Acţiune în constatare. Decizia nr. 522/2012. Tribunalul MARAMUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 522/2012 pronunțată de Tribunalul MARAMUREŞ la data de 21-06-2012 în dosarul nr. 522/2012
4204
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 522/R
Ședința publică din 21.06.2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. W.
JudecătorI: S.-T. A.
: C. V.
Grefier: C. M.
Pe rol este pronunțarea soluției asupra recursurilor civile declarate de către pârâta F. A., domiciliată în Sighetu Marmației, .. 223, jud. Maramureș și de către reclamanta ., cu sediul în Sighetu Marmației, . jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr. 1126 din 03.05.2011, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în constatare.
Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de 07.06.2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a delibera, a amânat pronunțarea soluției pentru data de 13.06.2012, 20.06.2012 și pentru astăzi, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față,
P. Sentința civilă nr. 1126/3.05.2011, Judecătoria Sighetu Marmației a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei față de punctul a din acțiuneacțiunea față de pârâții Oficiul de C. și P. I. Maramureș, cu sediul în Baia M., ., jud. Maramureș și J. P. D., cu domiciliul necunoscut ca nesusținută. A admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. N. T. S.R.L., cu sediul n Sighetu Marmației, ., jud. Maramureș, împotriva pârâtei F. A. domiciliată în Sighetu Marmației, .. 223, jud. Maramureș, C. locală Sighetu Marmației de aplicare a legii fondului funciar și C. județeană de aplicare a legii fondului funciar și în consecință:
A constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate cu nr._/68/25.08.1997 în ce privește suprafața de 313 mp.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive față de punctele b și c din acțiune.
A respins cererea privind obligarea pârâtei să predea în deplină proprietate și pașnică folosință suprafața de 313 mp, teren situat în Sighetu Marmației, .. 223 cuprins în C.F. 13.027/a Sighetu Marmației nr. top 6069/a/2/3.
A respins excepția lipsei de interes a reclamantei față de punctele d și e din acțiune.
A respins cererea privind stabilirea liniei despărțitoare dintre terenul proprietatea reclamantei și cel al pârâtei.
A respins cererea privind obligarea pârâtei să ridice gardul situat pe terenul din litigiu, iar în caz de refuz permite înlăturarea acestuia de către reclamantă pe cheltuiala pârâtei.
A respins cererea privind obligarea pârâtei de a permite ridicarea unui gard despărțitor.
Prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 98 din 15 ianuarie 2009 pronunțată în dosar_ al Judecătoriei Sighetu Marmației s-a disjuns cererea de intervenție formulată de S.C. N. T. S.R.L., creându-se dosarul_ . P. Sentința civilă nr. 1126/3.05.2011, Judecătoria Sighetu Marmației a P. sentința civilă 98 din 15 ianuarie 2009 pronunțată în dosar_ al Judecătoriei disjuns
În acest dosar reclamanta arată că înțelege să susțină acțiunea doar față de pârâta F. A. și nu și față de ceilalți pârâți, aceștia fiind citați ca urmare a disjungerii, cu toate că cererea de intervenție a fost formulată în contradictoriu doar cu această pârâtă.
Din dosarul comisiei rezultă că antecesoarea pârâtei a formulat cerere de reconstituire a dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 3 ari curți, 3 ari arabil și 0,14 ari cumpărați în L. Baciului, fila 235.
P. titlu de proprietate nr._/68/25.08.1997 antecesoarei reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 860 m.p. arabil și teren de construcții.
Potrivit adeverinței din registrul agricol, fila 132, în anul 1961 antecesoarea reclamantei avea 3 ari curți și 2 ari arabil acasă, restul de 15 ari aflându-se la Țiglărie.
Deși potrivit actelor și cererii acesteia, s-a solicitat și dovedit că a deținut doar 5 ari, totuși antecesoarei reclamantei i se reconstituie dreptul de proprietate asupra 860 mp acasă.
Deși din Hotărârea nr. 5977 din 1 aprilie 1994 reiese că s-a făcut dovada terenurilor solicitate, motiv pentru care s-a admis contestația, instanța constată că din actele enumerate nu reiese acest lucru. Astfel, din adeverința din registrul agricol pentru anii 1960-1961 reiese că a deținut doar 5 ari acasă, așa cum am arătat mai sus, iar din extrasul C.F. nr. 1892, fila 233,nu rezultă proprietatea lui F. M., proprietar fiind Kuta I. și văduva M. Geza Kutka ns. S.. Nici din titlu de proprietate obținut prin Reforma Agrară din 1945, fila 234, nu reiese acest lucru și nici nu s-a dovedit că antecesoarea petentei ar fi fost moștenitoarea proprietarilor tabulari sau a celui împroprietărit.
