Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1989/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1989/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-12-2014 în dosarul nr. 2830/331/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVASECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1989
Ședința publică din data de 19.12.2014
Președinte: Ș. O.-C.
Judecător: P.-A. A.
Grefier: C. E.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, O.P. 76, C.P. 87, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. J_, CUI_, împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 16.10.2014, pronunțate de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimata-debitoare D. M., domiciliată în ., jud. Prahova, având CNP_.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Cerere de apel timbrată cu taxă judiciară de timbru, în cuantum de 20 lei, conform OP nr._/03.10.2014, ce a fost anulată și atașată la dosarul cauzei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelanta-creditoare s-a conformat dispozițiilor instanței de a certifica pentru conformitate înscrisurile atașate cererii de apel depuse la dosar, care au fost comunicate intimatei-debitoare, precum și că a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că intimata-debitoare D. M. a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri.
Tribunalul, în baza art. 482 raportat la art. 254 – 255 Cod procedură civilă încuviințează pentru intimata-debitoare proba cu înscrisurile depuse la dosar, probă care a fost deja administrată.
Nefiind alte cereri, tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului și constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra apelului promovat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Vălenii de M. sub nr._ la data de 09.10.2014, petentul Biroul Executorului Judecătoresc M. I. a solicitat încuviințarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de procesele verbale de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și_/11.01.2012, la solicitarea creditoarei CNADNR SA - Direcția Generala de Drumuri si Poduri, privind pe debitorul D. M..
După administrarea probelor încuviințate părților, prin încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria Vălenii de M. la data de 16.10.2014, a fost respinsă cererea formulată de petentul Biroul Executorului Judecătoresc M. I., ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că, potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în legii se anulează.
În drept, potrivit art. 665 alin. 5 pct. 4 NCPC, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă respectiva creanță nu este certă, lichidă și exigibilă.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Instanța de fond a reținut că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, prin care a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravențiilor săvârșite de debitor, chiar dacă aceste fapte au fost săvârșite înainte de . legii menționate.
De asemenea, instanța a învederat că prin Decizia nr. 228 din 13 martie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Curtea Constituțională a statuat că „efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută. O sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început.”
În aceste condiții, dând eficiență principiului retroactivității legii contravenționale, cu valoare constituțională, s-a apreciat că debitorul nu mai poate fi tras la răspundere contravențională, obligația acestuia de a plăti tariful de despăgubire nemaiavând nici un suport legal în prezent.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 665 alin. 5 pct. 4 NCPC, instanța de fond a respins cererea de încuviințare a executării silite ca neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri de ședință a declarat apel creditoarea C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a încheierii apelate și încuviințarea executării silite a proceselor-verbale de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și_/11.01.2012.
În motivarea cererii de apel, creditoarea a învederat că, în fapt, prin cererea adresată petentului Biroul Executorului Judecătoresc M. I., s-a solicitat înregistrarea și deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului G. G., întrucât nu și-a executat de bunăvoie obligațiile stabilite prin titlurile executorii, respectiv procesele verbale de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și_/11.01.2012.
În urma solicitării creditoarei, executorul judecătoresc a admis cererea, a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită, apreciind că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru declanșarea executării silite împotriva debitorului.
De asemenea, executorul judecătoresc a solicitat încuviințarea executării silite a titlurilor executorii.
Prin încheierea atacată, instanța de executare a respins cererea de încuviințare a executării silite motivând in mod netemeinic si nelegal ca în speță ar fi incidente dispozițiile Legii144/2012.
Astfel, conform dispozițiilor Legii144/2012, legiuitorul a statuat în mod evident faptul ca „tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 (....) aplicate si contestate in instanța pana la data intrării in vigoare a prezentei legi se anulează. "
Prin urmare, reiese faptul că legiuitorul a avut în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza OG15/2002 si care au contestat in instanța tarifele de despăgubire.
Astfel, norma instituita de art. II din Legea144/2012, având natura contravenționala, a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat in instanța.
In baza acestor considerente, precum si a principiului de drept civil „dacă Iegea nu prevede, nici legiuitorul nu are dreptul sa o interpreteze”, apelanta a solicitat instanței de control judiciar sa constate ca, în speța de față, dispozițiile Legii 144/2012 nu își au aplicabilitate.
Mai mult decât atât, în temeiul art. 20 NCPC, judecătorul are îndatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el însuși principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancțiunile prevăzute de lege.
