamanții S. P. și S. Gicuța au dobândit nuda proprietate a imobilelor menționate, respectiv construcții C1, locuința compusă din 2 dormitoare, 2 holuri, veranda, C2 anexa gospodărească și teren aferent în suprafață de 1593 mp, de la vânzătorii S. G. și S. I., în prezent ambii decedați, situate în ., . nr. cadastral 271, cu vecinătățile: - drum – 50,03 ml, E – drum – 28,93 ml, S – S. St. M. - 51,56 ml, V – P. M. – 31,82 ml.
Urmare a decesului ambilor vânzători au dobândit proprietatea imobilului cu toate prerogativele acestui drept și una dintre intrările locuinței este situată spre nordul proprietății, pe latură de 50,3 ml, unde vecinătatea este marcată de un drum public.
Încă din cursul anului 2005, datorită ploilor abundente, pârâta a abandonat vechiul traseu al rigolei de scurgere a apelor pluviale și a amenajat o nouă rigolă în scopul deversării acestora în pârâul Naianca, chiar pe drumul sătesc, învecinat, și datorită acestei rigole, drumul sătesc nu mai poate fi folosit potrivit destinației.
În aceste condiții accesul spre locuința lor prin construirea acestei rigole, de scurgere deschise pe toată suprafața drumului este afectat, nu au posibilitatea de a pătrunde în interiorul proprietății nici cu piciorul, nici cu autovehiculul, datorită dimensiunilor acesteia, care constituie și un pericol față de adâncimea pe care o are 1 m, dar și față de faptul că nu este marcată și protejată în nici un fel.
A susținut că, a avut neînțelegeri cu pârâta pentru că, pentru a putea pătrunde în interiorul proprietății lor au depozitat cantități de nisip în rigolă până la un anumit nivel, astfel încât să existe posibilitatea traversării acestuia cu piciorul și autovehiculul.
Această amenajare ar presupune fie îngroparea rigolei într-un sistem de canalizare subteran, sau prin mutarea efectivă a acesteia pe vechiul traseu, existent anterior anului 2005 pe o altă uliță sătească, zonă în care existența acesteia nu ar crea dificultăți pentru locuitorii din zonă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1075 cod civil.
În termen legal pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, arătând că drumul sătesc la care fac referire reclamanții, nu este clasificat ca drum sătesc, ci are folosința de canal de desecare, având rolul de a colecta apele pluviale, care se adună din gospodăriile cetățenilor, grav afectați în anul 2005.
Acest canal aflat pe domeniul public a fost realizat în urma situației de urgență din 2005, pe cheltuiala comunei, fiind imperios necesar în vederea protejării mai multor gospodării, iar accesul reclamanților cu piciorul sau autovehiculul se poate face din .> Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare, prin care au arătat în esență că pe latura de nord conform actului lor de proprietate se învecinează cu drum public, că, pârâta nu poate pretinde schimbarea destinației acestuia în zona cu canal de desecare, cu rol de a colecta apele pluviale, întrucât nu a făcut dovada nici nu a susținut emiterea unor acte administrative de natură a schimba destinația acestuia. .
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele aflate la dosarul cauzei: copie CI reclamantă, f 6, contractul de întreținere cu clauză de uzufruct autentificat sub nr. 3788/21.10.2004 de BNP L. Sinica f 7-8, certificat de deces . nr._, f 9, certificat de deces . nr._ f 10, adresa nr. 2558/12.09.2013, cererea nr. 1914/20.06.2013, f 12, planșă foto, f 13, proces verbal nr. 93/30.10.2013, proba cu interogatoriul pârâtei, f 40-41, documentația pentru înscrierea în cartea funciară, f 44-53, planșe foto, f 54-75, proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiați martorii I. M. și B. I., propuși de reclamanți, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar, f.77-78, adresa nr. 972/28.10.2014 emisă de OCPI B., plan de încadrare în zonă.
