Servitute. Hotărâre din 12-01-2015, Tribunalul BUZĂU

Hotărâre pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 198/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 198/2015

Ședința publică de la 12 Ianuarie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE E. P.

Judecător V. B.

Grefier V. P.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de către reclamantul Ș. M. domiciliat în B., ., Județul B. împotriva sentinței civile nr. 8518 din 14.05.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâții A. N. cu domiciliul în mun. B., ., Județul B., și G. M. G., cu domiciliul în mun. B., ., Județul B., având ca obiect servitute.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat Ș. F. pentru apelantul Ș. M., intimatul G. M. G., personal, și intimata A. N., personal.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită.

Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare, astfel că instanța deschide dezbaterile asupra apelului, dând cuvântul părților, pentru ca fiecare să își susțină cererile și apărările formulate în proces.

Avocat Ș. F., pentru apelantul Ș. M., critică sentința apelată pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că această sentință a fost dată cu interpretarea greșită a legii, în sensul că instanța de fond nu a avut în vedere, la pronunțarea soluției, probele administrate în cauză.

Arată că, așa cum s-a observat cu ocazia cercetării la fața locului, efectuată de către instanța de apel, intimații pârâți au făcut câteva modificări la imobil, în sensul că au montat limitatoare de deschidere la ferestre, au montat geamuri mate.

Mai arată că intimații pârâți au făcut modificări la imobil în sensul că au făcut fereastră în zid, fără autorizație de construire, că o parte din ferestre sunt acoperite cu autocolant, că apelantul reclamant nu a fost de acord cu practicarea acestor ferestre niciodată.

Potrivit art. 614 din Noul Cod Civil, pârâții, fără consimțământul apelantului, nu aveau dreptul să facă în zid fereastră.

Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată.

Intimata A. N., având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.

Arată că ferestrele au limitatoare de deschidere, sunt făcute doar pentru aerisire, că imobilul clădire de locuit este foarte vechi.

Intimatul G. M. G., arată că ferestrele au fost dintotdeauna, că acum a montat geamuri mate.

Solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului civil, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ din 31.01.2013, reclamantul S. M. a chemat în judecată pe paratii ANGHE NEACSA si G. M. G., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor, sub sanctiunea obligarii la daune cominatorii in cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de intarziere,să desființeze servitutea de vedere creată contrar legii, paratul G. M. G. sa desfiinteze tubulatura de hota la aragaz care evacueaza gazele in curtea locuinei sale si obligarea paratilor la plata cheltuielilor judiciare.

In motivarea cerererii, reclamantul a aratat ca este proprietarul imobilului casa delocuit situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau, din data de 16.09.2002 iar paratii sunt vecinii sai, fiind despartiti doar de zidul imobilului in careacestia locuiesc.

A precizat ca in cursul anului 2012 paratii si-au executat modificari la imobilul in care locuiesc, in sensul ca A. Neacsa si-a deschis 5 ferestre iar G. P. 3 ferestre in zidul imobilului in care acestia locuiesc si care desparte proprietatea . de vedere asupra proprietatii sale, mai mult,paratul G. P. a spart peretele pentru a monta un tub de evacuare de la hota de aragaz desi in apropiere de aceasta tubulatura, imobilul are un horn.

A invederat ca, a atras atentia paratilor si i-a rugat sa remedieze aceasta situatie dar acestia nu au tinut seama de rugamintile sale si au continuat executarea lucrarilor.

A aratat ca a sesizat Primaria insa nu s-a rezolvat nimic, c pentru aceste lucrari este nevoie de autorizatie de constructie iar paratii nu au obtinut-o.

In drept a invocat prevederile art. 614 – 616 N.C.civ.

In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, interogatoriu, cercetare la fata locului, martori si expertiza de specialitate, fiind depuse la dosarul cauzei, contractul de vanzare cumparare nr. 1622/16.09.2002, sesizare.

Parata Anghe Neacsa a formulat intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat sa i se permita sa puna gratie la geam.

