Succesiune. Decizia nr. 2277/2015. Tribunalul BUZĂU

Decizia nr. 2277/2015 pronunțată de Tribunalul BUZĂU la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 5994/200/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL B.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2277/2015

Ședința publică de la 20 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. E. D.

Judecător M. Ș.

Grefier A. P.

Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de reclamanta V. E., domiciliată în municipiul B., ., ., județul B. împotriva sentinței civile nr._ pronunțată la data de 25.11.2014 în contradictoriu cu D. G., domiciliată în municipiul BUCUREȘTI, .. 20, ..1, etaj 7, sector 6 și D. G., domiciliat în PLOIEȘTI, ., județul PRAHOVA, având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta V. E., asistată de avocat O. C. M., lipsă fiind intimații D. G., D. G. și V. O..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, apelul a fost motivat, a fost timbrat cu suma de 356 lei conform chitanței nr._ din 17.02.2015, după care:

Avocat O. C. M. a arătat că nu are cereri de formulat și a solicitat judecarea cauzei.

Nemaifiind cereri sau excepții de invocat în temeiul dispoz.art. 392-394 Cod proc.civ. instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat O. C. M. având cuvântul pentru apelantă a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe fond admiterea acțiunii.

Între apelantă și V. O., fiind vecine s-au înțeles ca aceasta să o îngrijească nefiind încheiat un contract cu clauză de întreținere. Defuncta V. O. i-a încheiat apelantei un testament având în vedere că aceasta împreună cu soțul său aveau pe rolul instanței un contract de întreținere cu numiții Ș. C. și Ș. C..

Din acest motiv nu a fost încheiat un contract de întreținere încheindu-se un testament, care ulterior a fost revocat.

Instanța de fond a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a fi admisă cererea apelantei în sensul că, nu s-a dovedit că acesteia i s-a micșorat patrimoniul și că s-a mărit patrimoniul defunctei .

Apelanta a cheltuit suma de 10.000 lei cu întreținerea reclamantei și pomenirile defunctei dovedită cu înscrisurile depuse la dosar.

S-a susținut că apelanta nu a avut venituri însă urmează a se avea în vedere faptul că aceasta primea sume de bani de la fiica sa care era plecată în străinătate.

Buna credință, apelanta o dovedește și cu faptul că a fost alături de defunctă când aceasta avea nevoie, acesta fiind motivul pentru care s-a încheiat testamentul.

Urmează a se avea în vedere faptul că în cauză este vorba despre îmbogățire fără justă cauză, astfel că a solicitat admiterea apelului urmând a fi obligați moștenitorii la plata sumei de 10.000 lei, fără obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei B., sub nr._ din 01.04.2013, reclamanta VISOIU E. a solicitat obligarea paratei V. O., la plata sumei de 10.000 lei reprezentând cheltuieli pe care le-a făcut cu aceasta in perioada martie 2012 – martie 2013.

In motivarea cererii a arătat că, fiind vecină cu parata și locuind pe aceeași scara, la începutul anului 2012 a fost solicitata de parata si de sora acesteia, D. G., ca in urma decesului soțului acesteia sa o îngrijească pe V. O. care era in vârsta de 90 ani.

A învederat că, anterior, parata a încheiat un contract de întreținere cu numiții Somoiag C. si Somoiag C. prin care a înstrăinat către aceștia apartamentul de la adresa de mai sus in scopul acordării de ajutor de către cei doi soți.

Mai arata că, după decesul soțului au intervenit neînțelegeri care au generat un proces de rezoluțiune a contractului de întreținere.

A învederat ca, pentru a o determina sa o îngrijească, aceasta i-a făcut un testament cu promisiunea ca după terminarea procesului cu soții Somoiag sa-i facă act de vânzare cumpărare cu clauza de întreținere, insa după terminarea procesului aceasta a anulat testamentul si a făcut un nou testament unei alte persoane.

A precizat ca, aceste persoane au luat-o din apartament si au dus-o la locuința lor din com. Patarlagele, .>

In perioada în care a îngrijit-o, apreciază reclamanta că, a cheltuit din venituri proprii suma de aproximativ 10.000 de lei, constând in îngrijire, cheltuieli legate de procesul pe care l-a avut cu soții Somoiag, acte notariale, pomeniri pentru soțul defunct, cheltuieli legate de actele de handicap, medicamente, hrana, fiind bolnava la pat.

In drept cererea nu a fost motivata.

In probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri si martori, fiind depuse la dosar in copie, testament, ancheta sociala, Decizie, certificat fiscal, copie cărți de identitate.

Parata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata având in vedere ca pentru îngrijirea sa i-a dat reclamantei sume de bani, de asemenea si pentru cheltuielile cu procesul a avut banii săi proprii la CEC.

Referitor la pomenirile soțului a învederat ca a încasat bani de la Casa de Pensii, celelalte cheltuieli fiind făcute din banii săi de pensie.

Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri si martori, declarațiile acestora fiind consemnate si atașate la dosarul cauzei.

Parata a depus la dosar concluzii, iar la data de 17.06.2014 pârâta a decedat, fiind introduși in cauza moștenitorii acesteia, D. G. si D. G..

Urmare a materialului probator administrat, prin sentința civilă nr._, pronunțată în ședința publică din 25.11.2014, Judecătoria B. a respins cererea formulată de reclamanta V. E., în contradictoriu cu pârâții D. G. și D. G., respingând și cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecata.

Pentru a hotărâ astfel, instanța de fond a reținut că, reclamanta a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor făcute de aceasta cu îngrijirea paratei, intre cele doua nefiind încheiat un contract, ori, de vreme ce reclamanta a precizat că nu a încheiat cu pârâta un astfel de contract, calea legală pentru aceasta de a recupera contravaloarea serviciilor prestate în beneficiul pârâtei și a cheltuielilor efectuate este cea a acțiunii în restituire, întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză ( actio de in rem verso ).

A reținut instanța fondului că, potrivit doctrinei juridice, îmbogățirea fără justă cauză reprezintă un fapt juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.

Raportat la probele administrate în cauză, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile materiale și juridice pentru intentarea acțiunii în restituire,în condițiile în care, reclamanta solicită aceasta sumă ca urmare a cheltuielilor efectuate cu îngrijirea paratei, cheltuieli legate de procesul pe care aceasta l-a avut cu soții Somoiag, acte notariale, pomeniri pentru soțul defunct, cheltuieli legate de actele de handicap, medicamente, hrana.

A reținut instanța de fond, din declarațiile martorilor audiați in cauza că, intre cele doua a fost o înțelegere cu privire la îngrijirea paratei și că, a avut grija de aceasta, însă din probele de la dosar rezultă că, parata avea venituri proprii, în anul 2012 fiind lichidate conturi bancare în cuantum total de 6.693 de lei.

Instanța de fond a mai reținut că, parata a încasat indemnizație de însoțitor in cuantum de 570 lei, astfel încât aceasta a avut venituri proprii, iar în ceea ce privește condițiile materiale, s-a reținut că,, pe de o parte, patrimoniul pârâtei nu s-a mărit cu suma solicitata de reclamanta, aceasta nefăcând dovada ca a cheltuit efectiv aceste sume cu îngrijirea paratei, mai mult, parata realiza venituri, iar pe de altă parte, patrimoniul reclamantei nu s-a micșorat.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta V. E. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și încuviințarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu și admiterea cererii astfel cum a fost formulată și precizată.

A arătat că, în mod netemeinic instanța de fond a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a fi admisă cererea formulată de aceasta în sensul că nu a dovedit că i s-a micșorat patrimoniul cu suma solicitată, că s-a mărit patrimoniul defunctei și că aceasta avea venituri la acel moment.

A susținut de asemenea că, sumele menționate în acțiune le-a cheltuit cu defuncta atât cu îngrijirea acesteia, cu procurarea de medicamente, hrană, cât și pentru susținerea demersurilor pe care le-a efectuat în momentul în care a fost reziliat contractul cu clauză de întreținere.

Faptul că defuncta avea venituri, precizează apelanta, nu exclude apărarea sa în sensul că a cheltuit și aceasta suma de bani pe care a solicita-o prin acțiune.

Urmează a se avea în vedere faptul că la acel moment a avut o înțelege cu defuncta să o susțină financiar și moral fiind alături de aceasta și cheltuind sume de bani proprii, buna credință dovedind-o cu faptul că, a fost alături de defunctă atunci când aceasta avea nevoie, iar testarea imobilului către aceasta, încheierea unui contract de vânzare cumpărare și ulterior, testarea aceluiași imobil către alte persoane arată că a fost folosită pentru a fi rezolvate anumite probleme și apoi dată la o parte pentru a fi eventual alte persoane favorizate sau duse în eroare.

În dovedirea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriu și martori.

În drept, au fost invocate dispoz. art. 296 Cod proc.civ.

