Plângere contravenţională. Sentința nr. 903/2015. Tribunalul COVASNA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 903/2015 pronunțată de Tribunalul COVASNA la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 1537/322/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.188/A
Ședința publică de la 05 mai 2015
Completul constituit din:
Președinte: V. I. A.
Judecător: R. I. C.
Grefier: C. A.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de intimatul I. T. DE MUNCĂ C. împotriva sentinței civile nr.903 din 22 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria Tg. S..
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se constată lipsa apelantului și a intimatei S.C. MR. LEZO S.R.L.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra apelului de față au avut loc în ședința publică din data de 14 aprilie 2015, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și la care se face trimitere, pronunțarea în cauză fiind amânată pentru data de 21 aprilie 2015, 28 aprilie 2015 și 05 mai 2015.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei civile de față constată:
Prin sentința civilă nr. 903 din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei Tg. S. s-a admis plângerea formulată de petenta ., cu sediul în mun. Tg. S., ., ., ., împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 21.08.2014 de intimata I. T. de Muncă C., cu sediul în mun. Sf. G., . – 14, jud. C..
A înlocuit amenda în cuantum de 10.000 lei aplicată petentei prin procesul verbal de constatare a contravenției sus arătat, cu sancțiunea avertismentului în formă scrisă.
A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 21.08.2014 de intimată s-a consemnat că la 20.08.2014 orele 13,30, la punctul de lucru din mun. Tg. S., .. 12, în urma verificării efectuate, s-a constatat că I. B. a fost primită la muncă fără încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă încălcându-se prevederile Legii nr. 53/2003 R la data controlului.
S-a reținut contravenția prevăzută de art. 260 al. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 și s-a aplicat amendă de 10.000 lei.
Instanța de fond a constatat că elementele constitutive ale contravenției reținute sunt întrunite, numita I. B. a lucrat efectiv la petentă în ziua respectivă, neavând contract individual de muncă în formă scrisă.
La individualizarea sancțiunii principale, instanța de fond a reținut că ceilalți angajați în afară de M. E. erau indisponibili, dar aceasta nu putea lucra singură, însă petenta avea nevoie de ajutor în ziua respectivă și pentru că formalitățile de angajare pentru I. B. erau în derulare pentru încheierea contractului individual de muncă și care în seara zilei respective la orele 20,40, acesta a și fost transmis în aplicația REVISAL sub nr. 12. I. B. a fost de acord să înceapă munca din acea zi.
Conform art. 7 din OG 2/2001 sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Din argumentele sus arătate rezultă că gradul de pericol social al faptei nu este într-atât de mare încât să nu îi corespundă sancțiunea avertismentului în formă scrisă.
În baza art. 34 din OG 2/2001, prima instanță a admis plângerea contravențională și a înlocuit sancțiune amenzii cu sancțiunea avertisment.
A atras atenția petentei că respectarea dispozițiilor privind încheierea contractului individual de muncă sunt imperative și încălcarea lor în viitor îi va atrage sancțiuni mai aspre.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel I. T. de Muncă C. prin care a solicitat schimbarea hotărârii instanței de fond în sensul menținerii valabilității procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr. 1407/21.08.2014, ca fiind temeinic și legal.
Apelantul a criticat sentința instanței de fond pentru faptul că nu a apreciat în mod corect gradul de pericol social al faptei săvârșite de . și nu a avut în vedere încercarea de eludare a legii de către aceasta. Prestarea activității în absența contractului individual de muncă este un act ilegal, denumit ”muncă la negru”.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 4511 alin.2 cod procedură civilă, O.G. nr. 2/2011, codul mucii și art. 470 cod procedură civilă.
Intimata . SRL prin întâmpinarea formulată în cauză a solicitat respingerea apelului cu consecința menținerii sentinței civile nr. 903 din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei Tg. S..
S-a arătat că a încheiat contract individual de muncă cu d-na I. B. și pe care l-a înregistrat în registrul electronic de evidență.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 și art. 211 cod procedură civilă.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivului de apel invocate de apelant cât și în baza dispozițiilor art. 476, art. 477 și art. 480 alin.1 cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru considerentele de mai jos.
Astfel, în mod corect a reținut prima instanța că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează forma acestuia, instanța de control judiciar constatând că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de legiuitor sub sancțiunea nulității absolute, fiind indicat actul normativ care sancționează contravenția, fiind descrisă în mod detaliat fapta contravențională săvârșită de intimată și fiind semnat actul de agentul constatator.
De asemenea, tribunalul reține că prima instanță a constatat că intimata . SRL a săvârșit fapta contravențională prevăzută de art. 16 ali.1 din Legea nr. 53/2003 și art. 260 alin.1 lit. e din același act normativ.
În ceea ce privește critica apelatului referitoare la greșita individualizare a sancțiunii de prima instanță, tribunalul va avea în vedere că potrivit dispozițiilor art. 21 alin.3 din OG. 2/2001 – „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, iar conform art. 7 alin.3 din OG nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, sancțiunea contravențională constând în avertisment poate fi aplicată chiar și în cazul în care actul normativ care reglementează respectiva contravenție nu ar prevedea o astfel de sancțiune.
Or, tribunalul reține că intimata . la data de 20 august 2014 a încheiat contractul individual de muncă pentru numita Ilyaes B. ( f. 13 dosar fond), imediat după data controlului efectuat de organul de control din cadrul ITM C. și pe care l-a transmis în aplicația Revisal către apelantă.
Din declarația martorei I. B. reiese că s-a prezentat la intimata-petentă, doar, cu o zi înainte de data controlului efectuate de ITM, iar în ziua controlului deja făcuseră vizita medicală pentru a fi angajată.
Martora a mai declarat că i s-a spus de petentă că va începe activitatea propriu-zis la firmă numai după ce se vor termina toate formalitățile angajării sale, însă pentru că în ziua controlul efectuat de inspectorul din cadrul ITM s-a accidentat numitul T. L. și pentru că a fost rugată să îi țină locul acestuia pentru un interval de 4-5 ore, aceasta a acceptat să lucreze fără nici o reținere, știind că va fi plătită începând cu acea dată. Aceasta a acceptat, întrucât știa că urma să lucreze efectiv din ziua de luni a următoarei săptămâni ( f.47 dosar fond) .
Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 –care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 al.3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată), tribunalul consideră că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentei-intimate asupra obligațiilor ce îi revin de a nu mai săvârși astfel de fapte de natură contravențională.
Prin prisma acestor dispoziții legale, instanța de apel constată că apelanta nu a făcut dovada că intimata a mai fost sancționată contravențional pentru fapte de natura celei descrise în actul atacat și că pericolul social este unul minim prin faptul că societatea a făcut demersuri pentru angajarea martorei înainte de a o primit efectiv la lucru pe acesta și că toate formalitățile angajării s-au finalizat într-o perioadă de cel mult 2 zile de la începerea activității de angajata amintită, drept pentru care sancțiunea avertismentului este îndestulătoare față de contravenția săvârșită.
Pe cale de consecința, reținând ca prima instanța a pronunțat o hotărâre legală si temeinică, în mod corect fiind înlocuita sancțiunea amenzii cu cea a avertismentului, văzând art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, tribunalului va respinge apelul ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul I. T. de Muncă C. în contradictoriu cu . împotriva sentinței civile nr.903 din 22 decembrie 2014 a Judecătoriei Tg. S., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 05.05.2015.
Președinte Judecător Grefier
V. I. A. R. I. C. C. A.
Red.VIA/11.06.2015
Tehnored. CA/15.06.2015
4 ex.
Jud. fond – K. S.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 189/2015.... | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 165/2015.... → |
|---|