Urmare a materialului probator administrat, prin sentința civilă nr.18.221 pronunțată în ședința publică din 07.11.2014, Judecătoria B. a admis cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanții S. P. și S. Gicuța în contradictoriu cu pârâta ., a obligat pârâta ., să amenajeze drumul sătesc învecinat cu proprietatea reclamanților S. P. și S. Gicuța, situată în ., . nr. cadastral 271, pe latura de Nord, pentru a se asigura accesul cu piciorul și cu autovehiculul, prin includerea rigolei de scurgere a apelor pluviale în prezent aparentă, într-un sistem de canalizare subteran, sau prin mutarea rigolei de scurgere pe vechiul traseu stabilit anterior anului 2005 și a luat act că nu s-au solicitat cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărâ astfel, instanța de fond a reținut că, reclamanții sunt proprietarii imobilelor, respectiv construcții C1, locuința compusă din 2 dormitoare, 2 holuri, veranda, C2 anexa gospodărească și teren aferent în suprafață de 1593 mp, situate în ., . nr. cadastral 271, cu vecinătățile: - drum – 50,03 ml, E – drum – 28,93 ml, S – S. St. M. - 51,56 ml, V – P. M. – 31,82 ml, conform contractului de întreținere cu clauză de uzufruct autentificat sub nr. 3788/21.10.2004 de BNP L. Sinica.
Din declarația martorilor audiați în cauză, instanța a reținut că, proprietatea reclamanților se învecinează pe latura de Nord cu drum și că acest drum a avut destinația de drum dintotdeauna, că în mai 2005, primăria, la reclamația altor vecini, pe motiv că se scurgea apa de la ploi pe proprietățile lor, a făcut un șanț pe acest drum, adânc de un metru, au rămas mormane de pământ de o parte și de cealaltă a șanțului, că în prezent nu se mai poate circula cu mașina pe acest drum, deși anterior anului 2005 se circula cu mașini cu tractoare pe acest drum.
A reținut de asemenea că singurul acces cu mașina la proprietatea reclamanților se face doar pe acest drum, din . acces la proprietatea lor doar pe o potecă, în condițiile în care, până să se facă șanțul pe acest drum, drumul era circulat de toată lumea atât cu piciorul cât și cu autoturismul, fiind o legătură între satul de sus și satul de jos.
Instanța fondului a reținut că, deși pârâta susține în întâmpinare că drumul sătesc ce se învecinează cu proprietatea reclamanților pe latura de nord are destinația de canal de scurgere a apelor pluviale, nu a depus la dosar nici un act administrativ de unde să rezulte această destinație, deși au fost emise de către instanță mai multe adrese către pârâtă în acest sens și mai mult în răspunsul la întrebarea nr. 4 din interogatoriu, a arătat că terenul pe care a fost amenajată rigola, nu a fost inventariat în domeniul public al comunei Săhăteni, ca drum comunal și în consecință nu au fost emise acte administrative, iar în răspunsul la întrebarea nr. 5 din interogatoriu a arătat că situația creată datorită precipitațiilor abundente care au inundat mai multe gospodării, a impus crearea acestei rigole în regim de urgență.
Din adresa nr. 972/28.10.2014 emisă de OCPI B., plan de încadrare în zonă, instanța fondului a reținut că, rezultă că pe planul cadastral intravilan satul Săhăteni, cvartal 14, parcelele 638, 639, vecinătatea la Nord este drum sătesc nr. 540, situație ce rezultă și din actul de proprietate al reclamanților respectiv contractul de întreținere cu clauză de uzufruct autentificat sub nr. 3788/ 21.10.2004 de BNP L. Sinica, din care rezultă că, pe latura de Nord reclamanții se învecinează cu drum sătesc.
În condițiile în care, în planul cadastral vecinătatea la Nord a proprietății reclamanților este cu drum sătesc, pârâta nu a depus dovezi din care să rezulte o altă destinație a drumului sătesc, din probele administrate în cauză rezultă în mod clar că până în anul 2005 când s-a săpat pe mijlocul acestui drum canalul de scurgere, drumul sătesc a fost folosit dintotdeauna ca și drum pentru circulație cu autoturismul și cu piciorul, și că în prezent șanțul care are înălțimea de aproximativ un metru, și pământul aruncat de o parte și de cealaltă a șanțului, reprezintă un real pericol pentru locuitorii din zonă și împiedică accesul reclamanților cu autoturismul la proprietatea lor, a apreciat cererea ca fiind temeinică și legală.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în temeiul dispoz.art. 466 și urm. Cod proc.civ. pârâta . .
În motivarea apelului a arătat că instanța de fond a admis cererea reclamanților obligând-o să amenajeze drumul sătesc învecinat cu proprietatea acestora pentru a asigura accesul cu piciorul și cu autovehiculul prin includerea rigolei de scurgere a apelor pluviale în prezent aparentă într-un sistem de canalizare subteran sau prin mutarea rigolei de scurgere pe vechiul traseu stabilit anterior anului 2005.