Față de actele din dosarul comisiei de unde rezultă îndreptățirea ei doar la 5 ari, titlul de proprietate se impune a fi anulat în privința suprafeței de teren reconstituită în plus.
Raportat la excepția lipsei calității procesuale active față de punctul a din acțiune, invocată în cauză, instanța reține că această calitate procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantei și persoana care ar fi titulara dreptului afirmat și trebuia justificată de către reclamantă.
Instanța apreciază că raportat la faptul că reclamanta are înscris dreptul de proprietate în cartea funciară are calitatea procesuală activă de a formula o acțiune privind constatarea nulitatea absolută a titlului de proprietate cu privire la o suprafață de teren care este intabulată în favoarea acesteia.
Nu în ultimul rând solicitându-se constatarea nulității absolute, reclamanta are calitate și din punctul de vedere al persoanelor care pot solicita o astfel de nulitate, fiind persoană interesată raportat la faptul că este proprietar tabular al terenului.
Față de cele de mai sus, instanța apreciază că reclamanta are calitate procesuală activă și justifică prin prisma acestor motive interesul în cauză.
Terenul reclamantei se suprapune cu cel din titlului de proprietate astfel:
- 222 mp din nr. top 6069/a/2a/3
- 23 mp din nr. top 6077/3 și
- 68 mp din nr. top 6077/5.
Terenul folosit de pârâtă din terenul reclamantei este de 313 mp.
Față de concluziile expertizei reclamanta și-a precizat acțiunea, în sensul revendicării suprafeței de 313 m.p. cuprinsă în C.F.nr.13.027/a nr.top.6069/a/2/3, nr.top. 6077/3 și 6077/5, (fila 175).
Acțiunea în revendicare este o acțiune reală, petitorie, îndreptată împotriva oricărei persoane care încalcă dreptul de proprietate. Sub acest aspect pârâta are calitate procesuală pasivă, excepția urmând a fi respinsă.
În cauză au fost audiați martorii Gâltan I. și Gyulai A., din declarațiile cărora rezultă cu certitudine că pârâta a primit terenul de la mătușa ei, folosindu-l în aceleași limite ca și aceasta. Imobilul este folosit așadar de familia pârâtei încă din anul 1960, fiind împrejmuit și în prezent cu aceleași garduri ca și atunci. Ba mai mult din declarația martorului Gyulai Alexandu, vânzătorul terenului reclamantei, reiese că aceasta folosește și în prezent terenul pe care i l-a vândut și în aceleași limite, iar cu încheierii contractului, terenul a fost măsurat, puși țăruși și nu s-a intrat în terenul pârâtei care era înconjurat cu gard. Cum raportat la linia reală de mejdă, reprezentată prin vechiul gard nu s-a dovedit că pârâta ar ocupa vreo porțiune de teren din cel al reclamantei și față de probele administrate, instanța constată că reclamanta folosește terenul în limitele în care a fost cumpărat, terenul pârâtei fiind îngrădit cu garduri de mai mulți ani, respectiv din 1960, dinainte de cumpărarea terenului de către reclamantă.
Deși în cartea funciară reclamanta are o suprafață mai mare decât în realitate, acest aspect nu poate conduce automat la admiterea cererii în revendicare în condițiile mai sus arătate și anume faptul că imobilul a fost cumpărat în limitele pe care și astăzi le are, cartea funciară garantând doar proprietatea nu și suprafața terenului.
Împotriva sentinței au declarat apel (ulterior calificat corect ca fiind recurs) reclamanta . și pârâta F. A..
Criticând hotărârea primei instanțe cu privire la petitul de revendicare reclamanta . a solicitat modificarea acesteia în sensul admiterii cererii.
Recurenta a arătat că se impune a fi cenzurată motivarea instanței de fond care justifică respingerea petitului de revendicare reținând că reclamanta ar avea în cartea funciară o suprafață de teren mai mare decât în realitate, subliniind că respingerea s-ar impune raportat la principiul conform căruia cartea funciară garantează doar proprietatea și nu suprafața. Raționamentul instanței de fond este subiectiv și eliptic, dreptul de proprietate al reclamantei fiind atestat și confirmat în cadrul expertizei întocmită în cauză, identificându-se în teren în cadrul lucrării de expertiză, raportat la numerele topografice suprafețele aflate în proprietatea reclamantei și stabilindu-se că în parte acestea sunt folosite de pârâtă. Dincolo de această identificare a suprafețelor de teren solicitate, adagiul invocat de instanța fondului cu privire la ceea ce garantează cartea funciară apare ca inaplicabil cauzei.