A aratat ca in anul 2012 a cumparat un imobil situat in mun.Buzau, imobil ce are curte . proprietari, iar cele 5 ferestre sunt de fapt 2 ferestre care au existat dintotdeauna la casa veche, schimband doar modalitatea de deschidere a acestora, a opacizat geamurile iar celelalte trei ferestre nu sunt decat niste geamuri mici de aerisire, opacizate care se intredeschid doar pentru aerisire si care sunt situate in podul casei.

A precizat ca una dintre aceste ferestre exista si anterior, avea rol functional de ventilatie cu ovchiuri mobile si de iluminat, iar celelalte doua ferstre au rezultat in urma interventiei privind inlocuirea vechilor aerisiri care erau din rame metalice protejate realizate la parapetul podului.

A invederat ca nu a facut nici o modificare nici a acoperis, nici la peretii de rezistenta ai locuintei, ci a reparat si consolidat tavanul deteriorat, ca nu produce nici un fel de prejudiciu proprietarului fondului aservit.

Paratul G. M. G. nu a formulat intampinare insa s-a prezentat in fata instantei, a prupus administrarea de probe.

Instanta a incuviintat pentru parti administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriu, martori, cercetare la fata locului si expertiza de specialitate, fiind desemnat expert terhnic Petrachescu M., raportul de expertiza fiind depus la dosarul cauzei.

Cererile au fost legal timbrate.

Recalamantul a formulat intampinare la cererea reconventionala prin care a solicitat respingerea acesteia, motivat de faptul ca doreste ca zidul ce desparte cele doua proprietati sa fie adus la starea initiala in sensul ca ferestrele care au existat inca de la edificarea constructieisa fie prevazute cu geamuri opace si sa nu se deschida iar ferestrele infiinate ulterior sa fie desfiintate.

Prin sentința civilă nr. 8518/14.05.2014 pronunțată de Judecătoria B. s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul Ș. M. în contradictoriu cu pârâții A. N. și G. M. G..

S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor judiciare, a admis în partea cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă A. N. și l-a obligat pe reclamantul pârât Ș. M. sa permită pârâtei reclamante A. N. să pună gratii la geam, luând act că nu s-a solicitat cheltuieli de judecată de către pârâți.

Hotărând astfel, instanța a reținut în fapt și în drept că potrivit art. 555 C.civ. proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Conform art. 602 C.civ. Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie în interes public, fie în interes privat. Limitele legale în interes privat pot fi modificate ori desființate temporar prin acordul părților. Pentru opozabilitate față de terți este necesară îndeplinirea formalităților de publicitate prevăzute de lege.

Potrivit art. 614 C.civ. Nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor.

La art. 615 se arata ca este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparținând proprietarului vecin și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanță mai mică de un metru.

Distanța se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fața zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanța, și în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar și până la această linie.

Art. 616 Cciv. Prevede ca, dispozițiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-și deschide, fără limită de distanță, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat.

In cauza de fata instanta a constatat ca reclamantul este proprietarul imobilului situat in mun. Buzau, ., jud. Buzau, iar paratii sunt vecinii acestuia.

Din raportul de expertiza efectuat in cauza, din plansele foto anexate si din cercetarea la fata locului, reiese ca peretele imobilului proprietatea paratilor este acela care desparte cele doua proprietati, neexistand gard despatitor intre acestea.

Din raportul de expertiza efectuat de expert Petrachescu M. reiese ca ferestrele 1 si 2 de la imobilul proprietatea paratei A. Neacsa, apartin acestui imobil de la edificare, cu cca. 100 ani in urma.

In zidul ce desparte cele doua proprietati se observa ca parata A. Neacsa a realizat modificari, respectiv a micsorat fereastra 1 si in locul ei a montat o fereastra din PVC cu geam termopan mat, avand dimensiunile 100 x130 cm, care are o jumatate fixa, iarcealalta jum,atate se deschide spre interiorul camerei paratei.

In ceea ce priveste fereastra 1, aceasta este astupata cu o placa de ghips carton, si in cadrul ei s-au montat ferestrele b si c, din PVC cu geam termopan mat, care deservesc incaperea cu destinatia de baie, are dimensiunile de 53 cmx 57 cm, si se deschide normal in plan orizontal, cealalta fereastra, fiind din PVC cu geam termopan mat, este fixa si lumineaza un hol.

