Acţiune în constatare. Decizia nr. 12/2013. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 12/2013 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 10-01-2013 în dosarul nr. 6159/211/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 12/A/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 10 IANUARIE 2013
INSTANȚA ESTE CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: D.-I. T.
JUDECĂTOR: M. O.-S.
GREFIER: L. M.
Pe rol fiind judecarea apelului promovat de apelant . SRL împotriva sentinței civile nr._ din 05.10.2012 pronunțată în dos._ al Judecătoriei Cluj-N., privind și pe intimații S. R. PRIN CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ N., . EXPORT SRL, . F. M. TELECOMUNICATIONS SRL și . BUCURESTI - SUCURSALA CLUJ-N., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta apelantei, av. R. V. și reprezentantul intimatei ..j. P. C., ambii cu delegație la dosar, lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că, la data de 03.01.2013, intimata . depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, un exemplar comunicându-se reprezentantei apelantei.
Tribunalul invocă, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj- Secția Civilă și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea excepției.
Reprezentantul intimatei . respingerea excepției.
Tribunalul reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
TRIBUNALUL
Deliberând reține că prin sentința civilă nr._/05.10.2012, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Cluj-N. a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta . SRL împotriva pârâților S. Român prin Consiliul local al municipiului Cluj-N., . Export SRL, . F. M. Telecomunications SRL, . București-Sucursala Cluj-N. pentru a constata că imobilul corp B din Cluj-N., ..16, jud. Cluj a fost construit de către reclamntă și constituie proprietatea extratabulară a acesteia și întabularea în CF a dreptului de proprietate dobândit cu titlu “ de construire “asupra imobilului mai sus arătat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de 4 martie 2012, reclamanta . SRL a solicitat instanței ca, în contradictoriu cu S. Român prin Consiliul local Municipiul Cluj-N., . Export SRL, . F. Mobile Telecomunications SRL, . București Municipiul Cluj-N. și S. Român prin Ministerul Finanațelor Publice să constate că imobilul „corp B” din Cluj-N., .. 16, jud. Cluj a fost construit de reclamantă și formează obiectul dreptului de proprietate extratabulară al acesteia și să dispună întăbularea, într-o carte funciară nouă, a dreptului de proprietate al reclamantei cu titlu de bun propriu, dobândit prin construire asupra respectivului imobil. Reclamanta a solicitat și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat instanței că în cursul anului 1995 a edificat în Cluj-N., .. 16, jud. Cluj, în regie proprie, o construcție având destinația de magazin a produselor metalo-chimice. Potrivit susținerilor reclamantei, construcția are fundații de beton, stâlpi și grinzi metalice, pereți din zidărie de cărămidă, planșeu din beton armat, acoperiș tip șarpantă, învelitoare din tablă zincată. Spațiul este dotat cu următoarele utilități instalație de energie electrică, încălzire centralizată, instalații sanitare, apă-canal.
Analizând actele dosarului, prima instanță a reținut că la 11.07.1995 s-a încheiat contractul de închiriere între Consiliul Local al Municipiului Cluj-N. în calitate de locator și . SRL în calitate de locatar, având drept obiect închirierea unui spațiu de 659,08 mp pentru depozit și spațiu comercial, iar din curtea aferentă clădirii locatarului i-a revenit o suprafață de 252 mp. În anul 1995 . SRL a edificat o construcție având suprafața de 150 mp, fără a deține autorizație de construcție și fără acordul proprietarului construcției și al terenului.
Potrivit raportului de evaluare din 23.11.2010, întocmit de ing. R. T. G. structura de rezistență a clădirii este formată din fundații continue din beton, stâlpi și grinzi metalice, pereți din zidărie de cărămidă pe trei laturi, planșeu din beton armat, acoperiș șarpantă, învelitoare tablă zincată, șopron-depozit, stâlpi din lemn, învelitoare din azbociment, pardoseală beton. De asemenea, în acest raport se menționează faptul că imobilul este dotat cu instalație de energie electrică și instalație de încălzire centrală proprie, în vreme ce instalația sanitară, de apa-canal, de gaz, de Centrală Termică propriu-zisă aparțin de corpul de clădire A. Potrivit notei interne a Direcției Patrimoniului Municipiului și Evidenței Proprietății- Serviciu de Evidență a Patrimoniului și Cadastrului, aflate la dosarul cauzei la fila 76, imobilul în litigiu este o construcție în soluție provizorie și demontabilă (schelet metalic cu închideri perimetrale formate din două ziduri de cărămidă, iar celelalte două ziduri, cât și compartimentările sunt pe schele metalice cu vitrină și panouri din tablă sau pal, șarpanta este din lemn cu învelitoare de tablă- zincată). Pentru obiectul prezentului litigiu nu are importanță dacă imobilul respectiv este demontabil sau are un caracter permanent, motiv pentru care instanța nu apreciat necesitatea efectuărrii unui expertize judiciare tehnice prin care să se constate caracterul permanent sau demontabil al construcției edificate.