Mai mult decât atât, prin Ordonanța Guvernului nr.15/2002, cu modificările si completările ulterioare (forma legală în vigoare până la apariția Legii nr.144/2012) legiuitorul român a apreciat necesar sa instituie obligația plații unui tarif pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor romani si străini, pentru vehiculele înmatriculate.
Distinct de sancțiunea amenzii, textul de lege, astfel cum a fost in vigoare la data emiterii procesului - verbal de constatare a contravenției generat si semnat electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 si ale HG nr. 1259/2001, respectiv pana in luna iulie 2012, prevedea in sarcina contravenientului reținerea si obligația de a achita cu titlu de despăgubire o anumita suma de bani, in funcție de tipul de vehicul care a fost folosit fără a deține rovinieta valabila.
Aceste considerente sunt susținute si de dispozițiile generale si obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale a României nr. 57/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
Mai mult decât atât, procedura de încuviințare a executării silite fiind o procedura necontencioasa, judecătorul fondului realizează o cercetare formala si limitata („pipăie fondul") la verificarea îndeplinirii condițiilor înscrisului de a fi titlu executoriu, orice alt aspect care ar putea da naștere unor apărări pe excepție si pe fond, cum ar fi nelegalitatea actului, neînceperea curgerii termenului de a ataca titlu ori prescrierea dreptului de a cere executarea silita ca urmare a nerespectării dispozițiilor privind comunicarea actului, aceste aspecte fiind posibil a fi verificate pe calea contestației la executare.
Potrivit art. 665 alin. 5 NCPC încuviințarea executării silite poate fi respinsa numai daca hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie potrivit legii titlu executoriu.
De asemenea, instanța de fond in temeiul art. 252 NCPC privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului in vigoare in România, in momentul pronunțării si deliberării asupra încuviințării executării silite, avea obligația sa respecte dispozițiile art. 5 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civila care stabilesc: "Dispozițiile Codului de Procedura Civila privitoare la titlurile executorii se aplica si hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de Procedura Civila, care pot fi puse in executare chiar daca nu au fost investite cu formula executorie."
Apelanta a mai susținut că, potrivit art. 665 alin. 2 NCPC încuviințarea executării silite se face tara citarea părților, tocmai pentru faptul ca procedura încuviințării executa silite este o procedura necontencioasă, legiuitorul reglementând clar acest aspect.
Prin urmare, în aceasta fază, instanța de executare are numai obligația de a verifica daca procesul-verbal de contravenție a fost adus la cunoștința contravenientului, nu si modalitatea de comunicare a acestuia.
În acest sens, în procedura necontencioasa a încuviințării executării silite, nu se impune ca instanța de executare sa facă distincțiile la care trimite Decizia nr. 10/2013 a ICCJ, întrucât numai partea interesata poate invoca neregularitățile procedurale legate de modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, in măsura in care dovedește o vătămare in drepturile sale recunoscute de lege, si nu instanța investita cu o cerere de încuviințare silita.
În baza acestor considerente, apelanta a solicitat admiterea apelului, așa cum a fost formulat, modificarea în tot a încheierii apelate si încuviințarea executării silite a procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și_/11.01.2012.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 665 alin. 6 NCPC, art. 466 și următoarele NCPC, precum și dispozițiile legale cuprinse în motivarea cererii de apel.
În dovedirea cererii de apel, a fost depusă jurisprudență în materia soluționării cererilor de încuviințare a executării silite.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova la data de 26.11.2014 sub același număr unic de dosar, respectiv nr._ .
Legal citată, intimata D. M. nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar note scrise prin care a arătat că a achitat amenda stabilită prin cele două procese verbale de contravenție, depunând înscrisuri în dovedirea celor afirmate.
Examinând încheierea de ședință atacată, prin prisma motivelor de apel formulate de creditoare, dar și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul apreciază că aceste motive sunt fondate pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Prin procesele-verbale de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și_/11.01.2012, intimata debitoare a fost sancționată cu amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin. 1 din OG 15/2002, întrucât a circulat pe drumul public fără a deține rovinietă valabilă, stabilindu-se în sarcina sa si obligația de a achita tariful de despăgubire în valoare totală de 56 de euro.