Atat din declaratiiile partilor cat din cercetarea la fata locului instanta retine ca aceste geamuri au fost acoperite cu folie pentru a fi opace.

De asemenea insanta a reținut ca aceste ferestre sunt singurele care permit iluminatul si aerisirea in imobil.

Astfel, avand in vedere ca in locul celor trei ferestre, anterior au existat ferestre, de aproximativ 100 de ani, parata doar schimbandu-le, (acum fiind din PVC, sunt opace, iar una dintre cele doua ferestre mari a fost transformata in doua ferestre mai mici), instanta apreciaza neinemeiata solicitarea reclamantului de a se reveni la starea initiala.

Cu privire la cele doua ferestre pe care parata le-a realizat in pod, pe verticala ferestrei 1, instanta a retinut ca din raportul de expertiza si din cercetarea locala, reiese ca parata a practicat 2 goluri in aticul de caramida al structurii, si a monat doua ferestre din PVC cu geam termopan mat, cu dimensiunile de78 cm x 75 cm, aceste ferestre, la momentul inspectiei pe teren deschizandu-se numai in plan orizontal, pe fereastra fiind montat de furnizorul tamplariei un opritor tip balama, care permite o deschidere de numai 8 cm a ferestrei, care nu permite vederea in curtea reclamantului.

Cu ocazia cercetarii locale reclamantul a preciza ca nu a vazut aceste ferestre deschise, astfel incat, fata de situatia de fapt retinuta si de prevederile legale de mai sus, instanta a apreciat ca aceste doua ferestre nu sunt pentru vedere ci doar pentru lumina si aerisie, astfel incat fata de prevederile art. 616 C.civ., cererea reclamantului de desfiintare a acestora este neinemeiata.

In ceea ce priveste ferestrele realizate de paratul G. M. G., instanta a retinut ca acesta, in peretele de caramida s-au practicat 3 goluri in care s-au montat trewi ferestre din PVC cu geam termopan mat, in acelasi perete s-a practicat si o gaura prin care iesea o tubulatura de hota, care la data inspectiei pe teren, nu mai exista.

Din declaratiile martorilor G. C. G. si P. E. G., precum si din rapunsul la interogatoriu, instanta retine ca acolo au existat anterior geamuri cu rama din lemn, paratul doar schimbandu-le acum cu unele din PVC, care doar se rabateaza si sunt opace.

De asemenea, instanta a retinut ca geamul de sus, efectuat de parat, nu a existat anterior, acolo fiind un gol, dar fara geam, iar in prezent geamul pus este opac si doar se rabateaza.

F. de situatia de fapt retinuta de instanta si de prevederile legale, instanta de fond a apreciat ca doua dintre aceste ferestre au existat anterior, mai mult, toate aceste ferestre sunt doar pentru aerisire si iluminat, astfel incat, potrivit prevederilor art. 616, cererea reclamantului este neintemeiata.

Cu privire la desfiintarea tubulaturii de hota de la aragaz de catre paratul G. C. G., fata de raportul de expertiza si de cele constatae cu ocazia cercetarii locale, instanta a apreciat ca si acest capat de cerere este neintemeiat, in condiitiile in care in prezent nu mai exista, burlanul de evacuare fiind retras iar golul din perete, pe interior, fiind astupat.

Mai mult, potrivit art. 614 C.civ., instnata apreciaza ca zidul in care paratii au efectuat modificari nu este „comun” cu al reclamantului, astfel incat sa aibă nevoie de acordul acestuia.

