Pretenţii. Decizia nr. 1202/2013. Tribunalul CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1202/2013 pronunțată de Tribunalul CLUJ la data de 05-12-2013 în dosarul nr. 3027/211/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 1202/R/2013
Ședința publică de la 05 Decembrie 2013
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE C.-V. B.
Judecător C.-A. C.
Judecător E. L.
Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea recursului promovat de recurent C. L. AL MUNICIPIULUI C., recurent M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 9575/14.06.2013, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei C.-N., privind și pe intimat M. M. D., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care Tribunalul constată că recursul a fost promovat în termen, a fost motivat și comunicat.
Tribunalul, invocă, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Tribunalului C. și reține cauza în pronunțare asupra excepției.
INSTANȚA
Reține că, prin sentința civilă nr. 9575/14.06.2013, Judecătoria C.-N. a respins ca neintemeiata, actiunea formulată și precizată de reclamanții C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. și M. C.-N., prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul M. M. D..
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța a reținut următoarele:
În fapt, intre reclamantul C. L. al Municipiului C.-N., in calitate de locator si paratul M. M. D., in calitate de locatar, s-a incheiat contractul de inchiriere nr. 2006/14.04.2000 pentru suprafetele locative cu alta destinatie decat aceea de locuinta (fl. 4-7), respectiv cu privire la imobilele situate in M. C.-N., ., pe o perioada de 5 ani, cu incepere de la 29.11.2009 pana la 28.11.2004 (art. 1 si art. 3). Chiria lunara pentru folosirea suprafetelor inchiriate este cea stabilita prin acte normative ale Guvernului, Parlamentului si Hotararii Consiliului L. (art. 4), se comunica prin fisa de calcul, care face parte din contractul de inchiriere si se considera insusita dupa semnarea de catre locatar (art. 5). Plata chiriei se face lunar, cel mai tarziu pana in data de zece a lunii pentru care se face plata (art. 8). Neplata chiriei atrage dupa sine aplicarea majorarilor legale in vigoare pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu prima zi lucratoare aceleia cand suma a devenit exigibila (art. 10).
Potrivit fisei de calcul a chiriei comunicata paratului in data de 11.01.2005, acesta a fost instiintat ca incepand din 01.10.2004 cuantumul chiriei este de 332,8940 lei, iar in caz de neplata a cuantumului chiriei lunare, cota dobanzilor/penalitatilor pentru fiecare zi/intarziere, este cea prevazuta de legislatia in vigoare (fl. 52).
La data de 20.03.2007 partile au incheiat actul aditional nr. 1 la contractul de inchiriere nr. 2006/453/14.04.2000, prin care au convenit ca pe viitor plata chiriei se va face lunar, pana cel mai tarziu la data de 20 pentru luna precedenta, iar neplata chiriei atrage dupa sine aplicarea dobanzilor si penalitatilor legale in vigoare pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu prima zi lucratoare aceleia cand suma a devenit exigibila. Totodata, partile au prevazut o noua durata a contractului de inchiriere, stabilind ca aceasta este pana la solutionarea revendicarii imobilului in baza Legii nr. 10/2001, dar nu mai mult de 2 ani, cu incepere de la data de 13.03.2007 si pana la data de 13.03.2009 (fl. 9).
Potrivit fisei de calcul a chiriei comunicata paratului in data de 24.08.2009, acesta a fost instiintat ca incepand din 01.06.2009 cuantumul chiriei este de 446,2076 lei, iar in caz de neplata a cuantumului chiriei lunare, se vor percepe majorari de intarziere de 0,1% lei/zi intarziere in conformitate cu legislatia in vigoare (fl. 51).
Prin sentinta civila nr. 4253 pronuntata in data de 26.03.2010 de Judecatoria C.-N. in dosar nr._/211/2009, irevocabila in 13.07.2011, s-a admis actiunea formulata de reclamantii C. L. al Municipiului C.-N. si M. C.-N. in contradictoriu cu paratul M. M. D. si, in consecinta: s-a constatat ca efectele contractului de inchiriere nr. 2006/14.04.2000, incheiat intre C. L. al Municipiului C.-N. si parat, cu privire la spatiul situat din C.-N., ., jud. C., reinnoit in conditiile tacitei relocatiuni si modificat prin actul aditional nr. 1/20.03.2007, a incetat prin implinirea termenului prevazut contractual; s-a dispus evacuarea paratului din spatiul situat in C.-N., ., jud. C.; s-a obligat paratul sa achite reclamantilor suma de 16.179,16 lei, din care suma de_,60 lei reprezinta chiria datorata pentru intervalul decembrie 2006 – 13.09.2009, actualizata cu rata inflatiei, iar suma de 4761,56 lei reprezinta majorari de intarziere aferente, calculate pentru perioada decembrie 2006 – 30.04.2009; a fost obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 1133,64 lei (fl. 15-16).
Prin cererea de chemare in judecata astfel cum a fost precizata reclamantii au solicitat obligarea paratului la plata sumei de 156.039,47 lei, din care suma de 23.172,31 lei, reprezentand chiria restanta actualizata cu rata inflatiei, aferenta perioadei 13.03.2009 – 17.02.2013 si suma de 132.867,16 lei, reprezentand majorari de intarziere calculate pentru perioada 01.05.2009 – 27.03.2013, in temeiul contractului de inchiriere nr. 2006/14.04.2000, modificat prin actul aditional nr. 1/20.03.2007 (fl. 3).