Susține că, prin întâmpinarea depusă la instanța de fond a arătat că drumul la care fac referire reclamanții nu este clasificat ca drum sătesc ci are folosința de canal de desecare având rolul de a colecta apele pluviale care se adună din gospodăriile cetățenilor grav afectați în anul 2005, precum și faptul că, accesul reclamanților la proprietate se poate face cu piciorul și autovehiculul prin .> Apreciază că, nu poate aduce prejudicii altor cetățeni doar pentru a asigura reclamanților un beneficiu, în condițiile în care realizarea unui sistem de canalizare presupune alocarea de fonduri, proiect, licitație, hotărâre a consiliului local iar voința consilierilor nu poate fi influențată de nimeni.
A solicitat astfel că, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul respingerii cererii reclamanților.
In termen legal intimații S. P. și S. Gicuța au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca nefundat, susținând că, pe baza probatoriului administrat, prima instanță prin hotărârea pronunțată a reținut caracterul întemeiat al cererii de chemare în judecată și pe cale de consecință a admis-o așa cum a fost formulată.
Apreciază că, admiterea cererii era pe deplin justificată față de interesul acestora direct în calitate de riverani ai acestui drum sătesc prin proprietatea pe care o dețin în această zonă dar și de interesul public .
Prin criticile formulate în cuprinsul motivelor de apel se invocă în primul rând faptul că, zona în litigiu nu este clasificată ca și drum sătesc ci are destinația unui canal de desecare acesta având rolul de a colecta apele pluviale care se adunau în gospodăriile cetățenilor afectați de inundații în anul 2005; se pretinde că intimații ar avea o altă cale de acces din . destinației în drum din cea de canal ar avea drept consecință prejudicierea altor cetățeni și crearea unui beneficiu în ceea ce îi privește.
Consideră intimații că nu pot fi primite aceste critici întrucât la instanța de fond în raport de probatoriile administrate s-a stabilit că această zonă nu are destinație de canal de scurgere a apelor pluviale ci este un drum sătesc identificat cu număr cadastral 271 în planul de amplasament și delimitare depus în copie la dosar,fapt care rezultă din conținutul adresei O.C.P.I B. nr. 972/28.10.2014 și planul de amplasament și delimitare atașat acestui înscris.
Arată de asemenea că, dacă în cursul anului 2005 s-au impus lucrări cu caracter temporar pentru înlăturarea surplusului de apă generat de ploile abundente pentru crearea acestui canal este evident faptul că această amenajare a fost temporară însă prin pasivitatea comunei a dobândit un caracter de continuitate dacă se are în vedere perioada scursă de la această amenajare și momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, că nu s-a făcut dovada faptului că a fost schimbată destinația acestei zone din drum sătesc în rețea de desecare cu caracter permanent pentru înlăturarea surplusului de apă în condiții de legalitate prin acte administrative.
În aceste condiții, apreciază că, este certă afectarea drepturilor lor de proprietate în principal în calitate de cetățeni ai localității de a folosi acest drum sătesc cu această destinație dar și de a le permite prin acest uz accesul către proprietatea acestora astfel cum este concretizată în titlul de proprietate pe care îl dețin, respectiv în zona în litigiu fiind vecinul proprietății acestora pe latura de nord.
De asemenea urmează a fi înlăturat argumentul legat de lipsa unor fonduri privitoare la realizarea unui sistem de canalizare întrucât obiectul cererii de chemare în judecată vizează obligația apelantei de a lua toate măsurile prin reprezentanții acesteia în scopul respectării drepturilor intimaților și ai altor cetățeni ai comunei de a folosi neîngrădit calea de acces publică sens în care se impune amenajarea acesteia obligație pe care apelanta – pârâtă cu bună știință nu și-a îndeplinit-o după executarea lucrărilor de creare a canalului de scurgere a apelor pluviale lucrări oportune și utile doar în anul 2005 așa cum a susținut apelanta.
Examinând apelată, prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a normelor legale incidente, Tribunalul constată că este temeinică și legală pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță, reclamanții S. P. și S. Gicuța au chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei ., să amenajeze drumul sătesc învecinat cu proprietatea reclamanților S. P. și S. Gicuța, situată în ., . nr. cadastral 271, pe latura de Nord, pentru a se asigura accesul cu piciorul și cu autovehiculul, prin includerea rigolei de scurgere a apelor pluviale în prezent aparentă, într-un sistem de canalizare subteran, sau prin mutarea rigolei de scurgere pe vechiul traseu stabilit anterior anului 2005.