F. de toate acestea, instanta a apreciat ca cererea de chemare in judecata formulata de reclamant este neintemeiata.

Cu privire la cererea reconventionala formulata de parata – reclamanta A. Neacsa, de a i se permite sa monteze gratii pentru a-i proteja intimitatea, instanta a apreciat ca aceasta cerere este intemeiata, avand in vedere ca aceasta este proprietara imobilului, si are dreptul de a se bucura de toate prerogativele acestui drept.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul în termen legal conform art. 468 Cod procedură civilă, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie potrivit motivelor de apel depuse la dosar în baza art. 470 solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul obligării pârâților, sub sancțiunea obligării la daune cominatorii în cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere, să desființeze servitutea de vedere creată cotrar legii și respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiată;

În expunerea motivelor de apel, reclamantul a arătat că instanța de fond a apreciat în mod cu totul nejustificat, reținând o situație de fapt total diferită de cea rezultată din probele administrate în cauză.

Susține că este proprietarul imobilului casă de locuit situat în mun. B., ., jud. B., din data de 16 septembrie 2002 iar pârâții sunt vecinii săi, fiind despărțiți doar de zidul imobilului în care aceștia locuiesc.

In cursul anului 2012, pârâții și-au executat modificări la imobilul în care aceștia locuiesc, în sensul că A. N. și-a deschis 5 (cinci) ferestre iar G. M. G. 3 (trei) ferestre, în zidul imobilului în care aceștia locuiesc și care desparte proprietatea noastră comună, ferestre care sunt de vedere asupra proprietății sale.

Mai mult decât atât, pârâtul G. M. G., a spart peretele pentru a monta un tub de evacuare de la hota de aragaz deși în apropiere de această tubulatură, imobilul are un horn, la care se putea conecta pentru evacuarea acestor gaze însă până la data cercetării la fața locului această tubulatură a fost desființată.

Aceste gaze evacuate în curtea locuinței sale, provoacă un miros, pe care nu era obligat să îl suporte doar pentru că așa dorește pârâtul.

Observând aceste modificări ale construcției care se învecinează cu locuința sa, a atras atenția pârâților, că nu procedează în mod legal, că nu este de acord cu aceste modificări executate și i-a rugat să remedieze acesta situație întrucât nu dorea să intre în conflict cu aceștia.

După discuția avută cu pârâții, aceștia nu au ținut seama de rugămințile sale și au continuat executarea lucrărilor pentru finalizarea celor opt ferestre în zidul care desparte proprietățile noastre.

Din acest motiv a fost nevoit să adreseze o sesizare Primăriei Municipiului B., sperând că aceasta va remedia problemele pe care eu le are cu vecinii însă nu s-a rezolvat nimic.

Pentru modificări aduse imobilului, mai ales practicarea de goluri (ferestre, aerisiri sau tubulaturi), conform Legii nr. 50/1991, este necesară autorizație de construire.

Ferestrele 1 și 2 din raportul de expertiză efectuat de expert P. M., de la imobilul aparținâd pârâtei A. N., aparțin acestui imobil de la edificare, cu circa 100 ani în urmă dar aceste ferestre aveau geam mat și nu se deschideau, erau ferestre de lumină.

Faptul că în prezent aceste ferestre sunt opacizate cu autocolant și se deschid îmi aduce grave prejudicii, în sensul violării intimității familiei mele.

Ferestrele b și c din raportul de expertiză efectuat de expert P. M., de la imobilul aparținâd pârâtei A. N., deși instanța de fond a reținut faptul că se deschid normal, la pronunțarea soluției acest fapt nu a mai avut nici o importanță.

Faptul că pârâții au acoperit geamurile cu folie pentru a deveni opace nu înseamnă că acestea sunt mate în mod definitiv.

Instanța de fond în mod nelegal a reținut doar situația de fapt declarată de pârâți, fară să fie susținută de probe întemeiate.

Nu a precizat nici o dată că nu a văzut aceste ferestre deschise.

In ceea ce privește ferestrele realizate de pârâtul G. M. G., de asemenea instanța a reținut că toate cele 3 goluri în care s-au montat trei ferestre din pvc cu gem termopan mat, care se rabatează, însă la pronunțarea soluției acest fapt nu a mai avut nici o importanță.

Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie în interes public fie în interes privat. Dreptul de proprietate, obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

Sarcinile evidențiate în Noul cod civil constituie veritabile obligații, ce revin titularului dreptului de proprietate. Ipoteza vizează atât dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, cât și asupra mobilelor (cu excepția celor specifice bunurilor imobile, cum ar fi obligațiile decurgând din asigurarea bunei vecinătăți).