Prin urmare, instanța a reținut doar că reclamanta a construit, fără a dispune de autorizație de construcție, un imobil având suprafața de 150 mp, care în prezent este amenajat ca spațiu comercial și ca spațiu de depozitare.
La momentul construcției, reclamanta avea calitatea de locatar asupra suprafeței de 659,08 mp spațiu comercial și pentru depozitat și asupra suprafeței de 252 mp curte aferentă corpului de clădire închiriat.
Reclamanta nu invocă în motivarea cererii sale existența vreunui dezmembrământ al dreptului de proprietate, cum ar fi dreptul de superficie asupra terenului. De asemenea, reclamanta nu invoca faptul că ar fi obținut proprietatea asupra terenului pe care s-a edificat construcția. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta solicită constatarea dreptului de proprietate extratabulară asupra constructiei.
Conform art. 1169 C.civ., cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Potrivit art. 557 C.civ., dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin convenție, moștenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credință în cazul bunurilor mobile și al fructelor, prin ocupațiune, tradițiune, precum și prin hotărâre judecătorească atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăși. Prin urmare, reclamanta trebuie să dovedească faptul că a dobândit proprietatea asupra imobilului în unul din modurile descrise mai sus.
Prezenta hotărâre nu poate constitui un mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra imobilului în condițiile în care hotărârile instanțelor de judecată constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai în cazul când au caracter constitutiv sau atributiv de drepturi.
În speță, reclamanta solicită constatarea dreptului de proprietate, ceea ce presupune existența unui titlu anterior în baza căruia să fi dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului. Din datele speței, respectiv din probatoriul administrat în fața instanției, nu rezultă că reclamanta ar deține vreun titlu asupra imobilului al cărui înscriere în cartea funciară o solicită.
Reclamanta a invocat în susținerea cererii sale prevederile art. 480 C.civ. care garantează dreptul de proprietate, privată sau publică. Pentru a fi în măsură să invoce prevederile art. 480 C.civ., reclamanta trebuie să își dovedească dreptul de proprietate. Din propunerea de rectificare CF întocmită de expertul judiciar M. B., aflată la dosarul cauzei la fila 61, reiese că prin admiterea acțiunii reclamantei cotele individe deținute de coproprietarii curții unde este edificat imobilul urmează a fi micșorate în cotă proporțională cu dreptul deținut de fiecare dintre aceștia. Potrivit art. 481 C. civ. și art. 44 din Constituție, nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, exceptând exproprierile pentru cauză de utilitate publică. Prin urmare, instanța nu poate pronunța o hotărâre prin care pârâți să fie „expropriați” de o parte a terenului deținut în coproprietate.
În fine mai trebuie menționat că reclamanta se află în situația unui constructor de rea-credință pe terenul altuia, situație în care nu putea invoca dobândirea dreptului de proprietate. Invocarea dispozițiilor art.55 alin1 indice 1 din Legea nr.7/1996 nu schimbă cu nimic situația, înscrierea dreptului de proprietate asupra unei construcții referindu-se la situația în care dreptul de proprietate nu este contestat sau discutabil.
Împotriva sentinței menționate a declarat apel reclamanta . SRL, solicitând schimbarea acesteia, în sensul admiterii acțiunii introductive de instanța astfel cum aceasta a fost formulata si precizata.
În ședința publică din 10.01.2013 tribunalul din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj.
Analizând excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției situate în Cluj-N. ..16, având destinația de magazin de vânzare a produselor metalo-chimice, care face parte fondul său de comerț, fiind astfel vorba despre raporturi juridice între persoane care au calitatea de profesioniști în materia activităților de producție, comerț sau prestări de servicii.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea Tribunalului Comercial Cluj, acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.
Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestări de servicii” (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, înlocuiește expresiile „acte de comerț”, respectiv „fapte de comerț”) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 654/31 august 2011.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, Cluj și M. se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, Cluj și M., în condițiile art. 226.
Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.
Tribunalele comerciale Argeș, Cluj și M. au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotărârea CSM nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.
Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură „comercială” era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.158 C.proc.civ. tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a apelului în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj. Declină competența de soluționare a apelului declarat de reclamanta . SRL împotriva sentinței civile nr._ din 05.10.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N. în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.01.2013.
PREȘEDINTE, D.-I. T. | JUDECĂTOR, M. O.-S. | |
GREFIER, L. M. |
Red. D.T./L.M./01.02.2013
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 9/2013. Tribunalul... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