Aceste procese-verbale de contravenție au fost comunicate contravenientului, prin scrisoare recomandată, la data de 09.02.2012, conform recipisei de confirmare primire existente la filele 9 și 11 dosar fond, fără a se fi făcut dovada formulării plângerii contravenționale în termenul legal.
Potrivit art. 27 din OG 2/2001, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, iar operațiunea de comunicare se consemnează într-un proces verbal semnat de cel puțin un martor.
Prin dispozițiile art. 37 din același act normativ se statuează că procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Conform art. 632 NCPC, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, adică în temeiul hotărârilor judecătorești executorii, definitive, precum și a oricăror alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, executarea silită neputând avea loc decât în baza unei creanțe certe, lichide și exigibile potrivit art. 662 NCPC.
Astfel cum statuează art. 665 alin. 5 NCPC, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:
- cererea de încuviințare a executării silite este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
- hotărârea sau, după caz, înscrisul, nu constituie titlu executoriu, potrivit legii;
- înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege;
- creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
- debitorul se bucură de imunitate de executare;
- titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
- există alte impedimente prevăzute de lege.
În mod indubitabil, intervenția instanței de executare în cadrul procedurii de încuviințare a executării silite se limitează la verificări formale ale titlului executoriu, în sensul de a stabili dacă procesul-verbal adus la cunoștința contravenientului-debitor a fost sau nu atacat în termenul prevăzut de lege, indiferent de modalitatea în care s-a realizat comunicarea acestuia.
Orice alte aspecte legate de nelegalitatea procesului-verbal, neînceperea curgerii termenului de formulare a plângerii, prescripția dreptului de a cere executarea silită ori aplicarea legii contravenționale mai favorabile, pot fi invocate de către partea interesată pe calea contestației la executare silită.
În cauză, prima instanță a apreciat nejustificat că procesele-verbale de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și_/11.01.2012, întocmit de CNADNR SA, nu constituie titluri executorii în sensul art. 37 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, atât timp cât, din punct de vedere formal, s-a făcut dovada comunicării către contravenient și acesta, la rândul său, nu a demonstrat că și-a exercitat dreptul de a formula plângere contravențională în termenul legal.
În cadrul prezentului demers procesual, instanța nu era si nu este abilitată să verifice, din oficiu, incidența dispozițiilor Legii 144/1012, ca lege contravențională mai favorabilă, un asemenea aspect putând fi valorificat doar de partea interesată în modalitatea arătată anterior, adică pe calea contestației la executare.
De asemenea, în ce privește susținerile formulate de intimate cu ocazia soluționării prezentului apel, tribunalul observă că cele două chitanțe depuse de aceasta în copie la dosar (filele 26 și 27 dosar apel) vizează achitarea amenzilor în cuantum de 200 lei, fiecare, stabilite prin cele două procese verbale de contravenție, și nu tariful de utilizare, conform art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în sumă de 28 euro, în total 56 euro.
Pentru toate rațiunile expuse, apreciind că instanța de fond a aplicat greșit legea la situația de fapt dedusă judecății, în temeiul art. 480 alin. 2 cu aplicarea art. 665 alin. 5 NCPC, tribunalul va admite apelul și va schimba în tot încheierea apelată în sensul admiterii cererii formulate de apelanta-creditoare si încuviințării executării silite a titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și_/11.01.2012, emise de apelanta-creditoare, în ceea ce privește tariful de despăgubire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta-creditoare C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, O.P. 76, C.P. 87, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. J_, CUI_, împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 16.10.2014, pronunțate de Judecătoria Vălenii de M., în contradictoriu cu intimata-debitoare D. M., domiciliată în ., jud. Prahova, având CNP_, și, în consecință:
Schimbă în tot încheierea atacată în sensul că admite cererea si dispune încuviințarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012 și_/11.01.2012, emise de apelanta-creditoare, în ceea ce privește tariful de despăgubire.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.12.2014.
Președinte, Judecător,
Ș. O.-CorneliuPavel-A. A.
Grefier
C. E.
Red. O.C.Ș.
4 ex/05.01.15
d. f._ Judecătoria Vălenii de M.
j. f. A. M.
Operator de date cu caracter personal nr. 5595
„Noi, Președintele României,
Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlurile executorii – procesele verbale de constatare a contravenției . nr._/19.12.2012, emise de creditoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA - prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București împotriva debitorului D. M., pentru care s-a pronunțat prezenta decizie de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru aducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condițiile legii”.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1635/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1779/2014.... → |
|---|