Problema vederii spre proprietatea vecină este reglementată de codul civil în vigoare, în Cartea a IlI-a, Titlul II, Capitolul III, Secțiunea 5, intitulată „Vederea asupra proprietății vecinului".

Potrivit art. 614 din NCC, „nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor".

Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, de nu va fi cel puțin o distanță de 2 metri între fondul aparținând proprietarului vecin și fereastra pentru vedere.

Potrivit art. 614 NCC, pârâții, făra consimțământul meu, nu aveau dreptul să facă în zid fereastră.

In consecință, pe baza art. 614 - 616 NCC, solicită, prin hotărâre judecătorească, obligarea pârâților la astuparea ferestrelor.

Legal citați, intimații A. N. și G. M. G. nu au formulat întâmpinare, însă prezenți în instanță au solicitat respingerea apelului formulat de către reclamant ca nefundat

La data de 3.12.2014 s-a efectuat cerecetare locală, procesul verbal fiind atașat cauzei.

Examinând sentința atacată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, precum și de prevederile legale incidente, constată că apelul declarat este întemeiat.

În acest sens se are în vedere:

Exercițiul dreptului de proprietate este subsumat, potrivit normelor constituționale, conceptului de bună credință, obligației de neatingere a drepturilor și libertăților altor persoane (art. 57), precum și de asigurare a bunei vecinătăți [art. 44 alin. (7)].

Văzute ca limite interne de exercitare a dreptului de proprietate, aceste obligații ființează numai „în scopul pentru care ele au fost prevăzute” art. 18 din Convenția ratificată prin Legea nr. 30/1994, text prevalent conform art. 11 alin. (2) din Constituție).

Ipoteza negativă a nesocotirii acestor limite, desemnează abuzul de drept și atrage răspunderea juridică pentru prejudiciilor majore cauzate terților.

În sensul acestor reguli de drept, textul art. 615 C. civ. limitează exercițiul dreptului de proprietate prin obligarea proprietarilor fondurilor limitrofe de a păstra o distanță de cel puțin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparținând proprietarului vecin și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanță mai mică de un metru

Limitele arătate sunt însă fără aplicare în cazul deschiderilor destinate exclusiv luminării și aerisirii apartamentelor, dacă ele nu procură vederea fondului vecin (art. 616 Cciv. - dispozițiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-și deschide, fără limită de distanță, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat).

Textele menționate limitează, ca atare, exercițiul dreptului de proprietate în cazul vederii directe asupra fondului vecin, dar, concomitent, ele recunosc, neîngrădit, existența servituții de lumină.

Numai că, limitarea, în sensul arătat, a exercițiului dreptului de proprietate și, corelativ, recunoașterea existenței unei servituții de lumină, au un caracter reciproc, în sarcina și, respectiv beneficiul, tuturor proprietarilor unor fonduri limitrofe. Acest lucru înseamnă că acțiunea confesorie de servitute pornită de unul dintre proprietarii învecinați împotriva celorlalți nu poate avea ca obiect decât consacrarea judiciară a obligației și, în același timp a dreptului de servitute. Altfel, finalitatea acestor dispoziții legale, în accepțiunea normelor constituționale, a dreptului comunitar, ar fi deturnată prin acreditarea judiciară a abuzului de drept, ceea ce este inacceptabil.

Obiectul acțiunii consacrate de dispozițiile legale mai sus menționate este ambivalent, și cuprinde atât impunerea obligației de respectare a anumitor distanțe în cazul servituții de vedere, dar și recunoașterea servituții de lumină și aerisire a imobilului.