In termen legal intimata D. G. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond.

A arătat că, la dosarul de fond au fost depuse înscrisuri și au fost audiați martori, iar în ceea ce privește susținerea apelantei în sensul că, a cheltuit bani cu sora sa, defuncta V. O. pentru hrană, medicamente, pomeniri pentru soțul acesteia urmează ca acestea să fie înlăturate.

La dosar, se arată în întâmpinare, sora sa a depus o copie de pe extrasul de cont de la CEC din care rezultă că aceasta a avut în cont suma de 80 milioane vechi bani pe care i-a scos și i-a cheltuit apelanta pentru ce era necesar pentru defunctă și pentru ea .

Nu în ultimul rând apreciază că, urmează a se avea în vedere faptul că sora sa avea pensie de urmaș, soțul acesteia fiind militar, pensie handicap și de veteran de război, iar în luna ianuarie 2013 apelanta împreună cu concubinul acesteia la ora 12,00 noaptea au vrut să o omoare pe sora sa, așa încât a telefonat la poliție, dată la care s-a încheiat un proces verbal de constatare.

Intimata a arătat că a venit de la București iar sora acesteia era disperată, speriată și a rugat-o să o ducă prin casă să vadă ce mai are pe acolo, astfel că au mers la șifoniere, la vitrine, în dormitor și a constatat că îi lipsesc mai multe bunuri, care au fost luate de apelantă pentru că aceasta era imobilizată la pat.

Deoarece apelanta nu-i dădea mâncare surorii sale, nu o schimba, îi vorbea urât, îi furase bunuri din imobil aceasta s-a hotărât să strice testamentul.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a normelor legale incidente, tribunalul constată că este temeinică și legală pentru următoarele considerente:

Prin cererea dedusă judecății, apelanta-reclamantă VISOIU E. a solicitat obligarea paratei V. O., decedată pe parcursul judecății cauzei, la plata sumei de 10.000 lei reprezentând cheltuieli pe care le-a făcut cu aceasta în perioada martie 2012 – martie 2013.

In motivarea de fapt a acțiunii a susținut că în calitate de vecină cu parata, locuind pe aceeași scara, la începutul anului 2012 a fost solicitata de aceasta si de sora acesteia, pârâta D. G., ca in urma decesului soțului sa o îngrijească pe V. O. care era în vârstă de 90 ani.

In perioada în care a îngrijit-o, a apreciat reclamanta că, a cheltuit din venituri proprii suma de aproximativ 10.000 de lei, constând în îngrijire, cheltuieli legate de procesul pe care l-a avut cu soții Somoiag, acte notariale, pomeniri pentru soțul defunct, cheltuieli legate de actele de handicap, medicamente, hrană, în condițiile în care pârâta era bolnavă la pat.

La termenul din 23.04.2014, reclamanta prin cererea intitulată răspuns la întâmpinare, atașată la filele 41-42 dosar, și-a precizat temeiul juridic al acțiunii, respectiv art. 1345-1348 cod civ., respectiv instituția îmbogățirii fără justă cauză.

De observat este faptul că, în vederea soluționării cauzei, la solicitarea părților au fost administrate probe, respectiv au fost depuse înscrisuri și au fost audiați martori, a se vedea filele 5-13, 37, 39, 46-48, 55-69,74 dosar.

Prin sentința pronunțată a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta V. O., decedată la data de 17.06.2014, potrivit certificatului de deces ., nr._, atașat la fila 74 dosar fond și continuată cu moștenitorii acesteia numiții D. G. si D. G..

O primă critică invocată prin apelul formulat a fost aceea că, în mod netemeinic instanța de fond a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a fi admisă cererea formulată de aceasta în sensul că nu a dovedit că i s-a micșorat patrimoniul cu suma solicitată, respectiv că, s-a mărit patrimoniul defunctei și că aceasta avea venituri la acel moment. A susținut de asemenea că, prin probele administrate a făcut dovada că, sumele menționate în acțiune le-a cheltuit cu defuncta atât cu îngrijirea acesteia, cu procurarea de medicamente, hrană, cât și pentru susținerea demersurilor pe care le-a efectuat în momentul în care a fost reziliat contractul cu clauză de întreținere și faptul că, defuncta avea venituri, nu exclude apărarea sa în sensul că a cheltuit și aceasta suma de bani pe care a solicita-o prin acțiune.