În ceea ce privește capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar, instanța de fond îl respinge cu motivarea că acțiunea în grănițuire poate fi introdusă numai împotriva proprietarului, or în speță nu a fost chemat în judecată proprietarul tabular al terenului. Raționamentul nu poate fi primit în speță raportat la aceea că pârâta F. A. este proprietara, conform titlului de proprietate emis în baza legilor fondului funciar și anulat în parte în prezenta cauză asupra terenului față de care reclamanta solicită să se stabilească mejda.
Recurenta F. A. a solicitat în principal casarea sentinței civile nr. 1126 din 3 mai 2011, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar_, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței fondului, raportat la prevederile art. 312, alin. 5, teza I Cod procedură civilă, iar în subsidiar, modificarea sentinței civile nr. 1126 din 3 mai 2011, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar_, în sensul respingerii acțiunii introductive, raportat la prevederile art. 304, pct. 9, coroborat cu art. 3041 Cod procedură civilă, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta își întemeiază și motivează acțiunea pe dreptul său de proprietate asupra terenului în litigiu, respectiv asupra nr. top. 6069/a/2/3 din CF 13.027/a. Afirmative, acest teren este inclus și în titlul său de proprietate, a cărui anulare se solicită.
În acest dosar, pârâta-recurentă a depus cerere reconvențională, aflată la filele 190-191, prin care a vizat tocmai radierea dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului nr. top. 6069/a/2/3 din CF 13.027/a. Respectiv asupra terenului pentru care se solicită anularea titlului său de proprietate.
Altfel spus, a contestat tocmai dreptul de proprietate pe care reclamanta i-l opune.
Cererea sa reconvențională este disjunsă prin încheierea din 8.02.2011 și înregistrată sub dosar_ .
Apreciază că încheierea de disjungere este nelegală. Deoarece, o dată cu sentința, sunt atacate toate încheierile premergătoare, nelegalitatea disjungerii cererii reconvenționale atrage după sine nelegalitatea sentinței recurate.
Cele două cereri (acțiunea principală și cererea sa reconvențională) trebuie soluționate împreună, deoarece soluția ce se pronunță în prezenta pricină depinde de soluția ce se va da cererea sale reconvenționale, fiind în strânsă legătură.
Sentința recurată trebuie casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se lămuri contradicțiile dintre lucrările de expertiză depuse la dosar.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și în considerarea disp. art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
În lucrarea de expertiză întocmit de K. T., la fila 156 jos, penultimul aliniat, se arată că terenul vizat de . și deținut de către F. A. este identificat topografic cu nr. top. 6069/a/2/3.
Însă expertul P. C., în expertiza întocmită în dosar_, la pct. 6.4, arată că terenul deținut de F. A. se identifică cu nr. top. 6070 și nr. top. 6069/b.
Aceleași concluzii sunt cuprinse în nota de constatare întocmită de Berniczki M., expert tehnic judiciar, aflată la filele 208-209 din dosar fond.
Așadar, nu au fost lămurite de către prima instanță contradicțiile existente între cele două rapoarte de expertiză, fiind esențial a se stabili cu certitudine: pe ce topografic se află situat terenul reclamantei și al pârâtei F. și dacă există suprapuneri între terenul din titlul de proprietate al acesteia și cel eliberat numitului Gyulai (de la care a cumpărat reclamanta).
Pronunțând hotărârea fără clarificarea aspectelor de mai sus, prima instanță a dat o hotărâre fără cercetarea fondului cauzei, ceea ce atrage incidența disp. art. 312 al. 3 și al. 5 C.pr.civ.
În consecință, sentința atacată va fi casată și cauza va fi trimisă în rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE L.
DECIDE:
În baza art. 312 al. 3-5 C.pr.civilă,
Admite recursul declarat de . și F. A. contra sentinței civile nr. 1126/3.05.2011 a Judecătoriei Sighetu Marmației județul Maramureș, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de azi 21.06.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
W. D. S.-T. A., C. V. M. C.
Red.: W.D. /03.10.2012
T.red.: M.C./05.10.2012/7 ex.
Judecător la fond: A. M. L.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
Din.
CĂTRE
JUDECĂTORIA SIGHETU MARMAȚIEI
Vă înaintăm alăturat dosarul cu nr. mai sus menționat, întrucât prin decizia civilă nr. 522/R/21 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ a fost admis recursul declarat de . și F. A. contra sentinței civile nr. 1126/3.05.2011 a Judecătoriei Sighetu Marmației județul Maramureș, pe care a casat-o și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Dosarul conține un număr de . file, având atașate: dosarul nr._ al Judecătoriei Sighetu Marmației (conținând 281 file).
PREȘEDINTE GREFIER
W. D. M. C.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 164/2013. Tribunalul MARAMUREŞ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 515/2012.... → |
|---|