În speță, apelantul a solicitat ca intimații să desființeze servitutea de vedere creată conform legii, sub sancțiunea obligării la daune cominatorii de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Astfel cum s-a putut constata la cercetarea locală efectuată în 3.12.2014, dar și din planșele fotografice depuse la dosarul cauzei, în ceea ce privește cele 3 geamuri ale intimatului G. M. G., acestea sunt prevăzute cu limitatoare de deschidere de maxim 8-10 cm, au geamuri mate și se deschid vertical, astfel că tribunalul apreciază că aceste ferestre sunt de lumină și aerisire, așa cum în mod corect a apreciat și instanța fondului. Mai mult decât atât acestea au și existat, înainte de înlocuirea lor de către intimat, astfel încât se poate aprecia asupra acordului dat de proprietarul fondului învecinat, chiar dacă acesta nu era apelantul, acesta din urmă devenind proprietarul imobilului în anul 2002 și preluând situația de fapt dintre cele două proprietăți astfel cum era la acel moment.

În ceea ce privește, ferestrele intimatei, tribunalul apreciază că în mod eronat instanța fondului a apreciat că sunt de lumină și aerisire, în modalitatea în care ele sunt în prezent practicate.

Astfel, conform celor constatate la cercetarea locală, geamul de la baie are deschidere normală, fiind opacizat cu autocolant, geamul de la cameră, jumătate este fix, jumătate se deschide normal, tot fiind opacizat cu autocolant, iar în ceea ce privește gemurile de la pod, acestea au limitator de unghi, dar sunt doar opacizate cu autocolant, toate, datorită opacizării cu hârtie autocolantă, putând permite vederea în imobilul apelantului, dacă se înlătură hârtia.

Față de configurația imobilului, aceste geamuri sunt necesare imobilului pentru aerisire și lumină, astfel încât, ele vor fi prevăzute cu geamuri mate, deschiderile vor fi cu limitator de unghi, astfel încât aceste deschideri să fie folosite efectiv pentru lumină și aerisire.

Față de solicitarea apelanților reclamanți de desființare a ferestrelor și de soluția instanței de apel de transformare a ferestrelor de vedere, în ferestre de lumină și aerisire, Tribunalul apreciază că nu a fost încălcat principiul disponibilității părții, întrucât, fondat aparent pe disponibilitate, s-ar tinde să se valideze, judiciar, doar obligația (îngrădirea) impusă de art. 614-616 C. civ. și să înlăture beneficiul servituții de lumină, ceea ce este contrar finalității drepturilor prevăzute de aceste texte de lege și, ca atare, inadmisibil.

Critica privind greșita admitere a cererii reconvenționale este nefondată, atâta timp cât montarea gratiilor acordă intimatei dreptul la intimitatea și la securitate proprie și face parte din prerogativele dreptului de proprietate.

Față de cele reținute mai sus, Tribunalul, în baza art. 480 c.p.c, urmează a admite apelul și a schimba în parte sentința apelată în sensul că va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta intimată să procedeze la: pentru geamul de la baie se va monta geam mat și limitator de unghi vertical, 8-10 cm; pentru geamul de la cameră, la întregul său, se va monta geam mat, iar pentru porțiunea mobilă, ce se va deschide, se va monta limitator de unghi, 8-10 cm, ce va permite deschiderea doar verticală; pentru geamurile de la hol se vor monta geamuri mate, la ambele, menținându-se restul dispozițiilor sentinței. .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de către reclamantul Ș. M. domiciliat în B., ., Județul B. împotriva sentinței civile nr. 8518 din 14.05.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu pârâții A. N. cu domiciliul în mun. B., ., Județul B., și G. M. G., cu domiciliul în mun. B., ., Județul B..

Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pârâta intimată să procedeze la: pentru geamul de la baie se va monta geam mat și limitator de unghi vertical, 8-10 cm; pentru geamul de la cameră, la întregul său, se va monta geam mat, iar pentru porțiunea mobilă, ce se va deschide, se va monta limitator de unghi, 8-10 cm, ce va permite deschiderea doar verticală; pentru geamurile de la hol se vor monta geamuri mate, la ambele.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2015.

Președinte,

E. P.

Judecător,

V. B.

Grefier,

V. P.

Red.E.P/Th.red.E.P/ 5 ex./29.01.2015

d.f. nr._ – Judecătoria B.

j.f. M. A. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Servitute. Hotărâre din 12-01-2015, Tribunalul BUZĂU