Referitor la acest aspect, Tribunalul constată că, așa cum corect a reținut instanța de fond, din probele administrate, respectiv înscrisuri și declarațiile martorilor a rezultat că, părțile au hotărât de comun acord, ca reclamanta apelantă să o îngrijească pe pârâtă, lucru pe care l-a și făcut, precum și faptul că, parata avea venituri proprii, în condițiile în care, în anul 2012 au fost lichidate conturi bancare deținute de aceasta în cuantum total de 6.693 de lei, sens în care a atașat la dosar înscrisuri care atestă acest lucru - a se vedea filele 46-48 dosar fond

Mai mult, așa cum a reținut și instanța de fond, fiind încadrată în grad de handicap, parata a încasat indemnizație de însoțitor în cuantum de 570 lei, reclamanta fiind desemnată curator al bolnavei V. O. prin încheierea pronunțată la data de 16.11.2012, în dosarul nr._/200/2012, al Judecătoriei B., iar începând cu data de 01.04.2013, dosarul bolnavei fiind transferat la noul loc de domiciliu al pârâtei, aceasta nu s-a mai aflat în evidențele DGASPC B. – astfel cum rezultă din adresa nr. 6259/2014, atașată la fila 39 dosar fond..

Contrar susținerilor apelantei reclamante, în sensul că a fost susținută în acest sens financiar și de fiica sa care este plecată în străinătate, tribunalul constată că, la dosar nu au fost atașate înscrisuri care să ateste acest lucru și mai mult, însăși reclamanta prin cererea atașată la fila 4 dosar fond, prin care solicită scutirea de la plata taxei de timbru, susține că este beneficiara unei pensii de 406 lei și a unui ajutor de handicap de 234 lei lunar, că nu deține terenuri agricole și nu realizează alte venituri, astfel că este greu de crezut că în aceste condiții a alocat sume proprii de bani pentru îngrijirea sau soluționarea unor probleme personale ale pârâtei.

De altfel, așa cum corect a reținut și instanța de fond, atât prin acțiunea introductivă de instanță, cât și prin apelul formulat, reclamanta invocă faptul că a avut o înțelegere cu pârâta să o susțină financiar și moral, fiind alături de aceasta și cheltuind sume de bani proprii, buna credință dovedind-o cu faptul că, a fost alături de defunctă atunci când aceasta avea nevoie, iar testarea imobilului către aceasta, încheierea unui contract de vânzare cumpărare și ulterior, testarea aceluiași imobil către alte persoane arată că a fost folosită pentru a fi rezolvate anumite probleme și apoi dată la o parte pentru a fi eventual alte persoane favorizate sau duse în eroare.

Aceste afirmații însă nu se bazează pe un material probator, așa încât în mod corect instanța de fond a reținut că, în condițiile în care între cele doua nu a fost încheiat un contract, calea legală pentru ca reclamanta apelanta să-și recupereze contravaloarea serviciilor prestate în beneficiul pârâtei și a cheltuielilor efectuate este cea a acțiunii în restituire, întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză ( actio de in rem verso) și potrivit doctrinei juridice, îmbogățirea fără justă cauză reprezintă un fapt juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic.

De observat este faptul că prin apelul formulat se susține că, reținerea instanței că, defuncta avea venituri, nu exclude apărarea sa în sensul că a cheltuit și aceasta suma de bani pe care a solicita-o prin acțiune, ori așa cum s-a reținut în considerentele ce preced, apelanta nu a administrat probe, din care să rezulte faptul că a cheltuit sumele solicitate de la pârâtă prin cererea cu care a investit instanța de judecată și implicit faptul că, i s-a micșorat patrimoniul cu această sumă.

Față de considerentele ce preced, Tribunalul constată că apelul de față este nefondat, motiv pentru care în baza art. 480 cod proc. civ. va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelanta - reclamantă V. E., domiciliată în municipiul B., ., . împotriva sentinței civile nr._ pronunțată la data de 25.11.2014 în contradictoriu cu V. O.,domiciliată în municipiul B., ., ., .,D. G., domiciliată în municipiul BUCUREȘTI, .. 20, ..1, etaj 7,sector 6 și D. G.,domiciliat în PLOIEȘTI, ., județul PRAHOVA.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Martie 2015

Președinte,

A. E. D.

Judecător,

M. Ș.

Grefier,

A. P.

Red.Ș.Mdos.fond-_

Teh.red.Ș.M/6 ex.jud.fond- M.A.B.

4.05.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Succesiune. Decizia nr. 2277/2015. Tribunalul BUZĂU