In sustinerea cererii reclamantii au depus situatia debitului pentru perioada 13.04.2009 – 17.02.2013 facturat in perioada noiembrie 2009 – martie 2013 si calculul majorarlor de intarziere pentru perioada 01.05.2009 – 27.03.2013 (fl. 53-54) si facturile fiscale de la filele 17-35, care nu sunt acceptate la plata de catre parat prin semnatura.
Analizand inscrisurile de la dosar, instanta a observat ca reclamantii nu si-au dovedit pretentiile, cu toate ca potrivit art. 1169 din vechiul cod civil sarcina probei le incumba.
Astfel, instanta a observat ca reclamantii nu au facut dovada ca au incheiat cu paratul un contract de inchiriere pentru perioada pentru care solicita plata chiriei restante, respectiv 13.03.2009 – 17.02.2013. Desi reclamantii isi intemeiaza actiunea pe contractul de inchiriere nr. 2006/14.04.2000, modificat prin actul aditional nr. 1/20.03.2007, prin sentinta civila nr. 4253 pronuntata in data de 26.03.2010 de Judecatoria C.-N. in dosar nr._/211/2009, irevocabila in 13.07.2011, s-a constatat ca efectele contractului de inchiriere nr. 2006/14.04.2000, incheiat intre C. L. al Municipiului C.-N. si parat, cu privire la spatiul situat in C.-N., ., jud. C., reinnoit in conditiile tacitei relocatiuni si modificat prin actul aditional nr. 1/20.03.2007, a incetat prin implinirea termenului prevazut contractual, in speta 13.03.2009, aspect care se impune cu putere de lucru judecat in prezenta cauza. Fisa de calcul a chiriei comunicata paratului in data de 24.08.2009, prin care acesta a fost instiintat ca incepand din 01.06.2009 cuantumul chiriei este de 446,2076 lei, iar in caz de neplata a cuantumului chiriei lunare, se vor percepe majorari de intarziere de 0,1% lei/zi intarziere in conformitate cu legislatia in vigoare, nu tine loc de titlu locativ, aspect mentionat chiar in cuprinsul acestui inscris. Totodata, facturile fiscale depuse la dosar de catre reclamanti nu poarta semnatura paratului. Or, in aceste conditii, instanta observa ca aceste facturi fiscale nu au fost acceptate la plata de catre parat, prin urmare cu aceste facturi fiscale reclamantii nu au facut dovada ca ar fi pus la dispozitia paratului imobilele mentionate in contractul de inchiriere incheiat intre parti nr. 2006/14.04.2000 in perioada 13.03.2009 – 17.02.2013. In plus, prin sentinta civila nr. 4253/26.03.2010, care a fost investita cu formula executorie, s-a dispus evacuarea paratului din spatiul situat in C.-N., ., jud. C..
Avand in vedere ca prin probatoriul administrat reclamantii nu au facut dovada ca in perioada 13.09.2009 – 17.02.2013 au asigurat paratului folosinta imobilelor situate in C.-N., ., jud. C., pentru care acesta ar datora chiria si majorarile de intarziere solicitate, desi le revenea aceasta obligatie, reiese ca intre parti nu s-a incheiat vreun acord de vointa in acest sens.
Împotriva acestei sentințe au promovat recurs reclamanții C. L. AL MUNICIPIULUI C.-N. și M. C.-N., prin Primar, solicitând admiterea recursului, cu consecința modificării sentinței recurate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului arată că instanța de fond a apreciat în mod greșit că reclamanții nu au făcut dovada ocupării efective a spațiului cu altă destinație decât cea de locuință situat în C.-N., . de către intimat.
Prin sentința civilă nr. 4253/2010, pronunțată de Judecătoria C.-N. în dos._/211/2009, definitivă și irevocabilă, instanța a constatat că efectele contractului de închiriere nr. 2006/2000 încheiat între părți au încetat prin împlinirea termenului, s-a dispus evacuarea pârâtului din spațiu și a fost obligat pârâtul la plata sumei de 11.417,60 lei chirie restantă și la plata sumei de 4761,56 lei majorări de întârziere. Intimatul pârât a renunțat la spațiul cu altă destinație începând cu data înregistrării cererii nr._/45/08.02.2013.
Conform procesului-verbal de predare-primire, intimatul a predat spațiul doar la data de 18.02.2013.
Intimatul, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
La termenul din 5 decembrie 2013, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale, pe care o apreciază întemeiată și urmează să o admită, având in vedere următoarele considerente:
Obiectul contractului de inchiriere il formează un spațiu cu altă destinație decât cea de locuință, respectiv un depozit in suprafață de 55,64 m.p.
Contractul are din acest considerent natura unui act de comerț pentru locator.
În atare situație, tribunalul în baza art. 228 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil, apreciază că prezenta cauză este de competența Tribunalului Specializat
Față de cele ce preced, tribunalul va admite excepția necompetenței materiale, potrivit art.159 pct.2 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului C..
Declină competența de soluționare a recursului declarat de C. L. AL MUNICIPIULUI C. și M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 9575/14.06.2013, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei C.-N. în favoarea Tribunalului Specializat C..
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Decembrie 2013.
Președinte, C.-V. B. | Judecător, C.-A. C. | Judecător, E. L. |
Grefier, L. M. |
L.M. 10 Decembrie 2013
Red. CB/ dact LM
06.02.2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 17/2013. Tribunalul CLUJ | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