Prin sentința a cărei apelare se solicită, instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanții S. P. și S. Gicuța în contradictoriu cu pârâta ., a obligat pârâta ., să amenajeze drumul sătesc învecinat cu proprietatea reclamanților S. P. și S. Gicuța, situată în ., . nr. cadastral 271, pe latura de Nord, pentru a se asigura accesul cu piciorul și cu autovehiculul, prin includerea rigolei de scurgere a apelor pluviale în prezent aparentă, într-un sistem de canalizare subteran, sau prin mutarea rigolei de scurgere pe vechiul traseu stabilit anterior anului 2005 și a luat act că nu s-au solicitat cheltuielile de judecată.
Prin apelul formulat se invocă faptul că, deși prin întâmpinarea depusă la instanța de fond a arătat că drumul la care fac referire reclamanții nu este clasificat ca drum sătesc ci are folosința de canal de desecare având rolul de a colecta apele pluviale care se adună din gospodăriile cetățenilor grav afectați în anul 2005, precum și faptul că, accesul reclamanților la proprietate se poate face cu piciorul și autovehiculul prin . de intimați a fost admisă de instanța fondului.
Această critică nu poate fi reținută de instanța de control judiciar, în condițiile în care, așa cum corect a reținut instanța fondului în considerentele hotărârii a cărei apelare se solicită, din probele administrate rezultă fără putere de tăgadă că, proprietatea reclamanților se învecinează pe latura de Nord cu drum care a avut această destinația dintotdeauna, iar din luna mai 2005, ca urmare a reclamației altor vecini, pentru că se scurgea apa de la ploi pe proprietățile lor, apelanta a făcut un șanț pe acest drum, adânc de un metru, rămânând mormane de pământ de o parte și de cealaltă a șanțului, astfel că, în prezent nu se mai poate circula cu mașina pe acesta astfel cum se mergea anterior anului 2005.
Susținerile apelantei astfel cum rezultă din considerentele sentinței și din apărările intimaților sunt infirmate și de adresa nr. 972/28.10.2014 emisă de OCPI B., planul de încadrare în zonă, și actul de proprietate al reclamanților, respectiv contractul de întreținere cu clauză de uzufruct autentificat sub nr. 3788/ 21.10.2004 de BNP L. Sinica, documente din care rezultă că pe planul cadastral intravilan satul Săhăteni, cvartal 14, parcelele 638, 639, vecinătatea la Nord este drum sătesc nr. 540.
În aceste condiții, cum apelanta nu a în depus dovezi din care să rezulte o altă destinație a drumului sătesc, se constată că în mod corect instanța de fond a apreciat acțiunea ca fiind întemeiată, iar săparea pe mijlocul acestui drum a canalului de scurgere fiind o soluție adoptată de apelantă pentru soluționarea problemelor determinate de ploile ce au fost în anul 2005 iar în prezent șanțul care are înălțimea de aproximativ un metru, și pământul aruncat de o parte și de cealaltă a șanțului, reprezintă un real pericol pentru locuitorii din zonă și împiedică accesul reclamanților cu autoturismul la proprietatea lor.
Un alt aspect invocat prin apelul formulat a fost acela că, nu poate aduce prejudicii altor cetățeni doar pentru a asigura reclamanților un beneficiu, în condițiile în care realizarea unui sistem de canalizare presupune alocarea de fonduri, proiect, licitație, hotărâre a consiliului local iar voința consilierilor nu poate fi influențată de nimeni.
Tribunalul apreciază că, nici această apărare a apelantei nu poate fi reținută, în condițiile în care șanțul edificat de aceasta a constitut o soluție provizorie de înlăturare a apelor pluviale, șanțul astfel edificat fiind realizat în lipsa unei documentații legale și în detrimentul nu numai al intimaților reclamanți ci și a altor cetățeni din comunitate.
Față de considerentele ce preced, Tribunalul constată că apelul de față este nefondat, motiv pentru care în baza disp. art. 480 cod proc. civ. îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelanta - pârâtă . împotriva sentinței civile nr._ pronunțată la data de 7.11.2014 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ în contradictoriu cu intimații-reclamanți S. P. și S. GICUȚA,domiciliați în ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Aprilie 2015
Președinte, M. Ș. | Judecător, A. E. D. | |
Grefier, A. P. |
Red.Ș.M dos.fond-_
Teh.red. . ex./08.05.2015 jud.fond-E.P.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2510/2015.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 2503/2015.... → |
|---|
